27 Jul

Oare toate activitățile noastre își merită timpul alocat?

Un om care îndrăznește să risipească o oră din timpul său nu a descoperit valoarea vieții.”

Charles Darwin

 

Timpul nostru pe această planetă este limitat, lucru de care cei mai mulți dintre noi ne dăm seama mai devreme sau mai târziu. Cu toate acestea, continuăm să ne risipim timpul angajându-ne și în activități total nefolositoare.

De ce pierdem timp în mod inutil? Multă lume crede că noi, oamenii, nu înțelegem valoarea timpului și, vorba lui Darwin, valoarea vieții.

Mai mult ca sigur însă nu aceasta este problema. Timpul este o resursă epuizabilă și pornind de aici valoarea sa este mare (tot mai des își face loc în vocabularul oamenilor sintagma “timpul costă bani”).

Dacă problema nu constă în modul în care apreciem timpul atunci care este cauza irosirii sale?

Răspunsul cel mai apropiat de realitate ar fi că, pur și simplu, nu știm ce să facem cu timpul nostru. Acest lucru era recunoscut încă de vestitul filosof Seneca: “Nu este atât că avem un timp scurt de trăit, ci că pierdem mult din el.”

Dar, majoritatea dintre noi suntem în clar cu toate aceste observații și,  drept urmare, uneori ne autoimpulsionăm spunându-ne “Wow, trebuie să-mi apreciez timpul și să nu-l pierd!”

 Și care este rezultatul acestei autoimpulsionări? Conform unor statistici: într-o singură zi, intrăm într-o rețea de socializare (Facebook, Twitter etc.) și pierdem 42 de minute consumând inutilități; ieșim “la o cafea” pentru a șaptea oară în această săptămână; jucăm jocuri video chiar și timp de 2 ore; bârfim la telefon 55 de minute.

Oare chiar merită să ne consumăm timpul cu asemenea activități?

Răspunsul la această întrebare trebuie să aibă în vedere și faptul că, în realitate, este dificil să facem distincție între activitățile risipitoare de timp și cele valoroase.

În această ordine de idei, prezint în continuare recomandările lui Darius Foroux, antreprenorul și blogger-ul ale cărui articole îmi plac mult și mi-au folosit de câteva ori ca surse ale propriilor mele postări.

Fiecare dintre noi prețuim într-un anume fel diferitele lucruri. Pentru a vă oferi o idee despre modul în care îmi petrec timpul, am făcut o listă cu 15 activități pe care le consider valoroase.

1.Exercițiile fizice – Îmi plac în special exercițiile de forță, deoarece a fi puternic este unul dintre cele mai utile lucruri din viață. Șezutul ore întregi în spatele biroului, mersul la cumpărături, călătoritul și în general  viața Dumneavoastră va fi mult mai ușoară când sunteți puternic fizic.

2.Petrecerea timpului cu oameni pe care îi iubiți – Nu contează cu adevărat ce faceți. Este vorba mai mult despre a fi în preajma oamenilor de care îți pasă cu adevărat. Aceasta vă va ridica moralul și vă va da energie.

3.Studiul modului în care funcționează corpul vostru – Toată lumea trebuie să știe cum funcționează corpul propriu. Mie, de asemenea, îmi place să citesc despre cele mai recente cercetări științifice despre sănătate și fitness.

4.Ținerea un jurnal – Este întotdeauna plăcut să stai la sfârșitul unei zile și să reflectezi. Ce am făcut azi? Ce am învățat? Ce am de gând să fac mâine? A da răspunsuri la aceste întrebări este cel mai bun mod de a vă petrece o parte din timp în fiecare zi.

5.Învățarea unei abilități – Învățați mereu o nouă abilitate. Cu câtva timp în urmă am început să practic Jiu-Jitsu brazilian. Mă duc la școală în fiecare săptămână și în mod constant învăț după video clipuri de pe YouTube. Întotdeauna vreau să învăț o nouă abilitate, pentru că asta îmi amintește că rămân pentru totdeauna un student.

6.Întocmirea  unei strategii financiare – Îmi place să citesc și să aud despre strategiile de investiții ale altor oameni. Chiar dacă mă consider pe mine însumi un investitor de valoare, mă uit zilnic la ce fac comercianții . Sunt interesat de finanțe, pentru că nu vreau să-mi pierd banii cu greu câștigați.

7.Vizionarea unor filme/emisiuni TV bune – Uneori mă distrează oamenii care își petrec ceasuri întregi în fața televizorului. Cred că e o risipă a timpului. Dar filmele și spectacolele bune îmi plac și mie. Ele pot oferi și inspirație.

8.Audiții muzicale – Ascult mult muzică. Îmi dă inspirație și energie. Cel mai bun lucru este să asculți muzica potrivită cu starea ta de spirit.

9.Lectura – Încep și închei ziua cu lectura. Și niciodată nu omit acest lucru.

