25 Sep

Puterea vizualizării (2)

Un realism mărginit, care nu te duce decât până la vârful nasului, e mai primejdios decât cea mai nesăbuită și cea mai fantastică imaginație, fiindcă e orb.”

F. Dostoevski

Am văzut deja că jucătorii de baschet își pot îmbunătăți performanțele folosind tehnica antrenamentelor prin vizualizare.

În postarea precedentă a prins contur și ideea că dacă vizualizarea funcționează pentru aruncarea liberă cu mingea de baschet, putem afirma că vizualizarea trebuie să funcționeze, pentru orice tip de activitate, mentală sau fizică.

Pentru a discuta utilitatea vizualizării în alte domenii decât sportul, vom aborda, mai întâi, tema dezvoltării capacității de a comunica într-o limbă străină, în particular, în limba engleză.

În acest sens, poate că următoarele întrebări retorice ne oferă și unele sugestii:

Câteva sugestii

  • Ce ar fi dacă – în loc de a ne plânge că nu avem un partener de conversație – să ne vizualizăm având o conversație cu o altă persoană în limba engleză? Să ne imaginăm, în acest context, diferite variante de a începe sau a continua o conversație.

  • Ce ar fi dacă, ne-am petrece 30 de minute pe zi, abordând în minte o varietate de subiecte, în limba engleză?

  • Ce ar fi dacă ne-am imagina că ne aflăm la un interviu de angajare și răspundem la o serie de întrebări dificile?

  • Ce ar fi dacă ne-am vizualiza antrenați într-o discuție, la o reuniune sau, la o petrecere?VizualizandEifel

Pentru că vizualizarea este o activitate mentală eficace, ea nu ar trebui neglijată atunci când învățăm o limbă străină. Ea poate fi folosită mai ales în acele momente ale unei zile când mental nu avem altceva, de făcut: în timpul mersului cu trenul, jogging-ului, al îmbăierii etc.

Ce să vizualizăm?

Valențele pozitive ale vizualizării pot fi folosite și altfel decât am arătat până aici.

Pentru a fi cât mai concreți să reluăm țelul, de mai înainte, învățarea limbii engleze. În acest caz trebuie să proiectăm, pe propriul ecran mental, imaginea acelei persoane care am dori să devenim, în calitate de vorbitor de limba engleză.

Demersul de vizualizare trebuie să fie unul repetat deoarece orice succes (dar și insucces) își are originea, ca orice idee, în mintea noastră și numai prin repetare este posibilă plasarea lor în subconștient (rolul subconștientului l-am abordat aici).

Urmează alegerea cu grijă a acelor imagini, asupra cărora ne vom concentra. Alegerea este importantă pentru că ea va afecta viteza cu care și direcția în care ne mișcăm.

Revenind la învățarea limbii engleze, să vedem, mai întâi, care este imaginea ideală pe care ne-o formăm despre o persoană care studiază engleza?

  • Este aceea a cuiva care poate vorbi curgător?

  • Este aceea a cuiva care are capacitatea de a înțelege cu ușurință vorbitorii nativi?

Trebuie să decidem cine vrem să devenim și, apoi, mergând până la cele mai mici detalii, să ne imaginăm persoana care vrem să fim. Aceasta este vizualizarea noastră privind propriul viitor.

Pe de altă parte, imaginea obținută trebuie să o configurăm în așa fel încât să fie cât mai pozitivă și luminoasă.

Ce temeri avem?

Înainte însă, de a vizualiza imaginea noastră puternică, pozitivă și luminoasă, trebuie să recurgem la o introspecție.

  • Trebuie să aflăm ce idei negative, care ne pot opri în drumul nostru spre succes, ne stăpânesc?

  • Care sunt cele mai mari temeri pe care le avem față de dobândirea calității de vorbitor fluent de limba engleză?

  • În ce domeniu se află sursa temerilor pe care le avem?

– Este vorba de înțelegerea interlocutorilor sau de modul cum vorbim, sau poate de pronunție, sau de abilitatea în conversație, sau de motivație?

– Cum ne influențează aceste probleme? Ne simțim jenați, intimidați sau stresați?

Trebuie să ne gândim la toate acestea cu atenție și să notăm constatările.

Conversia

După realizarea acestei introspecții este necesară transformarea imaginilor negative identificate, prin introspecție, în imagini pozitive.

Pentru aceasta trebuie să găsim opusul temerilor noastre deoarece, acest opus al temerilor, reprezintă viitorul pe care ni-l dorim și pe care trebuie să îl vizualizăm.

Pentru mai multă claritate, să analizăm două exemple.

Să presupunem că cineva declară: “Mă simt jenat și stresat, atunci când vorbesc în limba engleză.” Ok, o asemenea situație este plauzibilă.

Acum să vedem care este opusul la a te simți jenat și stresat. Opusul înseamnă a te simți relaxat, liniștit în preajma vorbitorilor de limba engleză, încrezător în capacitatea de a comunica cu ușurință. Aceasta va fi imaginea de sine, pe care trebuie să și-o creeze persoana în cauză.

O altă persoană ar putea declara: “Mă simt jenat atunci când fac greșeli.” Ok, și asta este normal.

Care este opusul sentimentului de jenă pentru greșeli? Opusul înseamnă a nu te îngrijora pentru greșeli. Opusul înseamnă a înțelege că mai importantă este comunicarea decât vânătoarea de greșeli.

Imaginea de vizualizat mai include

Vizualizarea trebuie să înglobeze și alte elemente. Unul din ele ar fi motivația. Pot exista multe motive pentru a învăța limba engleză.

Care este motivația noastră?

  • Suntem dornici să întâlnim oameni din alte culturi?

  • Sperăm să ne găsim un nou loc de muncă?

  • Încrezători în propria capacitate de a comunica într-o limbă de circulație mondială, vrem să călătorim prin lume?

Indiferent de motivație, trebuie să ne imaginăm că realizăm cu brio ceea ce ne-am propus.

Concomitent, trebuie să includem în imagine și sentimentele pe care le resimțim cu ocazia experiențelor care acompaniază legăturile, întâmplările sau noile oportunități care vor apărea.

Acest viitor trebuie să-l simțim și să-l vizualizăm ca și cum s-ar întâmpla acum.

Vizualizarea în sinteză

La un moment dat, făceam aluzie la faptul că vizualizarea este utilă și în alte domenii decât sportul și învățarea unei limbi străine.

Nu putem oferi rețete (nici nu există) dar, sinteza de mai jos a principalelor idei prezentate până aici poate ajuta la extrapolarea tehnicii de vizualizare și către alte domenii.FamilieVizualizand

1. Vizualizarea poate servi nu numai ca tehnică de îmbunătățire a performanțelor de comunicare într-o limbă străină ci și ca mijloc de îmbunătățire a demersurilor privind obținerea succesului.

2. Înainte de a folosi vizualizarea, trebuie să identificăm propriile temeri care ne pot bara calea spre succes. Urmează apoi să convertim temerile în contrariul lor. Dacă vizualizăm ceea ce am obținut prin conversie avem pe ecranul nostru mental personalitatea noastră de viitor pe care acum trebuie să o asimilăm.

