27 Mar

Credeți în superstiții?

DEX:
SUPERSTIȚIE = Credință primitivă (bazată pe rămășițe ale animismului și magiei) în spirite bune și rele, în farmece și vrăji, în semne prevestitoare, în numere fatidice etc. 

Numărul superstițioșilor este mare?!

La întrebarea Ești superstițios? majoritatea oamenilor ar spune nu deși, mulți dintre noi, facem uneori alegeri, care sunt complet iraționale.

De exemplu, printre pescarii noștri este cunoscută, și de unii respectată, superstiția conform căreia, aduce noroc dacă arunci, înapoi în apă, primul pește prins.

În SUA, vineri 13 este considerată o zi atât de ghinionistă încât, numărul de pasageri pe cursele de avion, în această zi, este mai mic cu cca. 10.000.

În zilele de vineri 13, întreprinderile fac mult mai puțini bani decât în alte zile de vineri, pentru că numărul persoanelor care călătoresc este mai mic.

Unele lifturi, din SUA, nu opresc la etajul 13.

Tabloul de comandă al unui lift, fără cifra 4

Tabloul de comandă al unui lift, fără cifrele 3 și 4

 

Asemănător, în Japonia și China, oamenii sunt superstițioși în legătură cu numărul 4, motiv pentru care la unele clădiri, lipsește etajul 4.

Sunt mulți sportivi celebri despre care se știe că sunt superstițioși. Michael Jordan a purtat aceeași lenjerie albastră, norocoasă“, în timpul fiecărui joc important din cariera sa.

 

De asemenea, este de notorietate faptul că, Serena Williams, marea campioană de tenis, poartă aceleași șosete în timpul turneelor sale.

 

Uneori, chiar și unii oameni de știință, de la care ne așteptăm să fie foarte raționali, se lasă influențați de superstiții.Oglinda sparta

Înainte de fiecare lansare în spațiul cosmic, la NASA, comandantul navei ce urmează să fie lansată, trebuie să joace cărți, cu staff-ul tehnic, atât timp până când pierde.

În Bartlett’s Book of Anecdotes (2000, 68) – în paragraful Anecdote despre Niels Bohr, (mare fizician danez, laureat al premiului Nobel), există și următoarea consemnare: un vizitator la cabana de la țară a savantului, a observat o potcoavă agățată pe perete și l-a tachinat pe eminentul om de știință, în legătură cu această veche superstiție. “Poate fi adevărat că Dumneavoastră credeți că vă va aduce noroc?” “Bineînțeles că nu”, a răspuns Bohr, “dar, am înțeles că aduce noroc indiferent dacă crezi sau nu.”

Desigur, cei mai mulți dintre noi știu că superstițiile sunt iraționale, dar totuși se supun la cel puțin una sau două dintre ele.

O explicație simplă

Ce ne face să credem că anumite lucruri ne aduc noroc și alte lucruri ne aduc ghinion?

O explicație simplă se poate da pe seama faptului că, oamenii sunt creaturi care caută tipare.

Dacă un individ are o zi bună, plină de succese, și constată că în acea zi a purtat un anumit tricou, acesta devine tricoul norocos.

Conform aceleiași logici, dacă cineva are un accident într-o zi de vineri 13, va statua pentru totdeauna ziua respectivă ca ziua lui neagră”.

Prin urmare, de multe ori superstițiile devin credințe pentru că oamenii observă coincidențe pe care le consideră tipare semnificative.

Ce spun specialiștii despre superstiții?

Un grup de oameni de știință americani a realizat un studiu, publicat în 2002, conform căruia, în cazul superstițiilor, lucrurile se prezintă ca și cum ele ar fi înnăscute în creierul uman.Pisica neagră

Această constatare s-a impus pentru că superstițiile afectează un număr mare de persoane, indiferent de nivelul de educație, ocupație, stare materială sau etnie.

În timp ce numeroase studii au demonstrat că, spre deosebire de gândirea pozitivă și anumite practici religioase (cum ar fi rugăciunile și meditația), care pot reduce stresul, superstițiile înrădăcinate în sistemul de credință al cuiva, pot deveni extrem de dăunătoare.

David Phillips, autorul principal al studiului, a declarat că superstițiile de orice fel pot ridica nivelul de stres și de anxietate al persoanelor superstițioase.


Deși trăim într-o epocă avansată, din punct de vedere tehnologic și științific, superstițiile continuă să rămână foarte răspândite.

