30 Jan

Un orădean la Johannesburg (7)

"Metropola. O fortăreață a provincialismului."

Ambrose Bierce

Metropola Johannesburg

Joburg nu este capitala Africii de Sud

Johannesburg, capitala provinciei Gauteng, este cel mai mare oraș din Africa de Sud și nu numai atât – este una din cele 50 de cele mai mari aglomerări de populație urbană din lume.

Unul din centrele Joburgului

Unul din centrele Joburgului

Se întinde pe o suprafață de aproximativ 1.645 km2 și împreună cu suburbiile, are o populație de aproximativ 10.267.000 de locuitori.

Cu toate acestea, nu este una din cele 3 capitale ale țării.

Este util de știut, că Africa de Sud este singura țară din lume care are 3 capitale:

  • Cape Town – capitala legislativă,

  • Pretoria – capitala executivă și

  • Bloomfontein – capitala juridică.

    Johannesburg este principalul centru de învățământ și divertisment pentru toată Africa.

Denumirea orașului

Știți de unde provine denumirea de Johannesburg?

Dacă nu știți, nu vă faceți griji pentru că nici pentru sud-africani, problema nu este foarte clară.

Orașul, ca așezare umană, își revendică începuturile, cândva, cu mii de ani în urmă, când în zona lui, s-au stabilit boșimanii, apoi vânătorii-culegători și oamenii epocii de piatră.

De-alungul timpului, valuri de migranți, reprezentând culturi specifice diferitelor epoci, ca de exemplu cea a epocii fierului, s-au stabilit în zonă.

Fourth Avenue

Fourth Avenue

Formal, orașul a fost înființat abia în 1886, când a fost descoperită existența aurului în filoanele de cuarț de la Witwatersrand.

(Witwatersrand este un povârniș abrupt, în provincia Gauteng, cu lungimea de 56 de kilometri, orientat spre nord. El se compune dintr-o rocă sedimentară dură, de cuarțit, rezistentă la eroziune, pe care, mai multe râuri care curg din nord, formează cascade, numele de “Witwatersrand” însemnând, în afrikaans, “creasta de ape albe”).

Descoperirea aurului a atras mase de căutători de aur, din întreaga lume, și populația orașului a crescut exploziv.

Centrul tradițional

Centrul tradițional

Cine a dat numele său orașului, în 1886, când a fost fondat?

Istoricii nu au fost în măsură să decidă.

Conform celei mai vehiculate versiuni, așezarea a fost denumită după doi oficiali ai Zuid-Afrikaansche Republijk (Republica Sud-Africană, în limba afrikaans), Christiaan Johannes Joubert și Johannes Rissik, care au lucrat la topografierea și cartografierea terenurilor din zonă.

Se crede că numele comun al celor doi bărbați a fost combinat cu “Burg”, cuvântul arhaic afrikaans pentru “oraș fortificat” și a rezultat Johannesburg.

Orașul este poreclit de localnici „Jo’burg”, „Jozi” sau „eGoli”.

Zonele și suburbiile din Johannesburg

Descrierile care urmează au ca sursă articolul, doamnei expert Sine Thieme, Areas and Suburbs in Johannesburg(www.expatarrivals.com/) destinat celor care doresc să-și stabilească reședința în acest oraș.

După părerea doamnei Sine Thieme, metropola este una dintre cele mai verzi centre urbane din lume, care creează senzația unei zone metropolitane mari, cu o gamă largă de dotări moderne, în același timp, înconjurată, de natură.

Cresta Shopping Centre

Cresta Shopping Centre

Johannesburgul are două zone economice principale: una în centrul tradițional al orașului, care este un hub pentru minerit, comerț și instituții guvernamentale și alta în Sandton, unde se află concentrate centrale ale mai multor industrii, precum și servicii financiare și mass-media. Asupra lor vom mai reveni.

  1. Midrand – inclusiv Waterfall, Kyalami – Din unele puncte de vedere, Midrand s-ar putea să nu conteze ca o suburbie a Johannesburgului

    În ultimii ani a devenit o zonă populară de locuit, oferind locuințe la prețuri accesibile, în spații largi, deschise, din care este încă relativ ușor de ajuns în principalele centre de afaceri.

    AISJ

    AISJ

    Zona este aproape de Școala Internațională Americană din Johannesburg (AISJ) și are, de asemenea, avantajul de a fi relativ aproape de Pretoria.

Sunninghill / Lonehill / Fourways – inclusiv Dainfern, Broadacres, Fernridge, Douglasdale, Northriding, Beverley – Aceste cartiere cuprind locuințe mai scumpe decât cele din Midrand, în același timp însă, oferă spre alegere o serie de școli bune private.

Aici se găsesc unele dintre cele mai mari concentrări de proprietăți securizate grupate în jurul zonei Fourways, care oferă mai multe opțiuni în ceea ce privește cumpărăturile, divertismentul, sănătatea și recreerea.

Sunninghill

Sunninghill

Este destul de aproape de Sandton, dar acest lucru poate fi o păcăleală pentru navetiștii de zi cu zi pentru că traficul, spre acest centru, este greu.

Sandton / Bryanston – inclusiv Morningside, Wendywood, Sandown, Sandhurst, Hyde Park Cam în ultimii douăzeci de ani, în Sandton s-au stabilit multe sedii corporative, bănci și hoteluri și astfel s-a impus ca un al doilea centru economic pentru Johannesburg.

În Sandton sunt cele mai scumpe locuințe, mai puțin costisitoare fiind poate de-a lungul marginii de nord, în Bryanston.

Zona este cunoscută mai ales pentru frumoasele sale case, pentru copacii Jacaranda (una din cele 49 de specii de plante cu flori din familia Bignoniaceae, care cresc în regiunile tropicale și subtropicale) aliniați pe străzi, copaci care, la sfârșitul primăverii, explodează într-o mare purpurie a florilor lor.