3. Trebuie să ne gândim la motivul pentru care am decis să realizăm ceea ce vizualizăm. Cum ni se va schimba viața prin atingerea țelurilor?

4. Atingerea țelurilor ar însemna și noi experiențe. Aceste noi experiențe trebuie de asemenea incluse în vizualizare și simțite ca și cum ar fi reale.

5. Vizualizarea nu înseamnă magie și nu înseamnă că, nu avem nimic de făcut decât să ne imaginăm un anumit lucru și acesta, să se și realizeze. A crede așa ceva ar însemna prostie.

6. Vizualizarea repetată cu insistență funcționează și poate să ne conducă la succes. Acest lucru se întâmplă pentru că vizualizarea ne ajută să ne conectăm cu propriul nostru potențial de viitor.

– Avem potențial pentru a fi excelenți dar, în aceeași măsură, avem și pentru a fi leneși.

– Avem potențial pentru a fi puternici dar, și pentru a fi fricoși.

– Avem potențial de a avea succes, în realizarea tuturor obiectivelor pe care succesul le incumbă. Pentru aceasta însă este nevoie să ne conectăm, prin propria noastră minte, cu acest potențial de succes și instrumentul de bază, care ne poate ghida spre potențialul nostru de succes și conecta cu el este vizualizarea.

Încurajare de final

Încheiem apelând la cele spuse de Napoleon Hill, vestitul expert în psihologia succesului: “Mintea omenească poate realiza orice obiectiv pe care îl poate concepe şi în care crede.” Acum, avem posibilitatea să reformulăm, cele spuse de Hill astfel: „Mintea omenească poate realiza orice obiectiv pe care îl poate vizualiza şi în care crede.” Prin urmare, vizualizați folosind imagini puternice în care să credeți cu tărie și, în cele din urmă, veți materializa ceea ce ați vizualizat – și veți sorbi noi picături de fericire.

Don’t worry, be happy!

Surse:

1. lib.typepad.com/suggest/2010/07/judd-blaslotto-basketball-and-the-university-of-chicago.html

2. jimribau.com/life-coaching-tools/future-self-visualization.html

3. en.wikipedia.org/wiki/Napoleon_Hill

4. utildestiut.ro/ce-tehnici-psihologice-folosesc-cei-din-navy-seals-si-tu-nu-3/

21 Sep

Puterea vizualizării (1)

Omul întreg își călăuzește viața prin reprezentări anticipate, prin ceea ce numim cauze finale sau, mai comun, idealuri.

G. Călinescu

Ce este vizualizarea?

Despre vizualizare am mai discutat într-o postare anterioară. Tema fiind foarte complexă o reluăm pentru a o aborda și din unghiuri de vedere diferite de cele din postarea respectivă.

Un prim răspuns la întrebarea „Ce este vizualizarea?” ni-l oferă DEX-ul: „Vizualizarea este acțiunea de a face posibilă observarea vizuală a fenomenului cercetat.”

Domeniul la care ne-am referit și ne referim în continuare este cel al vizualizării cu ochii minții. Mai facem mențiunea că, spre deosebire de ochii fizici, cu care nu putemVizualizareDefinitie vedea decât ceea ce se petrece în lumea exterioară, cu ochii minții putem percepe și ceea ce există în planurile invizibile.

Vizualizarea se folosește inconștient dar și în mod voit

De multe ori folosim vizualizarea fără să vrem. O situație de acest gen apare atunci când formulăm o idee. Acest lucru se întâmplă pentru că, modul cel mai ușor și evident de a formula o idee, constă în vizualizarea ei. Acest lucru înseamnă, că vedem ideea cu ochii minții ca și când ea ar fi deja manifestă.

O situație, în care apelăm în mod voit la vizualizare, este aceea când dorim să ne influențăm subconștientul.

După părerea lui William James, părintele psihologiei americane, putem să ne influențăm subconștientul cu ajutorul vizualizării pentru că subconștientul preia, mai devreme sau mai târziu, orice imagine menținută în minte conștient și susținută de o credință fermă.

Imaginile mentale devin surse de întărire a oricărei formule de autosugestie. În acest context, vizualizarea mentală este o tehnică eficientă și poate fi folosită de oricine.

William James chiar ne sfătuiește: „Acționează ca și când lucrul pe care ți-l dorești există deja și el va apărea cu siguranță, împlinind astfel dorința ta puternică.”

În vederea aplicării tehnicii, individul trebuie să-și creeze imaginea mentală a dorinței sale sau a schimbării pe care o vrea. Practicând vizualizările mentale, imaginile pozitive înlocuiesc treptat imaginile negative și astfel are loc reprogramarea subconștientului.

Tot pentru a fi folosită în mod conștient, vizualizarea, ca tehnică de repetiție mentală, este predată de multe ori sportivilor. Ea constituie un instrument puternic, pentru ei, fapt atestat de foarte multe cercetări care s-au efectuat în acest domeniu.

Experimentul baschetbaliștilor

Printre numeroasele studii privind impactul vizualizării asupra performanțelor sportivilor, unul foarte cunoscut, este cel realizat în domeniul baschetului de dr. Judd Blaslotto de la Universitatea din Chicago.Schwartzeneger

Dr. Blaslotto a format, în mod aleatoriu, trei grupe de studenți, și a testat fiecare grup în privința procentelor de aruncări libere corecte la coș.

După aceea, el le-a cerut să realizeze, timp de 30 de zile, niște sarcini, diferite de la o grupă la alta.

Primului grup i-a cerut să exerseze aruncarea liberă la coș, câte o oră pe zi.

Al doilea grup a primit sarcina ca zilnic, să vizualizeze propriile aruncări libere, corecte, la coș, fără să folosească mingea de baschet.

Celui de al treilea grup i-a cerut să nu facă nimic.

După 30 de zile, a testat din nou cele trei grupe.

  • Primul grup și-a îmbunătățit performanțele cu 24%.

  • Al doilea grup și-a îmbunătățit performanțele, cu 23%, fără a atinge mingea de baschet, în cele 30 de zile !!!!

  • Al treilea grup, conform așteptărilor, nu și-a îmbunătățit performanțele.

Joe Haefner, un cunoscut antrenor de baschet, american, ne atrage atenția că studiul nu oferă scuze pentru lene și nu constituie o pledoarie pentru a renunța la exersare.

El a afirmat: „Ceea ce încearcă să evidențieze studiul, este că, îmbinarea exercițiului cu tehnica de repetiție prin vizualizare mentală poate conduce la succese deosebite, succese ce au ca singură limită cerul”.

Toate cele prezentate, cu referire la baschet, se pot aplica la toate sporturile dar pot face minuni și în alte domenii.