10.Conversații despre viață – Este bine să ai o conversație plăcută cu cineva care are aceeași mentalitate ca și tine. Am fost crescut să urăsc conversațiile superficiale. Deci nu pierd timpul cu oameni cu care nu am o legătură profundă.

11.Mersul la saună – Fac asta de două ori pe săptămână. Se pare că e bine pentru oricine. Dar nu numai de asta mă duc. Îmi place căldura și liniștea. Timpul petrecut în saună este pentru mine ca și meditația.

12.Descoperirea unor cărți noi – Pot petrece ore întregi răsfoind cărțile pe care intenționez să le citesc. Dar încerc să nu exagerez. În caz contrar, aș folosi poate mai mult timp citind despre cărți decât cititul propriu-zis al cărților respective.

13.Vizionarea unor emisiuni sportive – Obișnuiam să joc baschet și îmi place să-l urmăresc. Dar urmăresc doar NBA, nu toate sporturile profesioniste.

14.Râsul – Îmi plac persoanele spirituale și care au talent în a spune glume. Viața este grea și, dacă nu râdeți inclusiv de voi înșivă, o veți face și mai grea.

15.Lucrul la propriile obiective – Fiecare minut petrecut pentru ca viața ta să meargă înainte cât mai bine înseamnă timp cheltuit fără regrete.

La sfârșitul unei zile, trebuie să te uiți în urmă și să poți să spui în sinea ta: “Dacă a fost ultima mea zi, eu mă declar mulțumit”…

 

Asigurați-vă că vă petreceți bine timpul. Dacă modul în care vă petreceți zilele vă fac să vă simțiți bine, în mod cert nu veți trăi cu regrete și veți avea parte de multe picături de fericire.

Don’t worry, be happy!

 

Surse:

1.getpocket.com/explore/item/15-useful-activities-that-are-worth-your-time

2.www.cheiasuccesului.ro/tag/managementultimpului

3.www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/util_timpul/utilizarea_timpului_r13.pdf

22 Jul

Cum stați cu simțul umorului ?(“addendum” la articolul din 24 iulie 2015)

Pentru că mi se pare extrem de utilă recomandarea cititoarei Amelia,

redau mai jos mesajul pe care mi l-a transmis prin e-mail:

22 Jul at 17:43

Hi there ,

I was reading your page here utildestiut.ro/cum-stati-cu-simtul-umorului/, and I saw you were mentioning collinsdictionary.com.

I have to be honest, I’m not a native English speaker, but this site helped me a lot with learning English – so I’m happy other people are recommending it! 🙂

As for a recommendation, I wanted to share mine with you as a way of thanking you for sharing collinsdictionary.com.

I recently found online a funny article about the English language (which made a lot of sense to me, as a non-native), and I’m pretty sure it will speak to your users as well.

Here it is: www.websiteplanet.com/blog/talking-aloud-talking-allowed-watch-write-make-sure-right/

It’s about homophones and all these English words that can sometimes lead to mistakes when the context is unclear 🙂

I think it would be a nice addition to your page, would you decide to share it there with your users.

I hope this is relevant
Best,

Amelia.”

Vă mulțumesc că ați citit!

20 Jul

Este paradoxal dar scopul vieții nu este fericirea!

”Dacă vrei o viață fericită, leag-o de un scop, nu de oameni sau de obiecte.”

Albert Einstein

 

Venim pe lume și existăm ca să fim fericiți? Majoritatea oamenilor cred că DA și urmăresc fericirea în toată viața lor.

Cred că se poate afirma că nu există cineva care să nu-și dorească fericirea.

Numai că fericirea, ca scop realizabil, este o iluzie, ceea ce nu înseamnă însă că fericirea însăși nu este posibilă. Unii au parte de momente de fericire (picături de fericire) poate chiar zilnic, alții mult, mult mai rar.

De multe ori trecerea peste durerile și greutățile vieții o echivalăm, într-un fel, cu obținerea fericirii.

De asemenea, în căutarea ei, ne umplem casa cu tot felul de lucruri de care nu avem nevoie, împărțim totul cu oameni pe care nu îi iubim și încercăm să muncim din greu pentru a obține aprobarea unor oameni de care nu ne place. Facem totul pentru a urmări fericirea!

Căutăm fericirea:

  • cumpărându-ne lucruri despre care credem că ne vor face fericiți (“Ce fericire pe mine că îmi cumpăr mașină!”);
  • acceptând o slujbă, chiar dacă nu ne place, pentru că este plătită bine;
  • mergând în vacanțe “de vis” (“Ce fericiți am fost în vacanța petrecută la Mamaia!”).

Dar toate aceste fericiri constituie scopuri în viață? Pot afirma că viața mea are ca scop cumpărarea unei mașini? Pot spune că scopul vieții mele este să merg în vacanță la Mamaia? ș.a.  Sună aiurea, nu?