După părerea profesorului de psihologie american Stuart A.Vyse, expert în probleme de superstiție, ele sunt rezultatul natural al mai multor procese psihologice care includ atât sensibilitatea umană față de coincidențe cât și înclinația spre dezvoltarea unor ritualuri (pentru a lupta cu stările de nervozitate și nerăbdare, sau cu ambele deodată).

Vyse a stabilit o distincție clară între superstiție și paranormal precum și între superstiții și credințele religioase reiterând beneficiile potențiale ale religiozității comparativ cu superstițiile.Sinteza superstițiilor

Ca în multe alte cazuri, și în acest domeniu, există și un revers al medaliei.

Potrivit unui nou studiu, superstițiile nu sunt, în mod obligatoriu, un lucru rău.

Într-un experiment realizat de psihologi, un număr de persoane au fost testate în ceea ce privește abilitățile lor în jocul de golf.

Jumătate din subiecți, selectați aleatoriu, au primit bile despre care li s-a spus că sunt norocoase.

Jucătorii respectivi au marcat cu 35 % mai multe puncte decât cei cărora li s-au oferit bile normale.

Bineînțeles că toate bilele folosite în experiment au fost la fel, neexistând bile norocoase.

Cercetătorii au ajuns la părerea că ideea de “bilă norocoasă” a făcut ca, oamenii care au primit asemena bile, să se simtă mai încrezători în forțele proprii, ceea ce i-a condus la o performanță mai bună.

Altfel spus, superstițiile pot induce, în unele cazuri, un confort psihic favorabil.

Este greu să tragem concluzii de final.

Dacă nu credeți în superstiții sunteți deja în posesia unei picături de fericire.

Dacă credeți în unele, și acelea sunt superstiții care oferă un anume confort psihic existenței pe care o duceți – nu sunt paralizante ca și drobul de sare al lui Creangă – de asemenea meritați o picătură de fericire.

Don‘t worry, be happy!

Surse:

1.

2. travelaway.me/66-funny-romanian-superstitions/

3. www.encyclopedia.com/doc/1G2-3406300275.html

4. www.uncommon-knowledge.co.uk/articles/superstition-kills.html

20 Mar

De ce nătărăii se cred deștepți?

"Unul dintre cele mai triste aspecte ale vremurilor noastre este că cei care au certitudini sunt proști, iar cei cu imaginație și competență sunt plini de dubii și indecizie.”

                                                                      Bertrand Russell

Un jaf de senzație, la originea unei cercetări psiholgice

Pe 6 ianuarie 1995, un bărbat de 44 de ani, cu numele McArthur Wheeler, a jefuit, în plină zi, cu o îndrăzneală ieșită din comun, două bănci din Pittsburg, SUA.

El, nu numai că nu a făcut nicio încercare de a-și ascunde identitatea ci, chiar și-a arătat fața și a zâmbit direct camerelor de supraveghere.McArthur Wheeler

Până la ora 23:00 poza lui a fost prezentată în toate știrile TV, astfel că a putut fi identificat repede și, într-o oră, el a fost la închisoare.

În momentul arestării Wheeler a exclamat șocat: “Dar mi-am acoperit fața cu suc!”

El era cantonat în logica lui după care, dacă sucul de lămâie poate fi folosit, așa cum i-au spus doi prieteni, pentru a scrie scrisori invizibile, care devin vizibile atunci când scrisoarea este ținută aproape de o sursă de căldură, același lucru ar fi valabil și în cazul feței sale.

Prin întinderea sucului de lămâie pe față, ea va deveni invizibiă pentru camerele de supraveghere de la bancă.

După cum a declarat la poliție, el a testat această teorie, înainte de jaf.

Și-a spălat fața cu suc de lămâie și și-a făcut un selfie cu un polaroid. Când a verificat imaginea a constatat că nu apare în ea.

Probabil că Wheeler a mânuit greșit camera sau, filmul din aparat a fost defect.

Datorită acestui jaf, McArthur Wheeler a devenit sursa de inspirație pentru profesorul de psihologie David Dunning, de la Universitatea Cornell, Ithaca, New York.

Efectul Dunning-Kruger

Profesorul Dunning a găsit interesantă combinația de prostie și marea încredere de sine a lui Wheeler.

Acest lucru l-a condus la ideea de a proiecta teste pentru a măsura, pe de o parte, abilitățile unui individ într-un domeniu, iar pe de altă parte, percepția individului despre nivelul propriilor abilități.