Cum se aplică tehnica vizualizării?
Există câteva lucruri importante de luat în considerare atunci când se practică vizualizarea alături de necesitatea
implicării tuturor simțurilor: văzul, auzul …

Iată câteva din observațiile aceluiași Joe Haefner, vestitul personaj din lumea baschetului:

  • dacă vă imaginați aruncarea la coș la persoana a III-a, ca și cum ați urmări un film în care vedeți pe altcineva, probabil că nu se vor produce îmbunătățiri de performanță, notabile;

  • vizualizarea trebuie să se producă la persoana întâi;

  • trebuie să ai senzația că ești acolo pe terenul de baschet pe linia de aruncări libere;

  • trebuie să vezi ținta – coșul;

  • trebuie să auzi zgomotele specifice momentului;

  • când arunci mingea trebuie să simți cum ea se rotește, în contact cu degetele, în momentul lansării;

  • trebuie să vezi mingea, zburând prin aer, și efectuând rotația specifică, înspre înapoi, care i se imprimă în momentul aruncării;

  • trebuie să auzi mingea lovindu-se de plasa coșului de baschet.

Dacă toate acestea se întâmplă, rezultatele nu vor întârzia să se arate.

Concluzii demne de luat în seamă

Experimentul dr. Blaslotto sugerează că vizualizarea este la fel de eficace ca și realizarea reală a unui lucru! Diferența de 1%, rezultată din cercetare, este neglijabilă. ViitoareaCasa

Dacă vizualizarea funcționează pentru aruncarea liberă cu mingea de baschet, putem extrapola ideea cu observația că vizualizarea trebuie să funcționeze, pentru orice tip de activitate, mentală sau fizică.

Un foarte bun exemplu, îl poate constitui vorbitul într-o limbă străină.

Dacă doriți să vă îmbunătățiți competențele privind comunicarea într-o limbă străină, și nu numai, urmăriți și postarea următoare. Sperăm că ea vă va oferi noi picături de fericire.

Don’t worry, be happy!

Surse:

1. lib.typepad.com/suggest/2010/07/judd-blaslotto-basketball-and-the-university-of-chicago.html

2. utildestiut.ro/ce-tehnici-psihologice-folosesc-cei-din-navy-seals-si-tu-nu-4/

3. www.breakthroughbasketball.com/kc/joehaefner.html

17 Sep

Duzina infestată

Nimic nu e otravă şi totul e otravă; diferența este în dozare.”

Paracelsus – celebru alchimist elvețian

Consumați suficiente fructe și legume?

Știm cu toții că pentru sănătatea noastră e foarte important să consumăm multe fructe și legume. Se spune că persoanele care consumă fructe și legume multe sunt mai sănătoase și mai longevive. LaditaLegume

Fructele și legumele conțin o mulțime de vitamine și minerale, alături de multe fibre și apă. O alimentație sănătoasă ar trebui să includă zilnic cel puțin cinci porții, în mod ideal chiar și 7-9 porții, de fructe sau legume.

Acestea pot fi oricât de diverse și pot fi consumate proaspete, congelate, conservate, uscate, sau sub formă de suc.

Să mâncăm multe fructe și legume dar…

Fructele și legumele sunt foarte bune, ar trebui să mâncăm cât de multe dar, din păcate, în zilele noastre, ele conțin și pesticide. Pesticidele sunt produse chimice utilizate pentru a distruge insectele și alți dăunători pentru a le împiedica să consume fructele sau legumele înainte de a o face noi.

Și dacă mâncând, zi de zi, legume și fructe, vom continua să mâncăm aceste pesticide, e posibil să ne îmbolnăvim, chiar foarte grav, ajungându-se la perturbări hormonale, toxicitate cerebrală, cancer sau alte boli.

Unii oameni cred că spălarea fructelor și legumelor, înainte de a le mânca, îi poate proteja de pesticide. Acest lucru este doar parțial adevărat, deoarece gradul de trecere a pesticidelor din sol în plante depinde de felul și concentrația compusului precum și de specia plantei si de tipul solului.TratarePesticide

Unele plante sunt mai vulnerabile altele mai puțin vulnerabile la penetrarea pesticidelor.

Deci, chiar dacă se spală, substanțele chimice periculoase din interiorul lor nu pot fi eliminate.

Și atunci, să nu mai consumăm fructe și legume așa cum ar fi necesar?

Citind mai departe, veți desluși sigur o soluție!

Ghidul EWG

Environmental Working Group (EWG) – Grupul de Lucru Ecologic – este o organizație americană de mediu, formată din oameni de știință și cercetători, specializată în cercetare și apărare în domeniul substanțelor chimice toxice.

Conform site-ului propriu, EWG este o organizație non-profit, a cărei misiune, este “de a folosi puterea de informare a publicului pentru a proteja sănătatea publică și mediul înconjurător.”

EWG publică anual o listă, botezată “Dirty Dozen” – Duzina infestată – a alimentelor cu cel mai mare grad de infestare cu pesticide; publicarea anuală a acestei liste atrage mass-media pe scară largă, și este considerată a avea un efect semnificativ asupra opțiunilor multor americani.

Ca întotdeauna, apar și critici, criticii listelor EWG sugerând că riscurile la care sunt expuși consumatorii produselor înșirate în listă sunt exagerate iar metodologia utilizată în construirea listei este “lipsită de credibilitate științifică”.

Noi vom merge, însă, pe mâna celor care evită sau minimizează riscurile așa că, hai să cercetăm lista pe 2014.

Duzina infestată (Dirty Dozen™ 2014)

(în ordinea descrescătoare a infestării)

1. Mere
2. Căpșuni

3. Struguri
4. Țelină
5. Piersici
6. Spanac
7. Ardei gras
8. Nectarine
9. CastravețiPesticideFarfurie

10. Roșii cherry
11. Mazăre păstăi
12. Cartofi

Fiecare dintre aceste alimente conține, pesticide în concentrații ridicate în raport cu alte elemente.

De exemplu:

– Fiecare eșantion de nectarine și 99 la sută din probele de mere au fost găsite infestate cu cel puțin un pesticid.

– În comparație cu oricare alt aliment, la cartoful de dimensiune medie, masa de pesticide, raportată la propria masă, este cea mai mare.

– O singură probă de struguri înmagazinează 15 pesticide.

– Probele de țelină, roșii cherry, mazăre păstăi și căpșuni au arătat fiecare prezența a câte 13 pesticide.

Ar trebui evitată duzina infestată?

Un răspuns afirmativ ar aduce gospodinele, dar nu numai pe ele, în pragul disperării.

O primă soluție privind consumul în siguranță al produselor din listă ar fi să se consume fructe și legume organice, adică cele care sunt cultivate fără utilizarea pesticidelor.

Prin urmare, ori de câte ori mâncați alimente din această listă, ar trebui să vă asigurați că ele sunt organice, în caz contrar va fi mai mult ca sigur că mâncați și pesticide.

În cazul produselor organice însă, apare o altă problemă: legumele și fructele organice sunt scumpe. Mulți oameni nu-și pot permite să consume zilnic asemenea produse.