Festival Jacaranda

Festival Jacaranda

La sud, în Morningside, Sandown și Hyde Park se găsesc case impunătoare, precum și complexe de apartamente.

În zonă se află o mulțime de baze sportive, de asemenea o mare concentrație de spitale private de renume. Printre ele se află și Mediclinic Morningside Sandton Hospital pentru care, cum am spus în introducerea articolului precedent, avem doar cuvinte de laudă și recunoștință.

Spitalul Mediclinic

Spitalul Mediclinic

Randburg / Ferndale – inclusiv Randpark Ridge, Cresta, Blairgowrie, Windsor East – Această zonă, mult mai liniștită și mai puțin luxoasă decât Sandton, este însă aproape de Sandton.

Centrul Randburg-ului găzduiește propriile categorii de afaceri iar centrul comercial Cresta, din apropiere, este unul dintre cele mai mari din Joburg.

În această zonă se află numeroase birouri guvernamentale și restaurante.

Aceste suburbii sunt populate cu case spațioase cu grădini iar în zonă se află și un teren de golf pentru campionate, Grădina botanică a Johannesburgului și barajul Emmarentia (loc foarte bun pentru picnicuri, plimbări pe jos sau plimbat câinii).

Grădina botanică

Grădina botanică


Northcliff / Melville – inclusiv Blackheath, Auckland Park – Acestea sunt suburbiile mai vechi și mai consacrate din Johannesburg cuprinzând cele mai frumoase peisaje.

Northcliff Hill este uimitor, cu drumurile sale cu serpentine și case amplasate pe pante, în timp ce Melville este mai trendy având ceea ce unii numesc o cultură boemă a pavajului.

Este, fără îndoială, unul din cartierele cu cele mai multe diversități din Johannesburg, diversități alimentate probabil și de existența în apropiere a două universități.

În această zonă există o mulțime de cafenele și restaurante unice în felul lor, care facilitează o activă viață de noapte.

Ambianța invită la plimbare ocazie cu care pot fi admirate magazine de antichități precum și rezervația naturală Melville Koppies.

Linden / Greenside – inclusiv Parkhurst, Emmarentia – La fel ca Northcliff și Melville, Parkhurst și Greenside asigură viața de noapte din zonă în timp ce barajul Emmarentia și lacul Zoo oferă peisaje frumoase, chiar în mijlocul orașului, potrivite pentru recreere.

Emmarentia

Emmarentia

Ele sunt situate central, la mică distanță de cele două centre, Sandton prin Barry Hertzog Avenue și centrul tradițional.

Case familiale confortabile sunt situate în grădini înconjurate de cei mai frumoși copaci ai Joburg-ului.

Parkhurst este un cartier la modă pentru familiile tinere care pot fi văzute, duminică dimineața, împingând cărucioare de-a lungul Fourth Avenue unde se găsesc magazine de tot felul: cafea, brutării, magazine de design interior, anticariate precum și unele dintre cele mai bune restaurante din Johannesburg.

Rosebank / Parktown – inclusiv Houghton, Melrose, Saxonwold, Killarney, WestcliffÎn aceste suburbii istorice se găsesc adresele cele mai bune din oraș, în imediata apropiere a trei dintre cele mai vechi și mai bune școli:

  • King Edward VII School,   

    Colegiul St. John

    Colegiul St. John

  • Parktown High și

  • St John’s College.

    Casele de aici se află pe proprietăți mari, aproape de populara Johannesburg Zoo.

    Johannesburg Zoo

    Johannesburg Zoo

Bedfordview – inclusiv Oriel, Bedford Gardens, Edenvale Situat pe extremitatea estică, dar încă nu prea departe de centrul orașului, Bedfordview este situat ideal pentru cei care întreprind, în mod regulat, călătorii de afaceri prin Aeroportul International OR Tambo.

Zona oferă proprietăți spațioase, cu multă liniște și siguranță, cu un ambient dominat de șirurile de copaci, caracteristice Joburg-ului.

Zona este, de asemenea, convenabil situată în apropierea mai multor centre comerciale, incluzând Cyrildene‘s Chinatown. 

Chinatown

Chinatown

Joburg City Centre – inclusiv Bruma, Kensington, LyndhurstAvând în vedere reputația proastă și problemele de criminalitate din zone precum Hillbrow, Berea, și Yeoville, nu multă lume visează să se mute în zona centrală a Johannesburgului.

În ultimul timp, această zonă, a fost supusă întineririi urbane și s-au lansat apeluri pentru ca locuințele din circumscripțiile Maboneng, Newtown și Braamfontein să fie ocupate, în special de cupluri fără copii sau profesioniști-persoane singure.

În zonă există o viață de noapte uimitoare și posibilitate de shopping la distanțe ce pot fi parcurse pe jos iar campusul de la Universitatea Wits se află după colț.

Încheiem sumara descriere a metropolei sud-africane cu cuvintele lui Romain Gary:

E posibil ca tot ceea ce se numeşte civilizaţie să constea într-un lung efort îndreptat spre a-i înşela pe oameni în ceea ce-i priveşte.

Don’t worry, be happy!

Surse:

1. en.wikipedia.org/wiki/History_of_Johannesburg

2. www.expatarrivals.com/south-africa/johannesburg/areas-and-suburbs-in-johannesburg

3. www.expatarrivals.com/

23 Jan

Un orădean la Johannesburg (6)

"Există 2 feluri în care viața poate fi trăită. Prima este a gândi că nimic nu este o minune. A doua este a gândi că totul este o minune. De ceea ce sunt sigur este că Dumnezeu există."