Împreună cu colaboratorul său, studentul Justin Kruger, au aplicat aceste teste studenților de la cursurile de psihologie ale Universității Cornell, pentru a măsura abilitățile acestora în domeniile logică, gramatică și umor.

Totodată, cei doi cercetători, au măsurat, cu ajutorul testelor, percepția studenților despre nivelul propriilor abilități.

După mai multe serii de astfel de studii, autorii au constatat că studenții cotați în treapta inferioară de competențe și-au supraestimat performanțele și abilitățile.

Deși rezultatele testelor i-au plasat pe aceștia în zona de competențe de 12 % ei s-au autoevaluat la 62 %.

În același timp, studenții cotați în treapta superioară de competențe, s-au autoevaluat corect.

Graficul autoevaluare-competență

Graficul autoevaluare-competență

Astfel Dunning și Kruger au ajuns la constatarea că, la persoanele care sunt incompetente încrederea de sine, este de multe ori foarte mare.

Aceeași lipsă de inteligență care îi face să fie incompetenți, îi împiedică să realizeze faptul că sunt incompetenți.

Acest fenomen este cunoscut ca Efectul Dunning-Kruger.

În cazul oamenilor inteligenți, tocmai datorită inteligenței, aceștia sunt capabili să vadă clar situațiile când sunt lipsiți de competențe, respectiv de calificare.

Din acest motiv, uneori, ei sunt excesiv de critici față de propria persoană.

Graficul alăturat prezintă corelația dintre încrederea de sine și nivelul de competențe.

Acestea fiind spuse, avem acum posibilitatea de a folosi corect cuvintele, incluse trunchiat în titlul articolului, rostite de un personaj de al lui Shakespeare: Nătărăii se cred deștepți, dar înțeleptul știe că e prost.”

În acest context faptul că, de multe ori ne credem proști constituie de fapt câte o picătură de fericire.

Don’t worry, be happy!

Surse:

1. ro.wikipedia.org/wiki/Efectul_Dunning-Kruger

2. ralphbarbagallo.com/2013/05/01/how-to-know-if-you-are-suffering-from-dunning-kruger/

3. en.wikipedia.org/wiki/Dunning%E2%80%93Kruger_effect

4. awesci.com/the-astonishingly-funny-story-of-mr-mcarthur-wheeler/

13 Mar

Ați putea trăi fără unde electromagnetice?

"Sensibilitatea la radiațiile electromagnetice este problema de sănătate, în curs de dezvoltare, a secolului 21. Este imperios necesar ca practicienii din sănătate, guvernele, școala și părinții să afle mai multe despre asta. Miza, semnificativă, este sănătatea umană."

William J. Rea, Fondator și director al Centrului de Sănătate a Mediului, Dallas

Știm din școală că ne petrecem viața scăldându-ne într-un ocean de unde electromagnetice.

În general, pentru marea majoritate a oamenilor, prezența undelor nu este semnalată de cele cinci simțuri clasice.

În schimb, prelungirea acestor simțuri, prin folosirea radioului, televizorului, telefonului mobil, a cuptorului cu microunde, a legăturilor prin Bluetooth ș.a. ne permite să sesizăm imediat prezența (și utilitatea) acestor unde.

Rândurile anterioare ar putea fi considerate ca fiind un răspuns la întrebarea din titlu și, ca urmare, subiectul ar putea fi închis foarte rapid.

Lucrurile stau însă altfel, dacă luăm în calcul și situația persoanelor suferinde de hipersensibilitate electromagnetică.

Ce este hipersensibilitatea electromagnetică?

Hipersensibilitatea electromagnetică

Pentru a răspunde la întrebarea de mai sus redăm concluziile studiului efectuat în 2005, de OMS (Organizația Mondială a Sănătății).

Hipersensibilitatea Electromagnetică (EHS, dacă se folosesc inițialele englezești) se caracterizează printr-o varietate de simptome nespecifice, care diferă de la individ la individ.

Simptomele sale sunt cu siguranță reale și pot varia foarte mult în ceea ce privește severitatea lor.

Oricare ar fi cauza acestei hipersensibilități, ea poate constitui o problemă care blochează individul afectat.

EHS nu are criterii de diagnostic clare și nu există nici o bază științifică pentru a lega simptomele sale de expunerea persoanelor la radiațiile electromagnetice. Mai mult, EHS nu constituie un diagnostic medical și nici nu este clar dacă ea reprezintă o unică problemă medicală.”