Trebuie găsită și o altă soluție dar, mai întâi, să facem cunoștință și cu lista The Clean Fifteen™.

Cele cincisprezece inofensive (The Clean Fifteen™)

Organizația EWG, publică, alături de Duzina infestată o listă care conține legumele și fructele care sunt mai puțin vulnerabile la infestarea cu pesticide. Acestea se pot mânca în condiții de siguranță, după o simplă spălare.

Iată lista, începând cu cele mai puțin infestate:

1. Avocado
2. Porumb dulce
3. Ananas
4. Varză
5. Mazăre dulce congelată
6. Ceapă

7. Sparanghel
8. Mango
9. Papaia
10. Kiwi
11. Vinete
12. Grapefruit
13. Pepene galben
14. Conopidă

15. Cartofi dulci

În aceste alimente au fost detectate relativ puține pesticide, și în concentrații scăzute.

De notat că:

– Fructele de avocado au fost cele mai curate: doar 1 la suta din probele de avocado au arătat ceva pesticide detectabile.

– Aproximativ 89 % din ananas, 82 % din kiwi, 80 % din papaia, 88 % din mango și 61 % din pepenele galben nu au avut reziduuri.

– Niciun eșantion din fructele din listă nu a conținut mai mult de 4 tipuri de pesticide.

– În ceea ce privește legumele din The Clean Fifteen™, detectarea unor reziduuri de pesticide este extrem de rară. Numai un procent de 5,5 % din probele aparținând acestui grup, au două sau mai multe pesticide.

Soluții de minimizare a consumului de pesticide

Apare o discuție mai amplă cu privire la alegerea între a mânca alimente organice sau a te expune unor riscuri de îmbolnăvire.

De multe ori, decizia se reduce la a rămâne la alimentele non-organice, pentru că acestea costă mai puțini bani. O asemenea decizie nu ține cont de existența unor costuri – ascunse – care trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare.

Este vorba de factori abstracți, pe termen lung, printre care ar fi și costurile de sănătate, asociate cu ingerarea substanțelor otrăvitoare.

Cea mai sigură cale de a minimiza aportul de pesticide prin consumul de fructe și legume este, așa cum am mai arătat, să mâncăm alimente organice.

Pentru majoritatea oamenilor, trecerea la produse organice este un proces gradual. Aici intră în joc listele EWG care pot ajuta la reducerea consumului de pesticide păstrând în același timp bugetul sub control!

Aceasta înseamnă că, dacă nu vă puteți permite să mâncați, în fiecare zi, numai fructe și legume organice, atunci din lista Dirty Dozen cumpărați organice, iar din lista Clean 15 cumpărați neorganice. În acest fel, puteți economisi bani și totodată puteți reduce semnificativ cantitatea de pesticide pe care o ingerați.

Să nu neglijăm și alte, modalități de a compensa creșterea cheltuielilor rezultate prin acordarea de prioritate alimentelor organice.

O asemenea modalitate, care nu este la îndemâna oricui, ar fi gătitul integral, de la zero, acasă, gătit bazat pe grădinăritul și conservarea alimentelor acasă precum și pe o planificare atentă a meselor.

Dacă v-au trecut prin cap și următoarele două soluții, vă recomandăm să vă luați gândul de la ele:

– evitarea din alimentație a duzinii infestate; categoric nu poate fi o soluție pentru că e vorba de fructe și legume care nu trebuie să lipsească din alimentație;

– înlocuirea duzinii infestate cu fructe și legume procesate; nici aceasta nu poate fi o soluție bună pentru că fructele și legumele proaspete sunt întotdeauna o alegere mai sănătoasă decât alimentele procesate. În plus, alimentele non-organice procesate conțin sigur și ele o crustă de chimicale!

Paradoxul sărăciei

Ajungând la finalul poveștii despre Dirty Dozen (Vă amintiți filmul cu acest titlu? Cu Lee Marvin, Ernest Borgnine, și Charles Bronson) nu putem să ocolim o întrebare:

Situația prezintă aceeași gravitate și la noi? Cât de expuși suntem noi la ingerarea de pesticide?

Răspunsul, probabil îl intuiți: sărăcia este de partea noastră. Pesticidele sunt destul de scumpe iar micii noștri producători sunt prea săraci ca să-și permită folosirea lor pentru a combate dăunătorii.

Așa că, fructele și legumele provenite din marea majoritate a producției interne nu sunt chimizate. Iată o picătură de fericire la care nu ne-am așteptat.

Atenție însă la fructele și legumele provenite din marele import.

Don’t worry, be happy!

Surse:

1. www.ewg.org/foodnews/

2. www.patient.co.uk/health/eat-more-fruit-and-vegetables#

3. revistaplafar.ro/pesticidele-otrava-din-fructe-si-legume/

4. gandeste.org/general/cum-sa-ne-protejam-sanatatea-pesticidele-2/29961

13 Sep

Respirați adânc!

Mens sana in corpore sano este o maximă prostească. Corpul sănătos este produsul unei minți sănătoase.

G.B. Shaw

  1. Respirație și minte sănătoasă în corp sănătos

V-ați gândit vreodată la legătura dintre respirație, minte și corp? Auzim deseori despre conexiunea dintre minte și corp în schimb, auzim rareori despre conexiunea dintre respirație și complexul minte-corp.

Din cele mai vechi timpuri, marii maeștri ai meditației yoga au atras atenția că există o foarte strânsă legătură între modul de respirație, starea minții și condiția fizică a omului. CaineRespirand

Dacă avem în vedere această legătură, rezultă că putem influența starea minții și corpului nostru prin respirație. Înseamnă că, extrem de simplu, prin respirație adecvată, putem să câștigăm mai multă liniște, calm, mai multă sănătate și sentimentul fericirii – picături de fericire.

Este însă respirația noastră adecvată obiectivului enunțat: mai multă liniște, sănătate și fericire?

  1. Respirați clavicular, toracic sau diafragmatic?

Pentru a găsi răspunsul la această întrebare, să vedem care sunt principalele tipuri de respirație.

    1. Respirația claviculară

Cei mai mulți oameni nu-și dau seama cât de mult spațiu ocupă plămânii în corpul lor. Partea superioară a fiecărui plămân este situată deasupra claviculei.

Dacă se imaginează plămânii ca fiind împărțiți în trei părți, prin respirație claviculară plămânii se umplu cu aer până la nivelul claviculei, aproximativ numai în treimea superioară. Din acest motiv, respirația claviculară este considerată cea mai superficială formă de respirație.

În timpul respirației claviculare clavicula și umerii se ridică iar restul trunchiului rămâne nemișcat. Această respirație este cea mai ineficientă deoarece solicită un consum mare de energie, iar profitul este minimal.

De remarcat că:

  • Multe femei, mai ales cele care au copii, respiră clavicular. Explicația este simplă: în timpul sarcinii este dificil pentru viitoarea mămică să respire adânc. Ca urmare, cele 9 luni de respirație superficială întipăresc obiceiul prost de a respira superficial și acest obicei rămâne și după nașterea copilului.