Albert Einstein

Dedicăm acest articol nepoțelului nostru, Timothy Romain Eilender de Combes, viitor cititor și poate creator de bloguri, venit pe lume în ziua de 21 ianuarie a.c. Ne exprimăm totodată recunoștința, față de fiica noastră Claudia și față de personalul spitalului Sandton Medi-Clinic din Johannesburg, care au depus tot efortul ca acest eveniment minunat să aibă loc în condiții foarte bune.

Timothy

    

Ciudățenii din Johannesburg

O problemă de semantică

Conform DEX, CIUDĂȚÉNIE, ciudățenii 1. Aspect, caracter ciudat, bizar, curios al unui lucru, al unei atitudini, al unui fenomen etc.

Din capul locului, simțim nevoia următoarei precizări: este mai mult ca probabil că tot ceea ce nouă, locuitorilor vremelnici, ai acestei metropole, veniți de pe alte meleaguri, ni se pare a fi ciudățenie, băștinașilor sau turiștilor, mai umblați prin lume, să li se pară normal, lipsit de interes.

Din acest motiv, ne cerem scuze acelor cititori cărora rândurile care urmează le vor stârni plictiseala.

Ciudățeniile vremii

Primul lucru pe care l-am făcut, după pătrunderea în intimitatea viitoarei noastre locuințe de aici, a fost să scăpăm de ținuta noastră de călători, în miez de iarnă, de prin “frigurile” Europei.

Pentru Johannesburgul, situat pe platoul înalt al savanei sud africane și cu un climat subtropical, 16 decembrie, înseamnă o zi de vară.Curcubeu2

Pe timp de vară, din octombrie până în aprilie, orașul se bucură de o vreme relativ însorită, caracterizată prin zile destul de călduroase și după-amiezi cu averse de ploaie, însoțite de tunete și fulgere aproape înfricoșătoare.

Serile și nopțile sunt răcoroase.

Ploile cotidiene, când apa curge șiroaie pe străzile – foarte multe în pantă – ne trimit cu gândul la regularitatea ploilor din zonele cu clima ecuatoriala (între 0°– 5° latitudine N. si S.) unde rendezvous-urile se pot stabili cu formule gen ne înâlnim mâine după ploaie.

Descărcările electrice violente, de aici, au atras atenția până și Patriarhiei Române care a renunțat la construirea unei bisericuțe de lemn, ca prim lăcaș de cult, pentru cei aproximativ 3000 de români din Africa de Sud, din cauza trăznetelor frecvente și periculoase.

Subiectul lăcașului nu a fost însă închis. La 3 iunie 2014 parohia românească Sfântul Apostol Andrei, din Johannesburg, de altfel singura din întreaga Africă, a început zidirea unui lăcaș de rugăciune pentru comunitatea română.

Apariția curcubeelor nu constituie un lucru neobișnuit în zilele ploioase. Ceea ce ne-a fost însă dat să vedem, și încercăm să reproducem în imaginile alăturate, într-una din zile, a fost ceva mai ieșit din comun, lucru confirmat de faptul că, unii șoferi, s-au oprit în trafic, pentru a fotografia, cu telefoanele mobile, cerul colorat.Curcubeu3

Iarna este perioada mai însorită a anului, lunile de iarnă, din mai până în septembrie, se caracterizează prin zile uscate, însorite, plăcute, urmate de nopți reci în care, în lunile iunie și iulie, temperatura scade până pe la 4 °C.

În general, temperaturile în Johannesburg, atât vara cât și iarna, sunt blânde, datorită marii altitudini a orașului, cu o medie a temperaturilor maxime de zi, pe timp de vară, în luna ianuarie, de 25,6 °C, și cu o medie a maximelor, pe timp de iarnă, în luna iunie, de aproximativ 16 °C.

Spre deosebire de zona din care venim, scăderea temperaturii, în nopțile de iarnă, sub limita înghețului, este un fenomen atât de rar încât valorile limită sunt consemnate în spațiul jurnalismului meteorologic.

Astfel, cea mai scăzută temperatură minimă de noapte, înregistrată vreodată în Johannesburg, este -8.2 °C, măsurată la 13 iunie 1979, iar cea mai scăzută temperatură maximă înregistrată, în timpul zilei, este de 1,5 °C înregistrată la 19 iunie 1964.

Și zăpada este un fenomen atât de rar, pe aici, încât căderi de zăpadă au loc doar câteva într-un secol.

De exemplu, în secolul XX au avut loc căderi de zăpadă în mai 1956, august 1962, iunie 1964 și septembrie 1981.

Crăciunul și Anul Nou la Johannesburg

Incursiunea climatologică de mai sus, care creionează o evidentă deosebire față de clima de acasă, permite mai buna înțelegere a stării noastre, de ușoară dezorientare, în perioada sărbătorilor de iarnă.Crăciun1

În România, ne lamentam, destul de frecvent în ultimii ani, că sărbătorile Crăciunului și Anului Nou sunt lipsite de farmec dacă nu este și zăpadă. “Parcă nici nu ar fi Crăciun” spunea lumea.

Care este atunci reacția omului provenit din acest context când petrece aceste sărbători într-un ambient specific verii: totul verde și înflorit iar oamenii în ținute de vară?

O previzibilă stare de confuzie.

Celor de aici nu li se pare nimic ciudat și acordă sărbătorilor de iarnă toată atenția cuvenită.

Brazii împodobiți sunt prezenți peste tot, în magazine, în vitrine, în case, în locuri publice și nu lipsesc nici “Moși Crăciunii” și alții, “civili”, cu binecunoscutele, și pe la noi, căciulițe.

În magazinele de tot felul forfota nu este cu nimic mai prejos ca la noi dar, între noi fie vorba, nici nu o poate întrece.Crăciun4

Și în Johannesburg, zilele de sărbătoare care urmează, par să constituie pentru shopperi zile de grea încercare pentru care se simt obligați să-și creeze rezerve foarte serioase de mâncare și de altele.