Fără să avem intenția de a contrazice concluziile forului medical cel mai competent, în a da verdicte în domeniul sănătății, prezentăm, în cele ce urmează, cazul doamnei Diane Schou care, pornind de la propriile suferințe, a găsit remediul pentru stoparea lor.

Povestea dramatică a Dianei Schou

Doamna Diane Schou este una dintre cei, aproximativ 5% dintre americani, care cred că suferă de hipersensibilitate electromagnetică (EHS), considerând că problemele lor de sănătate sunt cauzate de expunerea la câmpurile electromagnetice, create mai ales de telefoanele mobile, Wi-Fi și alte echipamente electronice.

În anul 2003, după instalarea în apropierea casei ei din Iowa, a unui nou pilon de telefonie mobilă, Diane a început să prezinte simptome violente de boală.

La început a avut palpitații, apoi stări de oboseală, greață și migrene. Cu timpul simptomele s-au agravat incluzând, dureri de cap acute, arsuri și înroșiri ale pielii, spasme musculare și chiar dureri cronice în piept.

După ce a aflat de posibilul diagnostic de hipersensibilitate electromagnetică, pentru a-i atenua suferințele, soțul i-a realizat un spațiu de locuit, ecranat față de undele electromagnetice, un fel de cușcă Faraday, cum este cunoscută o asemenea incintă în lumea fizicienilor.

El a construit o încăpere din lemn pe care a acoperit-o cu două straturi de plasă de sârmă și astfel, după închiderea ușii, undele electromagnetice nu mai pătrundeau în incintă.

Diane și-a petrecut o mare parte din timp în interiorul acestei cuști, dormind pe o saltea dublă așezată pe o bază de placaj.

Când descrie modul în care a trăit în cușca protejată de radiațiile electromagnetice, Diane Schou nu reușește să-și stăpânească lacrimile:

“Este un lucru oribil să trebuiască să fii un fel de prizonier. Am devenit un lepros tehnologic pentru că nu puteam fi în contact cu alți oameni și asta nu pentru că le-aș fi transmis ceva contagios ci pentru că era dăunător pentru mine. Singura mângâiere era că îl puteam vedea pe soțul meu în exteriorul cuștii ecranate și puteam vorbi cu el”.

Situația Dianei Schou s-a schimbat după ce, ascultând de sfaturile unor cunoștințe, s-a mutat din Iowa la Green Bank, West Virginia – o localitate mică, din inima munților Allegheny.

În legătură cu noua ei viață doamna Schou povestește:

Green Bank

Green Bank

“Condițiile de viață de aici îmi permit să fiu o persoană normală. Nu trebuie să stau ascunsă într-o cușcă Faraday, pot fi în aer liber. Pot admira răsăritul, pot vedea stelele pe timp de noapte și pot umbla prin ploaie. Aici, în Green Bank, îmi pot permite să fiu între oameni. Oamenii de aici nu poartă telefoane mobile, așa că putem socializa. Pot să merg la biserică, pot participa la sărbători.”

Condițiile de viață în Green Bank nu sunt ușoare mai spune doamna Schou. “Pentru mulți, venirea aici constituie un șoc cultural, pentru că înseamnă adaptarea la o lume cu un minim de tehnologie care se rezumă la iluminatul electric și încălzire. Dar, pentru persoanele care suferă de sensibilitate electromagnetică, este unul dintre puținele locuri unde ele pot obține ușurarea suferințelor.

Care este secretul acestei localități? Cum de ea poate asigura o existență normală persoanelor hipersensibile la radiațiile electromagnetice?

Locul unde tehnologia bazată pe undele electromagnetice este scoasă în afara legii

Răspunsul la întrebările anterioare este cât se poate de simplu și elimină orice urmă de eventual mister.

Green Bank face parte din NRQZ (National Radio Quiet Zone) Zona Națională de Liniște Radio a SUA.

NRQZ ocupă o suprafață de 33.000 de kilometri pătrați, din teritoriul Statelor Unite, în care transmisiile radio sunt puternic restricționate prin lege, pentru a facilita cercetarea științifică și unele activități de informații militare.

Cea mai mare parte a teritoriilor care aparțin acestei zone este deținută de National Radio Astronomy Observatory (Observatorul Național de Radio Astronomie) și

Telescopul Green Bank

Telescopul Green Bank

permite oamenilor de știință să recepționeze semnalele radio, de nivel scăzut care parvin din univers.