  • Sunt și mulți bărbați care respiră clavicular, mai ales cei care sunt supraponderali precum și cei care suferă de afecțiuni ale coloanei vertebrale și stau tot timpul gârboviți, lucru ce îi împiedică să tragă adânc aer în plămâni.

    1. Respirația toracică

Este o respirație mai puțin defectuoasă decât cea claviculară. Prin acest tip de respirație, aerul ajunge și în a doua treime a plămânilor.

Pentru a se face loc aerului care se inspiră în plămâni, pieptul se extinde prin dilatarea cutiei toracice fără ca zona abdomenului, diafragma și clavicula să se miște.

Chiar dacă destul de mulți oameni respiră astfel, respirația toracică este mai des întâlnită și mai ușor de observat la atleți, în timpul concursurilor.

    1. Respirația diafragmatică

La modul ideal, respirația diafragmatică, denumită și abdominală, ar trebui să fie modul nostru natural de respirație pentru că respirația abdominală este respirația pe care toți o avem atunci când suntem bebeluși. Din păcate, ulterior, din varii motive, pierdem această obișnuință.

Acest tip de respirație, este mai eficient decât cele descrise anterior. Ea se realizează prin coborârea diafragmei și umflarea abdomenului aerul pătrunzând astfel și în treimea inferioară a plămânilor.

Respirația diafragmatică permite absorbția în plămâni a unei cantități mai mari de aer.

Este interesant de menționat că, nu este exclus că, unii oameni au devenit fumători „înrăiți” probabil și din cauza satisfacției care apare la tragerea mai adânc în plămâni a oxigenului, concomitent cu fumul de țigară (însă, nici pe departe, răul făcut de fumul de țigară nu este compensat de oxigenul inhalat).

  1. Respirați adânc!

Chiar dacă tema respirației ar putea implica o discuție foarte complexă, așa cum rezultă din cele de mai sus, noi o vom simplifica și vom porni de la premiza că, grosso modo, există două tipuri diferite de respirație: superficială și adâncă.

Se spune că atunci când sunt emoționați, îngrijorați, nerăbdători, supărați sau bolnavi oamenii respiră superficial iar atunci când se simt împliniți, relaxați, împăcați și fericiți, respiră adânc. Cum toate acestea se petrec în mod natural, se poate afirma, așa cum de fapt am mai făcut-o, că modul de respirație este o consecință a stării minții și a corpului și reciproc, putem schimba starea minții și corpului nostru prin respirație.

Cum este, în acest moment, respirația Dumneavoastră? Este superficială sau adâncă? Cât de mult, din timpul zilei, petreceți respirând superficial? DeepBreathing

Dacă sunteți ca majoritatea oamenilor, petreceți mai mult de 99% din timpul vostru respirând superficial. Iar dacă legătura dintre respirație și corp este atât de adâncă, toată această respirație superficială, zi de zi, poate conduce la o stare nedorită a minții și corpului. Și asta poate eventual conduce la boală fizică sau mentală.

Acum încercați să respirați adânc. Ce efect ați obținut? Cum vă simțiți?

Acum respirați adânc de 10 ori. Apoi faceți-o de 20 de ori.

După aceea încercați să fiți pregătit(ă) pe tot parcursul zilei să respirați adânc, de sute, mii de ori, în timp ce gătiți, spălați vase, lucrați, vă uitați la TV etc.

Nu uitați, respirația adâncă este una din principalele căi spre bunăstare fizică și mentală.

Don’t worry, be happy!

      1. Surse:

1. www.doctoroz.com/article/oz-alphabet-your-health-a-to-z

2. www.doctoroz.com/article/24-hour-stress-cleanse

3. www.e-dimineata.ro/stravechile-tehnici-de-respiratie-pranica/

09 Sep

Banii aduc fericirea?

 

„Un om e cu atât mai ros de griji cu cât posedă mai mult decât ceea ce-i folosește.”

 G.B. Shaw

Mulți dintre noi am auzit adeseori expresia: „Sunt o serie de lucruri care nu se pot cumpăra cu bani.” Când o auzim, ne gândim la lucruri precum iubirea, prietenia, fericirea,… nu-i așa?

O serie de cercetări sociologice din SUA, relativ recente, arată că tema cumpărării fericirii este discutabilă, având în vedere că, după unii, banii pot cumpăra fericirea, după alții, banii nu pot cumpăra fericirea.

Cercetările menționate se bazează pe analize ale unor sondaje, cum a fost și sondajul Gallup-Healthways Well-Being Index din 2008-2009, la care se referă cele ce urmează.

În cadrul sondajului au fost chestionați 450.000 de americani. Sondajul a inclus întrebări privitoare la fericire ca efect al vieții de zi cu zi și întrebări referitoare la fericire ca nivel al satisfacției globale, de-a lungul vieții.

Banii nu aduc fericirea, dacă depășesc în valoare o anumită limită

Una din analizele menționate a fost realizată de echipa formată din Angus Deaton, economist la Centrul pentru Sănătate și Bunăstare de la Universitatea Princeton și psihologul Daniel Kahneman, laureat al premiului Nobel.

Cercetătorii au raportat nivelul de satisfacție privind propria viață, a subiecților incluși în cercetare, la veniturile anuale pe care ei le-au generat. Constatarea cercetătorilor a fost că cu cât veniturile au fost mai mari cu atât persoanele în cauză au considerat că viața lor este mai bună.

Al doilea tip de fericire, supus cercetării, a fost starea de bine sentimentală, care se bazează pe simțămintele cotidiene pe care și le recunoaște individul: stres, bucurii, mânie, tristețe, entuziasm.

S-a constatat că, la fel ca în primul caz, starea de bine emoțională este cu atât mai accentuată cu cât banii câștigați sunt mai mulți.

Astfel, individul resimte același salt în fericire la fiecare sporire cu 1000 $ a veniturilor sale. Kahneman și Deaton au găsit însă că relația dintre bani și fericire se supune unei asemenea linearități numai până la veniturile anuale de 75.000 $. MoneyHappyness

În cazul veniturilor mai mari de 75.000 $, banii nu mai influențează starea de bine resimțită de individ și se produce o nivelare, adică chiar dacă veniturile cresc starea de bine – fericirea – nu crește.

Cu toate acestea, într-un interviu, Angus Deaton, a făcut și următoarea observație: – „Pe de altă parte, nu este surprinzător că, dacă cineva trece de la o slujbă de 100.000 $ anual la una care îi aduce 200.000 $ anual, persoana în cauză va percepe o amplificare a succesului. Acest lucru nu înseamnă însă, neapărat, că el devine mai fericit zi de zi.”

Concluzie: dacă dăm crezare rezultatelor studiului, putem spune că banii pot cumpăra fericirea doar până la un anumit punct.

Banii aduc fericirea întotdeauna

În anul 2013, o altă echipă, formată din Justin Wolfers și Betsey Stevenson, de la Universitatea Michigan, a ajuns la un rezultat diferit de cel descris mai sus. Cei doi cercetători, s-au bazat, la rândul lor, pe un număr impresionant de date și au folosit pentru analiză modele econometrice.