Nu știm ce procent din mâncarea cumpărată, în acest context, ajunge aici la gunoi; la noi, în România, știm că circa o treime din mâncarea cumpărată pentru sărbători se aruncă.

Din păcate, este vizibil cu ochii că, la asaltul frumoaselor și bogatelor centre comerciale din Johannesburg nu participă toate familiile.

Chiar dacă nu regăsim, neapărat, valorile din Regula 20/80, bănuim că, nu majoritatea, manevrează, de sărbători, prin supermarketuri, cărucioare supraîncărcate.

Printre cei care sigur nu o fac sunt foarte mulți oameni care încearcă să câștige câțiva ZAR (inițialele de la Rand – moneda sud-africană) mizând pe șansele oferite de stradă: te dirijează prin parcări, te ajută să-ți duci căruciorul cu cumpărături la mașină, vând tot felul de obiecte – ochelari de soare, cabluri de conexiune, postere etc.- sau legume și fructe, prin intersecții sau, chiar pe mijlocul carosabilului, plantați în locurile respective, cât e ziulica de lungă, ca niște agenți de circulație.

Seara de Crăciun este rezervată familiei și acest lucru îl respectă și sud-africanii și bineînțeles l-am respectat și noi, vremelnicii sud-africani.

Momentul de vârf al serii este rezervat sosirii, pe nevăzute, a Moșului, adică, intrarea în posesia cadourilor de sub bradul împodobit.

Revelionul este o altă treabă.

Pentru acest eveniment, de obicei se reunesc mai multe familii. Există și varianta petrecerii revelionului la un local dar, în acest caz posibilitatea de a petrece un Revelion dezamăgitor este destul de mare.

Și noi am participat la un Revelion cu mai multe familii, acasă la una dintre ele.Revelion1

Începutul petrecerii a constituit un nou moment de dezorientare pentru noi. Am perceput un pic mai greu că deși este 31 Decembrie vom sta la masă în curte.

Până la urmă am intrat în pielea petrecăreților și ne-am distrat și noi, în rând cu gazdele noastre.

La miezul nopții s-a pornit vacarmul rachetelor și petardelor atât în curtea “noastră” cât și în cele vecine și asta de așa manieră încât am fost ferm convinși că aici nu există niciun fel de restricții în comercializarea produselor pirotehnice.

Cam la o oră, după miezul nopții, ploaia s-a dezlănțuit peste noi și a trebuit să ne refugiem în casă. De fapt, era o datorie a zilei de 31 decembrie, care a trecut fără ploaie, de care “cerul” probabil a “uitat”.

După ce am intrat mai temeinic în anul 2015, mai către dimineață, am pornit spre casă. Pe drum am constatat că străzile erau pustii, fără nici o urmă de petrecăreți, fără vânzoleala și agitația de la noi. De petrecerea Revelionului pe străzi, ca în Oradea sau în alte orașe europene, nici vorbă.

Ce ne va aduce 2015?

Don’t worry, be happy!

Surse:

1. en.wikipedia.org/wiki/Johannesburg#Climate

2. ziarullumina.ro/diaspora-romaneasca/la-johannesburg-africa-de-sud-romanii-vor-sa-construiasca-o-biserica-lor

16 Jan

Un orădean la Johannesburg (5)

"Indiferent ce se întâmplă, o călătorie îţi oferă întotdeauna o poveste de spus."

Proverb evreiesc

Primele impresii despre Johannesburg

După ce ne-am îmbrățișat cu cei dragi din Johannesburg, gândul cel bun ne-a condus spre a comunica și celor dragi, rămași acasă la Oradea, că am coborât din ceruri și am ajuns cu bine la destinație.

Dacă am crezut că acest lucru va fi simplu, am dat dovadă de naivitate și credulitate. Am constatat repede că telefoanele noastre, cu abonamente la RCS-RDS, nu funcționează în Africa de Sud.

Autostrada R24

Autostrada R24

Nu am fost neglijenți. Înainte de a pleca din țară, am fost la unul din sediile companiei și am solicitat activarea roaming-ului, întrebând în prealabil dacă funcționează și acolo unde urma să ne deplasăm.

Răspunsul a fost afirmativ, activarea s-a realizat, așa că am fost liniștiți. Din păcate, aici la Johannesburg, am avut parte de încă o mostră, dintre multe altele, de “seriozitate” a acestei companii.

În consecință, am fost nevoiți să ne punem telefoanele “în cui”, pentru zilele pe care le vom petrece aici, și să apelăm la soluții locale pentru a comunica cu cei de acasă sau între noi.

Terminând cu actul I al sosirii, am urcat în mașină pentru a ne deplasa la viitoarea noastră reședință.

Cu acest prilej am făcut prima constatare legată de particularitățile țării în care abia ajunsesem: mașinile au volanul pe dreapta – nu că nu mai auzisem despre așa ceva, dar nu știam că și în Africa de Sud e ca și în Anglia.

Ulterior, făcând o incursiune în istoria Africii de Sud, am constatat că este vorba de o consecință, aproape firească, a dependenței țării, mai mult sau mai puțin îndelungate, de Marea Britanie.

Când am pornit către oraș, am avut parte și de o spaimă: am avut impresia că omul de la volan, una din rudele noastre localnice, nu este în regulă cu șofatul și ne-a băgat pe contrasens și va urma sigur o ciocnire cu vreo mașină venită din sens opus.

Pe drum, în circulația pe invers

Pe drum, în circulația pe invers

Ne-am dumirit destul de repede că circulația e pe invers, față de cea de la noi dar, cu acceptarea de către simțurile noastre a acestui fapt, a fost mai greu. Ne-am cerut scuze, în gând, de la șofer și am încercat să nu mai fim atenți la trafic ci mai degrabă la peisajul care ni se dezvăluia privirilor, din goana mașinii.

