“Omul care a comis o eroare și nu o îndreaptă comite o altă eroare și mai mare.”

Confucius

Există o prejudecată cognitivă pe care psihologii sociali o numesc “eroare fundamentală de atribuire” și o definesc ca fiind tendința noastră de a-i judeca pe alții diferit de modul în care ne judecăm pe noi înșine.

Ea este, potrivit filosofului american dr. Cristina Bicchieri, “tendința de a crede că ceea ce oamenii fac reflectă cine sunt ei”.

Această predispoziție cognitivă are câteva forme. De prima se poate vorbi atunci când lucrurile merg prost.

“Omul religios începe cu credinţa în Dumnezeu, iar omul de ştiinţă sfârşeşte cu credinţa în Dumnezeu.”

Emil Cioran

Scriitorul și profesorul universitar american David Foster Wallace (21.02.1962 – 12.09.2008) a susținut într-un discurs ținut în 2005, la un eveniment academic că, într-un fel, toți oamenii sunt religioși: “În tranșeele de zi cu zi ale vieții adulte, nu există de fapt nici un ateism. Nu există nicio ființă care să nu se închine. Toată lumea se închină. Singura alegere pe care o avem este la ce să ne închinăm.”

„A te mândri cu relațiile tale înseamnă a recunoaște cât valorezi fără ele.”

Emil Cioran

Reiau afirmația lui Aristotel cum că “omul este, prin natura sa, un animal social”. Pornind de aici, este esențial și nimic neobișnuit să căutăm relațiile cu semenii noștri.

În legătură cu această problemă, am dat peste părerile filosofului Martin Buber care m-au pus pe gânduri. Pentru a sublinia că nu este vorba de părerile unei persoane oarecare, precizez că Martin Buber  (1878-1965) a fost un filosof israelian născut în Austria și a fost nominalizat de 17 ori pentru Premiul Nobel: de 10 ori pentru literatură și de 7 ori pentru pace.

„Omul nu este niciodată perfect, nici mulţumit.”

Jules Verne

De multe ori îl pomenim pe Ion Creangă ca pe “marele nostru povestitor” dar, trebuie să observăm că noi toți, adică toate ființele umane, chiar dacă nu la nivelul lui Creangă, suntem niște povestitori.

Nu vedem și nu observăm lucrurile așa cum sunt, ci impunem evenimentelor din viața noastră, pentru a le ordona, o linie narativă.

Ca toate povestirile și ale noastre au un început, un mijloc și un sfârșit. Ele creează iluzia că trăim în timp și acest timp este timpul nostru propriu.

“La un banchet trebuie să mâncăm cu înțelepciune, dar nu prea bine, și să conversăm bine, dar nu prea înțelept.”
Somerset Maugham

Titlul de mai sus poate induce bănuiala despre conversațiile ușoare (despre vreme, despre sporturi, despre transporturi, despre împrejurimi, despre aroma de cafea preferată etc.) că ele ar fi ceva de repudiat.

Într-adevăr, conversațiile ușoare trezesc reacții ostile din partea multor oameni care consideră că sunt prea importanți pentru “a discuta despre vreme”.

Asemenea conversații ar putea fi considerate superficiale sau plictisitoare dar ele sunt folositoare prin rezultatele lor importante. Din acest motiv ar trebui să le acordăm atenție și să ne străduim să le purtăm cât mai bine.

„Fericirea ca obsesie e o sursă sigură de nefericire.”

Andrei Pleșu

Fiind un pensionar obișnuit (și nu din categoria „specialilor” cărora le plătim pensii de mii de euro), mi-am pus deseori, probabil ca mulți alții ca mine, problema cumpătării.

Cumpătarea îi poate conduce pe oameni să prospere pe bugete strâmte. Dar, mi-a atras atenția o informație care m-a speriat pentru că, în conformitate cu ea, cumpătarea excesivă, cu alte cuvinte zgârcenia, poate fi un simptom al tulburării de personalitate obsesiv-compulsivă sau OCPD (Obsessive Compulsive Personality Disorder).

“În cea de-a șaptea zi, Dumnezeu s-a odihnit. Probabil că nepoții Lui erau plecați din oraș.”
Gene Perret

În cele ce urmează, voi considera dilema etică, așa cum o definește Jane M. Durgin, “o problemă morală dificilă, care implică două sau mai multe variante de acţiune ce se exclud reciproc şi sunt egale moral”.

Citind sfaturile actriței Jane Fonda, adresate persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani, sub titlul “Atâta vreme cât aveţi o locuinţă și suficienți bani pentru hrană, îmbrăcăminte și utilități, staţi foarte bine. Ar trebui să fiți fericiţi”, am ajuns la concluzia că marea majoritate a bunicilor, probabil de pe toate meridianele, se confruntă cu o dilemă etică pe care nu o pot evita.

“Specificul oricărei morale este de a considera viața omenească o partidă care se poate câștiga sau pierde și de a-i arăta omului mijlocul de a o păstra.”

Simone de Beauvoir

Vrei să faci ceea ce trebuie. Dar, într-o lume în care adesea pare imposibil să mănânci, să cumperi, să conduci, să călătorești sau să faci ceva fără să dăuneze altora și planetei, a trăi o viață etică pare o dorință intangibilă.

Practic tot ceea ce facem în viață are repercusiuni etice. “Orice decizie care are impact asupra altora, acum sau în viitor, este o alegere etică”, explică Christopher Gilbert, profesor de etică la University of Washington.

“Cele mai frumoase lucruri din viaţă, cele care rămân pentru totdeauna în noi, nu sunt “lucruri”… Sunt oameni, situaţii, sentimente, emoţii.”

Agostino Degas

În cele ce urmează voi folosi pentru termenul „materialist” una din accepțiunile din dexonline (dexonline.ro): “persoană care urmărește în activitatea sa să obțină numai foloase materiale”.

De asemenea, trebuie să precizez că nu mă voi referi la „copiii de bani gata”, ai unor părinți îmbogățiți peste noapte sau ajunși în funcții înalte.

În cazul unor asemenea părinți, este vorba de oameni de foarte proastă calitate umană care, în mod evident, nu au cum să le transmită odraslelor principii de viață sănătoase.

“Profesorii buni educă pentru o profesie, profesorii excelenți educă pentru viață.”

Augusto Cury – psihiatru brazilian

În aceste zile, în învățământul preuniversitar au avut loc examene: admiterea în clasa a V-a (în unele școli), repartizarea computerizată pentru absolvenții de gimnaziu (admiterea în liceu) și bacalaureatul.

Aceste examene sunt activități obișnuite ce au loc anual și nu ar fi dus la scrierea acestor rânduri dacă declarațiile unor părinți nu mi-ar fi “trezit” niște gânduri legate de școlile “de elită”, la care ar fi vrut să ajungă copiii lor.