După părerea lor, relația dintre fericire și venituri este aproximativ de tip linear-log (un model econometric despre care economiștii pot da mai multe explicații) în care fericirea continuă să crească atunci când veniturile cresc și nu există limite, pot exista, eventual, stări de saturație.

Justin Wolfers a mai făcut și următoarele observații:

    • Când oamenii vorbesc despre fericire, nu sunt exacți în limbaj. Întrebările, așa zis „evaluative”, referitoare la satisfacția oamenilor privind viața, în ansamblul ei, înglobează toate lucrurile. Suma de 75.000 $ provine mai degrabă, din reacții emoționale. 
      Mai curând decât a fi evaluativ, acest etalon, venitul anual, se referă la cum îi  merge individului acum, în momentul interviului. El sună ca întrebarea „Cum v-ați simțit ieri?” Evaluarea stării de bine a unui individ, în ansamblu, nu se poate face cu acest gen de întrebări.
    • Afirmația că oamenii bogați sunt mai fericiți decât cei săraci nu implică neapărat ideea că banii sunt cei care îi fac să fie mai fericiți sau mai puțin fericiți. În acest sens, același gen de cercetări, dar cu folosirea altor criterii, arată că oamenii sunt mai fericiți în weekend chiar dacă aprecierea stării de bine, în sens mai adânc, nu s-a schimbat.

 Țările mai bogate sunt mai fericite

Oamenii mai bogați sunt mai fericiți decât oamenii săraci. Ideea se poate extrapola la nivel de țară prin afirmația că țările mai bogate sunt mai fericite decât țările mai sărace.

Cu cât o țară devine mai bogată cu atât ea devine mai fericită. Deși relația dintre venituri și fericire este foarte strânsă, nu înseamnă automat că, datorită banilor, țările bogate sunt mai fericite decât cele sărace.

Nu este deloc clar dacă banii mai mulți sau oportunitățile mai multe îl fac, pe americanul obișnuit, fericit. Poate că un rol mai important decât banii îl joacă democrația, poate legile justiției, poate funcționarea piețelor existente și a instituțiilor politice și sociale.

Cercetătorii americani au găsit că, în general, majoritatea celor chestionați s-au declarat pe deplin fericiți și satisfăcuți de viața lor.

Conform unei cercetări, sprijinite de Organizația Gallup și de Institutul Național pentru Vârsta Înaintată din SUA, care a comparat satisfacția de viață a americanilor cu cea a oamenilor din alte țări, a rezultat că SUA se situează pe locul 9 după țările scandinave, Canada, Olanda, Suedia și Noua Zeelandă.

Trebuie însă să precizăm că nici analiza relației dintre fericire și bogăție, la nivel de țară, nu oferă date tranșante și că există o dezbatere de idei între specialiști – psihologi, sociologi, economiști – privind existența sau inexistența unei corelări liniare între bogăție și fericire.

Noi cum stăm?

Vom formula ideea despre țări fericite altfel: o țară cu oameni fericiți este o țară fericită.

Din păcate, țara noastră face parte din grupul țărilor sărace, a țărilor mai puțin fericite.

Această afirmație nu are la bază niciun fel de studii ci doar o constatare de bun simț: observați expresiile fețelor trecătorilor de pe stradă și veți constata că majoritatea lor exprimă tristețe, supărare, preocupare, crispare, în niciun caz fericire.

Noi nu putem fi fericiți?

Unele răspunsuri la această ultimă întrebare se găsesc în articolul „3 căi sigure către nefericire”. La acelea adăugăm că, dacă dispunem de necesitățile de bază ale vieții

    • mâncare,
    • apă, 
    • locuință, 
    • educație, 
    • medicamente și
    • un mod echilibrat de a trăi

dispunem deja de câteva picături de fericire, iar acea fericire, legată de venitul bănesc anual, este o ipostază mentală.

În plus, dacă judecăm făcând comparații și rămânem conștienți de cât de norocoși suntem că avem ceea ce avem, putem să continuăm să lucrăm pentru atingerea propriilor noastre obiective fără să fim invidioși pentru ceea ce nu avem.

În concluzie, putem fi fericiți și fără un venit anual de 75.000 $!

Don’t worry, be happy!

Surse:

1. time.com/money/2802147/does-money-buy-happiness/

2. www.nbcnews.com/id/39026848/ns/health-behavior/t/money-can-buy-happiness-only/

3. www.brookings.edu/~/media/research/files/papers/2013/04/subjective%20well%20being%20income/subjective%20well%20being%20income.pdf

 4. utildestiut.ro/3-cai-sigure-catre-nefericire/

05 Sep

Gândiți creativ?

 

„În fond de ce dorim să fim mari, să fim genii creatoare? Pentru posteritate? Nu. Pentru a ne arăta mulțimea cu degetul? Nu. Ci pentru a ne menține truda zilnică în încredințarea că ceea ce facem merită osteneală, că este ceva unic. Pentru azi, nu pentru eternitate.”

Cesare Pavese

Un test pentru copii

Ce este creativitatea și cât ne poate ajuta în viață?

Această întrebare ne-am pus-o după ce am văzut un test care s-a aplicat copiilor, în vederea admiterii într-o grădiniță cu copii înzestrați din Nagoya, Japonia. Mențiune: copiii știau deja să numere până la 10.

74% din copii au rezolvat testul.

Testul arată astfel:

8809 = 6

7111 = 0

2172 = 0

6666 = 4

1111 = 0

3213 = 0

7662 = 2

9312 = 1

0000 = 4

2222 = 0

3333 = 0

5555 = 0

8193 = 3

8096 = 5

7777 = 0

9999 = 4

7756 = 1

6855 = 3

9881 = 5

5531 = 0

6782 = ?

 

(Soluția testului se găsește aici = SolutieTestGradinita.)

Copiii testați care au dat soluția corectă, repetăm 74%, au dat dovadă de multă creativitate.

Ce înseamnă creativitate?

Conceptul de creativitate este încă insuficient delimitat și definit motiv pentru care nu ne vom afunda prea mult în considerații teoretice.

Când auzim de creativitate poate că suntem tentați să ne gândim exclusiv la domeniul literar și artistic deși a fi creativ nu este apanajul exclusiv al oamenilor de artă și litere. Aceștia, e adevărat, își folosesc creativitatea în permanență iar „restul lumii”, poate că nu.

Conform Wikipedia „Creativitatea este un proces și social care implică generarea unor idei sau concepte noi, sau noi asocieri ale minții creative între idei sau concepte existente.”

Cu alte cuvinte, și un individ obișnuit, indiferent în ce domeniu activează, nu neapărat un creator în sensul arătat, poate da dovadă de creativitate. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care, persoana în cauză găsește un mod inedit de rezolvare a unei probleme. Cel mai bun exemplu îl oferă copiii japonezi, menționați mai sus.