Pe măsură ce înaintam, eram din ce în ce mai conștienți de faptul că ne aflăm într-o metropolă.

Prima parte a drumului nostru, spre reședință, am parcurs-o pe autostrada R24 (botezată din octombrie 2013, autostrada Albertina Sisulu) care, trecând prin Johannesburg, leagă aeroportul OR Tambo cu Rustenburg (ajuns să fie cunoscut și în România după campionatul mondial de fotbal din 2010 când a fost unul din orașele gazdă ale mondialului).

Ulterior am aflat că în zona Johannesburgului există, nu mai puțin de, 10 autostrăzi (N1, N3, N12, N14, N17, R21, R24, R59, M1 și M2 la care urmează să se adauge, conform proiectelor existente, G5, G9 și G14) din cele 18, numărate de noi, la nivel național. Ele acoperă ca un păienjeniș, aproape întreaga suprafață a Africii de Sud. Construcția lor a început din 1970 și continuă și azi.

(Nu ne-am putut abține de la a da amănuntele de mai sus, din motive de comparație cu realitățile de la noi, pe tema autostrăzilor.)

Peisajul, de o parte și alta a autostrăzii, ne-a amintit de cel din vecinătățile autostrăzii spre Viena, în apropiere de intrarea în capitala austriacă.

La un moment dat, am părăsit autostrada și am pătruns în zona străzilor obișnuite care ne-au oferit o imagine, de mai aproape, a Johannesburgului.

Curtea interioară a blocului nostru

Curtea interioară a blocului nostru

Am văzut atât blocuri de locuințe cât și cvartale cu case, grădini și curți, extrem de arătoase.

Pe măsura parcurgerii unui număr tot mai mare de străzi, am devenit tot mai contrariați de faptul că, mai ales casele – dar și blocurile – au ușile și ferestrele prevăzute cu sisteme de zăbrele și sunt îngrădite de așa manieră încât dau impresia că sunt niște fortărețe.

Această observație am împărtășit-o și rudelor noastre care, au confirmat că, într-adevăr, cetățenii își iau măsuri de precauție din motive de securitate.

Am atins astfel unul din punctele nevralgice ale realităților sud africane, deci și ale Johannesburgului – criminalitatea ridicată.

Existența unei rate înalte a criminalității, pare să fie asumată cu nonșalanță de autorități, din moment ce, în unele locuri din oraș, există inscripții cu SAFE ZONE, ceea ce, în mod logic, conduce la concluzia că, toate celelalte zone sunt UNSAFE.

În legătură cu această temă a criminalității ridicate, merită să pomenim, ca fiind concludente, recomandările unui purtător de cuvânt al poliției, apărute în publicația NORTH EASTERN Tribune, din 13 ianuarie 2015, la vremea când scriem aceste rânduri, adresate bicicliștilor.

Reproducem prima dintre recomandări pentru că ni se pare de-a dreptul cinică: “Bicicliștii sunt sfătuiți să nu se plimbe singuri. Este mai bine să meargă cu bicicleta în grup, pentru că, atunci când ești singur, devii o țintă ușoară pentru infractori.”

Recomandările au apărut ca urmare a atacului la care a fost supus, în ziua de Anul Nou, un ciclist. El abia a scăpat cu viață – conform aceluiași NORTH EASTERN Tribune – când doi indivizi l-au înjunghiat și l-au jefuit.

De altfel, programul de știri NEWS24, accesibil gratuit de pe smartphone-uri și tablete, prezintă zilnic ultimele jafuri și crime.

Legat de acest subiect, nu putem să nu ne amintim că, în perioada campionatului mondial de fotbal din 2010, nivelul de criminalitate din Africa de Sud nu l-a depășit pe cel din țările europene.

Această observație implică însă o întrebare retorică: dacă atunci autoritățile au reușit să stăpânească fenomenul, cum de nu folosesc măsurile de atunci pentru ca nivelul de securitate al persoanei să fie normal permanent?

Revenind la călătoria spre reședința rudelor noastre, care urma să fie și reședința noastră pentru o vreme, am mai făcut o constatare: străzile erau aproape pustii. Se pare că lumea, și în special albii, nu prea agreează statutul de pieton.

Unul din garajele blocului.

Unul din garajele blocului.

Am parcurs mai multe străzi și am observat că ele au denumiri de genul Louis Botha Avenue, Hathaway Road, Hamilton Street. Ca să fim sinceri, nu ne-am dumirit, nici până azi, care este deosebirea între Avenue, Road și Street; după noi sunt pur și simplu străzi, mai mult sau mai puțin largi.

În același timp am constatat că, indiferent de nume, pe străzi nu prea pot fi văzute mașini parcate în fața porților sau clădirilor. O primă explicație, ca de altfel și pentru numărul relativ mic al pietonilor, este legată de criminalitate. O a doua explicație, pe care am aflat-o ulterior: aproape peste tot, la case, blocuri, supermarket-uri, mall-uri ș.a. sunt amenajate garaje și parcări interioare.

Holul blocului

Holul blocului

Ajungând la reședință, situată într-un bloc cu 30 de apartamente, am avut prima ocazie să vedem o asemenea parcare interioară. La parterul blocului se află 2 parcări, în care se pătrunde prin porți automate, controlate cu telecomenzi proprii de fiecare șofer, care intră sau iese,.

Parcările din blocul “nostru” asigură cel puțin câte un loc pentru fiecare familie dar multe familii au loc chiar și pentru două sau trei autoturisme.

Din parcare am pătruns în holul blocului unde am fost întâmpinați cordial de “security-ul” care era de serviciu.

Lucrătorii firmei de security, asigură zi și noapte, supravegherea, printr-un sistem video, a intrărilor în bloc atât din garaje cât și prin poarta principală.