Restul teritoriilor este folosit de armata americană și constituie elemente esențiale ale rețelelor de spionaj.

Mica localitate Green Bank (8,48 km2) din West Virginia, cu o populație de 143 de persoane (conform recensământului din 2010) este lăcașul celui mai mare radiotelescop, complet automatizat, din lume, cunoscut sub denumirea de Telescopul Green Bank.Telescop

Pentru a elimina orice alte semnale, decât cele din Univers, zona de amplasare a telescopului, adică localitatea Green Bank, este o zonă în care este oprită, prin lege, folosirea oricărei aparaturi care funcționează pe baza undelor electromagnetice.

În timp ce mulți dintre noi se cutremură la gândul de a scoate din priză telefonul mobil, laptopul, televizorul, cuptorul cu microunde sau la gândul de a renunța la WiFi sau Bluetooth, interdicția folosirii undelor electromagnetice a atras în Green Bank oameni care suferă de hipersensibilitate electromagnetică.

Multe dintre aceste persoane au decis să trăiască aici pentru a scăpa de durerile de cap severe, de greață, de durerile și problemele cardiace.

În 2013, de exemplu, s-au mutat în Green Bank pentru a scăpa de efectele hipersensibilității electromagnetice, aproximativ 36 de oameni.

Dacă majoritatea dintre noi nu și-ar putea imagina viața în Green Bank, pentru hipersensibilii care locuiesc acolo, e greu să-și imagineze viața în afara lui.

Revenim la întrebarea: Cât de mult putem să ne lipsim de tipurile de tehnologie modernă pomenite mai sus?

Indiferent de răspunsul ce-l dăm, el indică prezența unei picături de fericire.

Don’t worry, be happy!

Surse:

1. www.who.int/peh-emf/publications/facts/fs296/en/

2. www.bbc.com/news/world-us-canada-14887428

3. en.wikipedia.org/wiki/Green_Bank,_West_Virginia

06 Mar

15 lucruri despre România pe care, poate, nici toți românii nu le știu

"Cel mai mare inamic al cunoașterii nu este ignoranța ci iluzia cunoașterii."

                                                                          Stephen Hawking

După postarea articolului precedent, am avut unele mustrări de cuget la gândul că scriem despre ținuturi îndepărtate, în timp ce, despre ale noastre nu am scris. Prin urmare, ne-am gândit să reamintim câteva lucruri care au adus celebritate și meleagurilor noastre.

1. România i-a inspirat pe Jules Verne, și pe Bram Stoker, la scrierea cunoscutelor lor romane Castelul din Carpați respectiv Dracula“. Datorită aspectului și toponimiei locurilor, cetatea Colț (datează de la începutul sec. al XIV-lea), de pe teritoriul

Cetatea Colț

Cetatea Colț

satului Suseni, Hunedoara, la intrarea pe valea Râușorului, se presupune cǎ ar fi sursa de inspirație a romanului lui Jules Verne. În ceea ce privește romanul “Dracula”, este deja de notorietate că, domnitorul Vlad Țepeș a fost sursa de inspirație pentru scriitorul irlandez Bram Stoker.

2. Bancnota de 10 bani, având dimensiunile 27,5 x 38 mm, tipărită în 1917, pe vremea regelui Bancnota_10BaniFerdinand, este cea mai mică bancnotă de hârtie tipărită vreodată.

3. Motorul turboreactor, cu care sunt echipate avioanele care zboară prin lume azi, a fost inventat, în 1910, de inginerul roman Henri Coandă.

4. Soprana Alma Gluck, una dintre cele mai faimoase cântărețe din lume, din toate timpurile, stabilită în SUA, s-a născut la București la 11 mai 1884.

5. Biserica Neagră, construită în sec. XIV-XV, este unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România. Datorită mărimii ei, când a fost finalizată, a primit titlul de Cea mai mare biserică dintre Viena și Constantiopol. Ea se mai bucură și de alte titluri de “cea mai”/”cel mai”: are cea mai mare orgă mecanică din Europa (cu 4000 de fluiere) și cel mai mare clopot din România (6,3 tone).

6. Castelul Peleș, din Sinaia, a fost primul castel din Europa iluminat în întregime cu curent electric. Energia electrică a fost produsă de centrala proprie a castelului, construită în 1888 și este funcțională și astăzi.