Pentru a face mai clară distincția dintre creativitatea specifică omului care creează permanent, prin natura preocupărilor sale, și creativitatea omului „obișnuit”, vom folosi, pentru cea din urmă, sintagma gândire creativă.

Deci copiii din exemplul de mai sus au gândire creativă.

Gândirea creativă este extrem de utilă, oricând și oriunde, și ea ar trebui dezvoltată, lucru ce se realizează prin exersare.

Învățarea și folosirea limbilor străine dezvoltă gândirea creatoare

Una din cheile succesului la învățarea unei limbi străine este gândirea creatoare.

Nu suntem roboți. Memorarea vocabularului și a regulilor gramaticale, ca un computer, nu ne transformă automat în vorbitori fluenți în limba străină pe care dorim să o învățăm. Traducerea cuvânt cu cuvânt, dintr-o limbă în alta, de asemenea, nu prea dă rezultate bune.

Avem nevoie să ne simțim la fel de confortabil când folosim o altă limbă ca atunci când vorbim în limba maternă. De aceea, prin exersare, trebuie să găsim căi de așa manieră încât să ne exprimăm lejer chiar și atunci când nu găsim cuvântul corect.

Limbajul este ceva ce implică gândire creatoare. Când vorbim într-o limbă străină, trebuie să fim creativi cu cuvintele. Gânditul într-o limbă străină pentru a găsi un nou mod de a pune împreună cuvintele, constituie un excelent antrenament pentru dezvoltarea gândirii creatoare.

Dar, există argumente și mai concrete pentru susținerea celor de mai sus.

Testul lui Karl Duncker

Psihologul Karl Duncker a conceput în 1945 un test pentru evaluarea creativității. Testul a devenit faimos și a fost folosit de mii de persoane din întreaga lume.

Iată testul: candle-problem-heuristic_383

Imaginați-vă următoarea situație: aveți la dispoziție 3 obiecte: o cutie cu pioneze, chibrituri și o lumânare. Aceste 3 obiecte se află pe o masă situată lângă perete. Cerința testului este de a ilumina tăblia mesei cu ajutorul lumânării prinse deasupra mesei astfel încât ceara să nu cadă pe masă.

 

(Soluția testului o găsiți aici  SolutieTestDuncker.)

Ce legătură are testul Duncker cu limbile străine?

Într-un experiment celebru el a fost aplicat studenților de la o facultate de comerț.

Unii dintre studenți nu au fost niciodată în străinătate iar ceilalți au avut și experiența unor studii făcute peste hotare.

Studenții care au avut și experiența străinătății au fost mult mai creativi și au avut mai mult succes în găsirea soluției.

Oare de ce? Studiul într-o țară străină i-a făcut mai creativi?

Nu experiența studiului în străinătate i-a făcut mai creativi. Ceea ce i-a făcut mai creativi a fost învățarea și folosirea, din necesitate, a unei limbi străine.

Sperăm că cel puțin cele două teste, fie că le-ați cunoscut fie că acum ați aflat de ele, v-au facilitat sorbirea unei picături de fericire.

 

Don‘t worry, be happy!

Surse:

1. www.valentinmihov.com/2009/11/12/japaneze_kindergarten_task/

02 Sep

Supraponderali sau subponderali?

 „Bolnav e deopotrivă și cel ce-i ghiftuit și cel ce-i nemâncat.”

 William Shakespeare, „The merchant of Venice”

Necesitatea de a fi echilibrați este omniprezentă în viața noastră și titlul de mai sus este un indiciu că reluăm tema echilibrului, dintr-un alt unghi de vedere decât cel din articolul cu turmericul.

Urmărind reclamele din mass-media ultimilor ani observăm că multe dintre ele se referă la mijloacele de slăbire. Ca urmare, suntem tentați să credem că slăbitul este o modă și din acest motiv, ca în alte epoci istorice, este tema principală a esteticii corporale a secolului nostru.

O atitudine mai serioasă însă, ne obligă să recunoaștem că starea de sănătate a corpului nostru este cea care trebuie să ne conducă sau nu la utilizarea unor mijloace de slăbire.

Să ne păstrăm sănătoși este probabil cel mai important lucru pe care îl putem face. Dacă nu ești sănătos nu te poți bucura în mod real de viață.

Pentru a ne lămuri mai bine în privința relațiilor dintre sănătate și masa corporală (cei care au lipsit de la orele de fizică, folosesc în mod greșit, greutatea corporală), am căutat surse credibile de informații, surse care nu sunt interesate de vânzarea unor produse.

În consecință, cele ce urmează se bazează pe părerile a peste 25 de medici de diferite specialități (inclusiv a celebrului doctor Mehmet Oz) precum și ale unor nutriționiști, sportivi și instructori de fitness.

Obezitatea

La ora actuală, una din cele mai importante cauze ale bolilor este obezitatea, a fi obez însemnând a fi supraponderal în cel mai înalt grad. Amândouă, supraponderabilitatea și obezitatea implică o masă corporală mai mare decât cea necesară unui om sănătos.

Această problemă a supraponderabilității și obezității există mai ales în țările dezvoltate unde oamenii se pare că mănâncă și beau prea mult.Cantarire

În același timp, sedentarismul își are rolul său ca factor favorizant al supraponderabilității și obezității.

Cei doi termeni, supraponderabilitate și obezitate, definesc domeniul de mase corporale pentru care probabilitatea de a avea probleme de sănătate suplimentare este mult crescută.

Supraponderabilitatea poate duce la boli ca: hipertensiunea arterială, afecțiuni ale arterelor coronariene, atacul cerebral, osteoartrita, unele forme de cancer, diabetul de tip 2 ș.a.

Conform prestigioasei instituții de sănătate Mayo Clinic din SUA, obezitatea și obezitatea morbidă constituie factori favorizanți pentru apariția

  • anomaliilor din sânge (colesterolul mărit),
  • unor forme de cancer (uter, col uterin, ovare, sân, colon, rect și prostată),
  • depresiei,
  • afecțiunilor vezicii biliare,
  • unor probleme ginecologice (infertilitate și ciclu neregulat),
  • sindromului metabolic,
  • problemelor de piele (intertrigo și absența vindecării plăgilor) și sforăit.

De fapt, fiecare sistem de organe din corpul omenesc ajuns obez, este afectat și astfel se reduce calitatea vieții și speranța de viață.

O realitate, de domeniul incredibilului, este că obezitatea trimite la medic mai mulți oameni decât fumatul!

Subponderabilitatea nu implică riscuri?

Nu ar fi normal ca starea situată în extrema opusă, subponderabilitatea, să nu implice riscuri.

 A fi subponderal implică, de asemenea riscuri majore pentru sănătate, și aici trebuie menționată, în primul rând, apariția malnutriției, o tulburare cronică a stării de nutriție, cauzată de un aport nutritiv insuficient.

La malnutriție pot să ajungă și persoanele, angajate în cure de slăbire, nejustificate medical, ci numai de dorința de a ajunge la dimensiunile apreciate ca ideale în „industria” fashion.