Folosirea firmelor de pază specializate, este practica la care apelează asociațiile de proprietari din blocurile de locuințe și asociațiile de proprietari de case pentru a-și asigura securitatea.

Security la lucru

Security la lucru

 

La rândul nostru, după ce am admirat holul bine întreținut al blocului, liniștiți că nu putem fi inoportunați de răufăcători, am urcat cu liftul la etajul II (de menționat că blocul are trei niveluri) și am intrat în apartamentul “nostru”.

Don’t worry, be happy!

Surse:

1. www.google.co.za/search?q=johannesburg+roads&sa=X&espv=2&biw=1276&bih=705&tbm=isch&tbo=u&source=univ&ei=c16yVL24IsWBU9i5gyg&ved=0CDAQsAQ

2. en.wikipedia.org/wiki/Johannesburg_freeways

09 Jan

Un orădean la Johannesburg (4)

"Indiferent ce se întâmplă, o călătorie îţi oferă întotdeauna o poveste de spus."

Proverb evreiesc

Sosirea la Johannesburg

La ora locală 23,30 fix, am decolat de pe aeroportul CDG Paris. De data aceasta, dotările din Air Bus 380-800 includeau și resurse multimedia care să-l ajute pe călător să suporte mai ușor zborul.

Noi am preferat, și de această dată, să consumăm filme (am văzut cu această ocazie câteva episoade din serialul Luther) și muzică din pachetul personal.

În timpul călătoriei am fost serviți cu mâncare și băuturi, așa cum se întâmplă pe toate liniile aeriene, mai ales la zborurile transcontinentale.

Turbulențele au fost prezente și pe acest traseu dar nu le-am mai dat atenție.

La capitolul stewardese, și aici am remarcat prezența bărbaților, având acest rol, dar erau și câteva femei.

După 10 ore și 40 de minute de zbor, am aterizat, cu punctualitate, pe OR Tambo International Airport Johannesburg.OR_Tambo_3

Unde să situăm acest aeroport în comparație cu altele văzute?

Pentru a răspunde la această întrebare, am preluat, din mai multe surse, câteva fapte și date legate de el.

Util de știut despre OR Tambo International Airport Johannesburg

Aeroportul Internațional OR Tambo este situat în Kempton Park, Ekurhuleni, Gauteng, Africa de Sud, în apropiere de orașul Johannesburg.

El este principalul aeroport pentru călătoriile interne și internaționale către și dinspre Africa de Sud și totodată, este cel mai aglomerat aeroport din întreaga Africă, dispunând de capacitatea de a gestiona până la 28 de milioane de pasageri anual.

În anul 2014 prin el au trecut 18 milioane de pasageri.

Alături de alte câteva mari aeroporturi din lume

– ATL – Hartsfield–Jackson Atlanta International Airport,

DOH – Hamad International Airport Doha,

– AUH – Abu Dhabi International Airport,

– LHR – London Heathrow Airport,

– SYD – Sydney Airport,

DXB – Dubai International Airport și

– CDG – Paris Charles de Gaulle

asigură zboruri non-stop către toate continentele, cu excepția Antarcticii.

Mai adăugăm un lucru, pe care poate nu o să vă vină să îl credeți: în topul OR+Tambo_1aeroporturilor lumii, pe 2014, OR Tambo Internațional Airport Johannesburg ocupă locul 26 în timp ce, mult lăudatul, de către noi, Charles De Gaulle Paris ocupă abia locul 95.

În anul 2014, s-a clasat pe locul I, la categoria Cele mai bune aeroporturi din Africa, urmat de aeroporturile Cape Town și Durban, tot din Africa de Sud.

Aeroportul a luat ființă în 1952 cu numele Jan Smuts Airport“.

(Jan Christiaan Smuts <24.05.1870 – 11.09.1950> a fost un proeminent om de stat, lider militar și filozof din Africa de Sud și Commonwealth-ul britanic. Pe lângă diversele posturi guvernamentale el a fost și prim-ministrul Uniunii Africii de Sud din 1919 până în 1924 și din 1939 până în 1948. Jan Smuts a fost un susținător al segregării rasiale, bazate pe separarea teritoriilor pentru negri și albi, dar în campania pentru alegerile din 1948 a susținut o politică de inițiere a unor măsuri de integrare.)

“Jan Smuts Airport” a înlocuit aeroportul “Palmietfontein International Airport care din 1945 asigura zborurile europene.

În perioada anilor 1970 a fost folosit ca aeroport test pentru aeronava Concorde pentru a se determina modul în care aceasta se comportă la decolare și aterizare la mare altitudine, știut fiind că Johannesburg este situat la o altitudine de aproximativ 1700 m.

În timpul anilor 1980, multe țări au oprit relațiile comerciale cu Africa de Sud, conformându-se astfel sancțiunilor impuse de Națiunile Unite, ca mijloc de luptă împotriva apartheidului.

Ca urmare, multe companii aeriene internaționale au oprit zborurile către această destinație. Sancțiunile ONU au condus inclusiv la retragerea pentru South African Airways – Liniile aeriene din Africa de Sud – a dreptului de survol al unor țări africane.

După abolirea apartheid-ului, aceste restricții au fost ridicate. Numele aeroportului, ca de altfel și al altor aeroporturi din Africa de Sud, s-a modificat.

Din anul 2006, aeroportul a căpătat numele OR Tambo Internațional Airport Johannesburg, după Oliver Reginald Tambo, fostul președinte al Congresului Național African.

Este interesant de menționat că, la 26 noiembrie 2006, aeroportul a primit un Airbus A380, aceasta fiind prima aterizare, pe continentul african, a unui avion de această dimensiune.