7. Ghețarul de la Scărișoara, din munții Bihorului, cu un volum de 75.000 de metri cubi, vechi de mai bine de 3.000 de ani, este al doilea cel mai mare ghețar subteran Scarisoaradin Europa, după ghețarul din peștera Dobsinska, Slovacia, care are 112.000 de metri cubi.

8. Timișoara are o dublă celebritate europeană: în 1869 a fost primul oraș care a introdus tramvaiele trase de cai iar în 1889 a devenit primul oraș european care a folosit curentul electric pentru iluminatul stradal.

9. Tocul rezervor, adică stiloul, a fost inventat de craioveanul Petrache Poenaru (1799-1875), pedagog, inventator, inginer și matematician, membru al Academiei Române. El și-a înregistrat brevetul, mai întâi la Viena, apoi la Paris (brevet 3208, din 25 mai 1827), cu titlul Condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală.

10. Nicolae Constantin Paulescu (1869-1931), medic și fiziolog, profesor la Facultatea de Medicină din București, a descoperit hormonul antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai târziu insulină. Deși publicarea rezultatelor cercetărilor sale a precedat cu 8-10 luni anunțarea de către Fr. Grant Banting și Ch. Herbert Best din Toronto (Canada) a descoperirii insulinei, comitetul de acordare a Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, din anul 1923, i-a recompensat pe cercetătorii canadieni pentru demonstrarea primului tratament eficace al diabetului la om.

Răspunzând campaniei internaționale, inițiate de fiziologul scoțian Ian Murray, profesorul A.W.K. Tiselius, vicepresedinte al Fundatiei Nobel, a recunoscut, în 1969, meritele lui Nicolae Paulescu în descoperirea tratamentului antidiabetic, exprimându-și speranța că „opera de pionerat” a lui Paulescu va fi elogiată cum se cuvine de forurile științifice internaționale.

11. Canalul Dunăre-Marea Neagră este a treia cea mai lungă rută navigabilă din lume, construită de om, după canalele Suez și Panama.

12. Primul actor care a interpretat, în 1932, rolul titular din celebrul film “Tarzan, omul maimuță”, a fost Johnny Weissmüller (1904-1984), sportiv și actor american, născut Peter Johann Weissmüller, în cartierul Freidorf din Timișoara.

13. Mânăstirea Voroneț, din Moldova, este numită Capela Sixtină a Estului. Lăcașul de cult este inclus în patrimoniul mondial UNESCO.

14. Tăblițele de la Tărtăria sunt trei obiecte mici și străvechi de lut, descoperite de arheologul clujean Nicolae Vlassa, în anul 1961, în localitatea cu același nume din județul Alba. Subiectul tăblițelor de la Tărtăria are o frecvență de citare, în articolele științifice din domeniul arheologiei, mult mai mare decât majoritatea artefactelor

Tăblițele de la Tărtăria

Tăblițele de la Tărtăria

arheologice. Tăblițele ar putea candida, datorită semnelor pe care le poartă și vârstei prezumate asociate tăblițelor, la titlul de cel mai vechi scris din lume. Se pare că ele există din jurul datei de 5500 î.Hr. Dacă acest lucru s-ar dovedi, ar însemna că ele sunt cele mai vechi artefacte purtătoare de scris din lume. Celelalte candidate, la cea mai veche scriere din lume, scrierile egipteană și sumeriană, datează din jurul perioadei 3200-3500 î.Hr. Din păcate, determinarea vârstei a rămas o problemă pentru că, datarea cu carbon radioactiv, nu se mai poate face deoarece tăblițele au fost supuse unui tratament termic, în vederea conservării.

15. Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA”, din Sibiu, este unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din lume. Situat în sudul orașului Sibiu, muzeul conține creații ale civilizației populare tradiționale, pre-industriale, românești. Casele, atelierele și complexele de clădiri sunt presărate in jurul unui lac, printre copacii Dumbrăvii Sibiului. Muzeul se întinde pe 96 de hectare, este străbătut de 10 kilometri de alei de-a lungul cărora se găsesc peste 300 de clădiri. Inventarul pieselor din muzeu, multe expuse în interiorul clădirilor, se ridică la 16.000.

Nu-i așa că și faptul că avem și noi cu ce ne mândri constituie o picătură de fericire?

Don’t worry, be happy!


Surse:

1. truenomads.com/2013/12/interesting-facts-about-romania/

2.www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Timp+liber/Stiri/Record+de+Guiness+Book+Romania+bancnota+10+bani

3. ro.wikipedia.org/wiki/Tăblițele_de_la_Tărtăria