Subponderabilitatea favorizează dezvoltarea unor afecțiuni cum sunt:

    • osteoporoza, 
    • funcționarea defectuoasă a sistemului imunitar, 
    • anomaliile cardiace, 
    • amenoreea și altele.

Putem ști care este starea în care ne aflăm, suntem supraponderali sau subponderali ? Răspunsul la această întrebare ni-l oferă Indicele de Masă Corporală.

IMC (Indicele de Masă Corporală)/BMI (Body Mass Index)

Cel mai simplu mod de a afla dacă suntem sau nu supraponderali este de a ne evalua IMC/BMI.

Indicele de masă corporală (IMC) sau indicele Quetelet, este o măsură a masei relative și se bazează pe masa și înălțimea individului.

El a fost conceput între 1830 și 1850 de savantul belgian Adolphe Quetelet și este definit ca fiind raportul dintre masa persoanei, exprimată în kilograme, și pătratul înălțimii sale, exprimate în metri. Formula

Unitatea de măsură pentru IMC este Kg/m2 .

În 1972, cercetătorul american Ancel Keys a ajuns la concluzia că indicele Quetelet este cel mai bun indicator al stării de obezitate și, ca urmare, el este cel mai folosit și în zilele noastre.

Deși Keys a arătat, explicit, că formula este potrivită pentru cercetări statistice, la nivelul populațiilor, datorită simplității sale, ea a devenit cea mai uzuală formulă de diagnoză individuală.

Deci, sunteți supraponderali sau subponderali?

Corespunzător posibilelor valori ale IMC, pentru persoanele cu vârsta peste 20 de ani, s-au stabilit 5 nivele de stare:

Tabel

 Statisticile pe baza IMC-ului permit oficialităților să aprecieze în ce măsură obezitatea afectează sănătatea populației.

La modul individual, acest indice facilitează identificarea de către medic a problemelor de supraponderabilitate sau subponderabilitate la un pacient, înainte să apară probleme serioase de sănătate.

Clasificarea din tabel este relevantă pentru bărbați și femei cu vârsta cuprinsă între 20 și 65 de ani. Se observă că, pentru majoritatea oamenilor, un IMC fără primejdii este situat, aproximativ, între 18 și 25 Kg/m2.

Limitele inferioară și superioară reprezintă valorile de intrare în zonele periculoase ale subponderabilității respectiv ale supraponderabilității.

Pe baza criteriilor stabilite de Organizația Mondială a Sănătății s-a definit ca obezitate starea corespunzătoare unui IMC mai mare decât 30 kg/m2 iar cea de extremă obezitate starea ce corespunde unui IMC peste 40 kg/m2 .

Dacă doriți să vă aflați IMC-ul chiar acum, folosiți calculatorul online de aici sau aici.

IMC este un criteriu de evaluare absolut?

IMC este cel mai utilizat criteriu de evaluare pentru simplitatea de calcul și pentru că generează cele mai puține erori. El are însă limite. 

  • Valoarea acestui indice trebuie să o luăm în considerare mai degrabă ca pe un           indicator de domeniu (interval) decât un număr fix, cum ar fi numărul de la pantofi.
  • Este important de observat că IMC nu oferă informații despre grăsimea corporală ci este numai o metodă de a stabili dacă masa corporală a unui individ este adecvată sau nu înălțimii sale.
  • Cea mai bună utilizare a indicelui este pe post de indicator care ne arată unde ne aflăm în prezent și ne ajută să ne fixăm un obiectiv: cât să cântărim pentru a ne situa în domeniul fără primejdii. Dacă aveți IMC în domeniul fără primejdii, sub 25 kg/m2 , încercați să vă păstrați masa corporală avantajoasă pe care o aveți, chiar dacă mai aveți „spațiu de manevră”.
  •  Eficacitatea indicelui în cazul sportivilor, în special a atleților (interesați de creșterea masei lor musculare) este mult diminuată.

Explicația este simplă: IMC nu face distincție între persoanele cu musculatura puternic dezvoltată sau slab dezvoltată, între masa musculară și masa de grăsime. 

Un sportiv cu musculatura puternic dezvoltată, poate avea, un IMC mare, corespunzător stării de supraponderabilitate, pentru că masa lui corporală este mai mare, dar din cauza mușchilor și nu din cauza grăsimii. Altfel spus, contrar IMC, el este un om sănătos. 

  • În cazul persoanelor vârstnice, sau a altor persoane care au pierdut din masa musculară, e posibil ca IMC să indice o stare de normalitate.

Acceptarea acestei indicații înseamnă a nu ține cont că masa corporală este formată mai degrabă din grăsime corporală decât din mușchi. Evaluarea corectă, în astfel de cazuri, trebuie să conducă la semnalarea stării de supraponderabilitate. 

  • Ca și în cazul vârstnicilor, sportivilor și femeilor gravide, la copiii și tinerii cu vârsta cuprinsă între 2 și 19 ani, IMC-ul, calculat cu formula clasică, este irelevant. Din păcate, și în cazul lor există aceleași pericole de a fi subponderali, supraponderali sau obezi, aceste stări fiind însoțite de aceleași riscuri privind bolile.SupraSubPonderal
  • Pentru această grupă de vârstă se folosesc alte metode de calcul, bazate pe statistici.

Un calculator on-line de IMC, pentru copii și tineri, aveți aici.

Circumferința taliei?

 Un alt instrument care, alături de IMC, poate prezenta interes pentru păstrarea sănătății, este circumferința taliei (și mai ales raportul dintre circumferința în talie și circumferința bazinului).

Și acest indicator se află în corelație cu riscurile ce privesc sănătatea. Astfel, dacă circumferința taliei este mai mare de 89 cm, la femei și 102 cm, la bărbați, se poate vorbi de un risc crescut în a avea anumite afecțiuni ca diabet, hipertensiune și afecțiuni cardiace.

În concluzie, prin măsurarea circumferinței taliei și evaluarea IMC avem posibilitatea să obținem, cu mijloace casnice, rezultate concludente privind anumite riscuri pe care le implică starea noastră de sănătate.

Cum se evită supraponderabilitatea?

 Dacă sunteți supraponderali, dar și dacă nu sunteți,

    • beți apă din abundență,
    • dormiți îndestulător,
    • mâncați alimente sănătoase și
    • faceți cât mai multă mișcare.

Dacă veți aplica toate aceste lucruri, nu veți fi și nici nu veți deveni supraponderali și vă veți putea bucura de o viață echilibrată și sănătoasă. În acest fel veți sorbi noi picături de fericire 

 Don‘t worry, be happy!

 Surse:

 1. www.sharecare.com/health/body-mass-index-bmi/what-body-mass-index-bmi

 2. www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/supraponderabilitatea_7617

 3. www.calcule.ro/Sanatate-Greutate-Ideala/Indice-masa-corporala-copii.aspx

 4. www.cdt-babes.ro/articole/indicele-de-masa-corporala-imc.php

 5. www.doctor.info.ro/calculator_imc.html