Aeronava menționată a folosit aeroportul din Johannesburg ca aeroport de escală, în cadrul zborului său de test către Sidney, via Polul Sud.

De notat este și faptul că, aeroportul, situat fiind la aproape 1.700 de metri deasupra nivelului mării, se află într-o zonă cu atmosfera mai rarefiată.

Această realitate are drept consecință importantă necesitatea ca avioanele să reducă greutatea de încărcare, adică să ia mai puțin combustibil decât în cazurile obișnuite.

Pe unele rute, cum ar fi cele spre America de Nord, cursele din Johannesburg trebuie să realimenteze pe parcurs în timp ce, pentru zborul de retur, provenind de la un aeroport cu o altitudine inferioară se poate încărca suficient combustibil pentru a se ajunge la Johannesburg fără escală.

Aerul mai rarefiat din Johannesburg mai are o consecință: pistele de decolare/aterizare sunt mai lungi decât cele obișnuite.

Toate datele menționate, la care s-ar putea adăuga încă multe altele, credem că sunt suficiente pentru ca sud-africanii să fie mândrii de al lor OR Tambo Internațional Airport Johannesburg.

Primele dezamăgiri. Oare câte vor mai fi?

Pe acest aeroport am aterizat și noi la ora locală 11,10.

Coborârea din avion s-a desfășurat fără tradiționalele schimburi protocolare de saluturi și zâmbete cu echipajul care ne-a adus, în bună stare, la destinație.

Cele 10 ore și 40 de minute petrecute împreună se pare că nu au fost suficiente ca să stabilească relații deosebit de cordiale între noi, pentru a mai lungi despărțirea.OR_Tambo_2

După un fel de slalom prin pasarele și coridoare, foarte aspectuoase dar de admiratul cărora nu prea ne ardea, am ajuns în spațiul rezervat pentru controlul persoanelor care intră pe teritoriul Republicii Africa de Sud.

Era locul primului contact cu oamenii de aici și totodată locul primelor noastre dezamăgiri.

Controlul, la care am fost supuși, consta în verificarea pașapoartelor și înscrierea în ele a datei de sosire și a datei până la care era permisă rămânerea în această țară.

Funcționarii care realizau aceste operații lucrau la 4 ghișee, două pentru cei 80 % de care am mai vorbit și două pentru restul călătorilor.

Funcționarele de la ghișeele la care așteptam și noi, alături de ceilalți plebei“, păreau extrem de plictisite și cu un evident apetit scăzut pentru muncă, și în plus, se mai și ciondăneau între ele.

Coada înainta foarte greu și aproape am devenit euforici când ne-a venit rândul la unul din ghișee.

După o îndelungată meditație și cercetare pe calculator, funcționara a operat datele în pașapoarte și ni le-a restituit.

Probabil că un înger păzitor ne-a șoptit să verificăm înscrisul pentru că, făcând acest lucru, am constatat, nu fără surprindere, că ni s-a ciuntit dreptul de ședere, cu exact o lună.

Am reacționat imediat și i-am numărat pe degete funcționarei cele 6 luni la care aveam dreptul.

Fără să-și ceară scuze, a corectat greșeala și ne-a făcut semn că suntem liberi.

A urmat așteptarea la caruselul de bagaje, în jurul căruia se adunase puhoiul de călători pe care îl adusese Air Bus-ul.carusel_4

Mult mai repede decât am sperat, am intrat în posesia bagajelor noastre care erau intacte.

Am hămălit tot calabalâcul (35 de kilograme de persoană), dacă nu am avut minte să luăm unul din cărucioarele înșirate pe lângă carusel, spre ieșirea din aeroport, unde eram așteptați cu nerăbdare de către cei dragi.

De acum, eram, așa cum am sperat încă din vară, în emisfera sudică, pe pământ sud african, la Johannesburg.

Dont worry, be happy!

Surse:

1. en.wikipedia.org/wiki/O._R._Tambo_International_Airport

2. en.wikipedia.org/wiki/Jan_Smuts

3. www.worldairportawards.com/awards_2014/worlds_top_100Airports.htm

02 Jan

Un orădean la Johannesburg (3)

"Indiferent ce se întâmplă, o călătorie îţi oferă întotdeauna o poveste de spus."

Proverb evreiesc

În drum spre Johannesburg, un pic de Paris, pe aeroportul Charles De Gaulle

Deși am mai văzut un aeroport european mare, Schipol din Amsterdam, aeroportul Charles De Gaulle din Paris ne-a impresionat, din toate punctele de vedere, încă din momentul trecerii printr-o pasarelă, la coborârea din avion.Culoare de coborâre

Cunoscut înainte sub numele Roissy Airport, aeroportul a fost “rebotezat” și el – ca și cel din Budapesta – și în 1974 i s-a atribuit numele legendarului general De Gaulle.

Este un aeroport imens, situat la 16 km nord-est de Paris, care se întinde pe aproximativ 32 de km2 (o suprafață de aproape 3 ori mai mare decât cea a aeroportului londonez Heathrow) și este unul din aeroporturile cele mai uimitoare și moderne din lume.

El deservește în jur de 148 de linii aeriene iar anual prin el trec în jur de 60 de milioane de călători (de exemplu, în anul 2013, a fost tranzitat de 62.052.917 călători).

În anul 2013 CDG Paris era cotat al doilea – după Heathrow Londra – cel mai activ aeroport din Europa și pe locul opt din lume, în această privință.

CDG este un aeroport faimos și prin confuziile pe care le creează. Oficial are trei terminale, 1, 2 și 3, deși în realitate ele sunt mai mult de nouă.Culoarele aeroportului

Terminalul 2 a fost construit inițial exclusiv pentru compania Air France, dar a fost extins în mod semnificativ și în prezent este vorba de o colecție de șapte terminale mai mici, de la 2A la 2G, adăpostite în clădiri separate, din care operează mai multe companii aeriene, nu numai Air France.

Terminalele de la 2A la 2F sunt destul de apropiate, distanța dintre ele putând fi parcursă pe jos. Terminalul 2G însă, este situat la 1,5 km distanță de restul “terminalelor” și se accesează cu autobuzul.

Noi am aterizat pe CDG, la 18,10, ora locală, și aveam să ne continuăm drumul abia la 23,30, așa că am avut timp suficient să ne plimbăm și chiar să ne rătăcim prin terminale.

Primul lucru pe care l-am făcut, după coborârea din avion, la terminalul 2F, a fost să ne identificăm calea spre terminalul 2E, poarta L32, de unde urma să ne îmbarcăm, pentru continuarea drumului.Terminal 2E

Odată realizată această recunoaștere a terenului, am pornit cu curaj, siguri de noi, la hoinăreală, prin imensa construcție cu numeroase culoare, boutique-uri, standuri, localuri, scări și căi rulante.

Umblând aiurea, am nimerit, inclusiv, la una din intrările/ieșirile din aeroport și, alături de câțiva fumători, ce și-au găsit acolo locul pentru practicarea viciului, am tras adânc în piept aerul Parisului.

Vremea fiind destul de neprietenoasă, ploioasă și rece, am revenit rapid în clădire.

De data aceasta, se pare că simțul de orientare ne-a cam înșelat pentru că nu am mai găsit scările rulante pe care le-am folosit la venire.

Culoarele pe care am nimerit erau aproape pustii, populate doar cu câțiva călători, așezați ici colo, care probabil se odihneau, în așteptarea unor călătorii.

Neavând pe cine întreba și știind că ne aflăm la parterul clădirii și că terminalul 2E se află la alt nivel, am decis, în ultimă instanță și cu o ușoară strângere de inimă, să folosim un lift.

Reținerile noastre se datorau aspectului futurist al respectivului echipament și implicit temerilor să nu rămânem blocați pe undeva, din cauza propriei nepriceperi în folosirea lui.

Decizia “plină de curaj” a fost totuși bună pentru că nu am avut decât să apăsăm pe unul din butoanele liftului, care indica tocmai Terminalul 2E, pe care îl căutam noi. În acest fel au luat sfârșit momentele noastre de rătăcire.

Intrarea în spațiul porților L, destinat călătorilor care zburau spre destinații ce necesită viză, a însemnat mai întâi o scurtă călătorie, cu un fel de metrou, urmată de controlul de securitate.OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Controlul ni s-a părut mai sever decât cel din Budapesta, băieții de aici recurgând cu sârg și la metoda pipăitului.

Pentru zborul spre Johannesburg trebuia să ajungem la poarta 32, lucru pe care l-am aflat punând întrebări lucrătorilor cu ecuson, care apăreau din când în când pe culoarele largi și pline de boutique-uri.

Trebuie să remarcăm că, aceștia erau ceva mai puțin amabili decât omologii lor budapestani și chiar ni s-a părut că surprindem o ușoară doză de aroganță, tipic franțuzească, în răspunsurile pe care le dădeau la întrebările noastre – probabil din cauza formulării într-o altă limbă.

Cu o oră, înainte de decolare, s-a format coada celor mulți care se îmbarcau pentru zborul spre Johannesburg.

Ne-a încercat un ușor sentiment de disperare, când ne-am așezat la codoiul format din aproximativ 500 de oameni.

Sentimentul se datora, în primul rând, faptului că nu ne încerca defel dorul de stat la cozi și, în al doilea rând, pentru că eram obișnuiți cu viteza cozilor din România pre-decembristă, caz în care, până la ora decolării, nu aveam șanse să ajungem la bordul avionului.

Lucrurile s-au petrecut, din fericire, cu totul altfel și, nu peste foarte mult timp, am urcat la bordul Air Bus-ului A 380-800, care avea să ne ducă la Johannesburg.

Avionul Air Bus A 380-800 este un transcontinental cu 516 locuri, plasate pe două nivele.

Și aici Regula 80/20 ?

La bordul lui am avut ocazia să constatăm, pe viu, aplicarea în propria favoare a Regulii 80/20 (detalii aici), de către companiile aviatice hrăpărețe.Air Bus 380-800

În cazul de față, Air France, a hărăzit 389 de locuri, la înghesuială, pentru clasa Economy, adică pentru majoritatea călătorilor. Intervalul dintre scaune, în zona respectivă, este de 81 cm iar scaunele au lățimea de 44,45 cm.

La clasa I (First), sunt 9 locuri cu intervalul dintre scaune de 205 cm și lățimea scaunelor 88,9 cm iar la clasa Business sunt 80 de locuri cu intervalul dintre scaune de 140 cm și lățimea 61 cm.

Mai sunt 38 de locuri la Premium Economy cu condiții de confort mai modeste decât la First și Business Class: interval 97 cm și lățime 48 cm.

Se poate observa discrepanța dintre clasele Economy, pe de o parte, unde sunt plasați 75,38 % dintre călători, și clasele First+Business, pe de altă parte, la care călătorește minoritatea de 17,25 % a călătorilor.

Nu putem să nu observăm că, toate reclamele, despre condițiile excelente de zbor pe care le oferă compania și avioanele sale, prezintă imagini cu zonele privilegiate, fără precizări privind spațiul pus la dispoziția marii majorități a călătorilor.

Punem punct aici comentariilor pentru că, în fond, nerăbdarea de a ajunge la destinație pune în umbră tot restul. Dar mai multe, în postarea viitoare…

Dont worry, be happy!

Surse:

1. en.wikipedia.org/wiki/Charles_de_Gaulle_Airport

2. www.seatguru.com

3. utildestiut.ro/cum-sa-devenim-mai-eficienti-folosind-regula-8020/