După împlinirea unor asemenea dorințe, aducătoare de fericire, la sfârșit de zi, când înainte de a adormi îți faci autoanalizele obișnuite, îți pui întrebarea: “Ce urmează în această urmărire fără sfârșit a fericirii?” Răspunsul corect, mai mult ca sigur, este: “Urmărirea unui altceva întâmplător despre care crezi că te va face fericit.”

Aristotel ne-a mințit (cu bună știință?) atunci când a spus:

“Fericirea este sensul și scopul vieții, scopul și sfârșitul întregii existențe umane”.

Fericirea nu poate fi un scop în sine. Prin urmare, nu este ceva realizabil.

Cele mai multe lucruri pe care le facem în viață sunt doar activități și experiențe.

  • Mergem în vacanță.
  • Mergem la muncă.
  • Mergem la cumpărături.
  • Participăm la party-uri.
  • Ne cumpărăm lucruri „prețioase”, din punctul nostru de vedere.

Toate aceste lucruri ar trebui să ne facă fericiți, nu? Dar ele nu sunt utile. Nu creăm nimic. Doar consumăm sau facem ceva.

Asta e bine și nu e ceva condamnabil. Poate să ne placă să mergem în vacanță sau să mergem la cumpărături dar, nu acestea sunt lucrurile care dau sens vieții.

Ceea ce dă sens vieții cu adevărat este utilitatea, faptul că ne putem face utili. Când creăm ceva pe care alții îl pot folosi. Sau chiar când creăm ceva ce putem folosi noi înșine.

Un răspuns, demn de reținut, la întrebarea „Ce anume dă sens vieții?” l-a dat poetul și eseistul american Ralph Waldo Emerson:

“Scopul vieții nu este să fii fericit. Trebuie să fii util, să fi onorabil, să fii plin de compasiune, să poți face o deosebire între ai trăit și ai trăit bine”.

Cum se poate pune în practică îndemnul poetului?

Răspunsul îl poate sugera o altă întrebare: “Ai făcut lucruri utile în viața ta?”

Nu trebuie să schimbăm lumea sau orice altceva. Iată câteva idei simple:

  • Ajută-l pe șeful tău cu ceva care nu e responsabilitatea ta.
  • Du-o pe mama ta la un Spa.
  • Crează un colaj cu imagini (nu unul digital) pentru soțul/soția ta.
  • Scrie un articol despre lucrurile pe care le-ai învățat în viață.
  • Sună-ți prietenul și întreabă-l dacă îl poți ajuta cu ceva.
  • Proiectează o masă de birou mai specială.
  • Lansează o afacere, angajează un salariat și tratează-l bine.

Bineînțeles, pot fi făcute o infinitate de asemenea lucruri. Nu este nimic grandios. Dar atunci când faci mici lucruri utile în fiecare zi, ele se adaugă la o viață care este trăită bine. O viață care are importanță și care lasă urme.

A fi util este o mentalitate. Și ca orice tip de gândire, începe cu o decizie.

O asemenea decizie a fost și lansarea acestui blog www.utildestiut.ro cu ajutorul căruia doresc să le fiu util celor care nu au timp să “frunzărească” prin Internet.

În același timp, nutresc speranța că, și dacă nu toate, unele dintre articolele mele, pentru unii dintre cititori, sunt surse ale unor picături de fericire.

Don’t worry, be happy!

Sursa:

dariusforoux.com/?s=The+purpose+of+life

13 Jul

Nu vă lăsați mintea pradă frământării!

La început toate gândurile aparţin dragostei. Mai târziu toată dragostea aparţine gândurilor.”

Albert Einstein

 

Generalizând propria experiență, nu cred că greșesc prea mult afirmând că majoritatea oamenilor au mult timp mintea preocupată. Este vorba de îngrijorări, neliniști, înfricoșări ș.a. Se pot da multe exemple:

– “Mă întreb ce gândește șeful meu despre mine?”

– “Ce se întâmplă dacă dau greș și îmi pierd locul de muncă?”

– “Oare El/Ea mă iubește?”

– “Cred că Lui/Ei nu îi pasă de mine.”

– “Eu niciodată nu reușesc.”

– “De ce viața mea este mizerabilă?”

– “De ce viața mea este grozavă iar a celorlalți nu este?”

– “Ce se întâmplă dacă mă îmbolnăvesc de cancer?”

– “Nu-mi pasă de slujba mea. Înseamnă că e ceva în neregulă cu mine?”

– “Nu pot termina nimic. Ce nu este în ordine cu mine?”

99% dintre gândurile noastre sunt inutile. Cel mai bine a spus-o William James, părintele psihologiei americane: “Foarte mulți oameni cred că se gândesc atunci când ei de fapt își rearanjează prejudecățile.”

Pe de altă parte, legat de gânduri, îngrijorare și stres, William James este de părere că: “Cea mai puternică armă împotriva stresului este abilitatea noastră de a alege un gând în locul altuia.”

În acest context poate ar fi util să putem deveni adepți ai pragmatismului (curent filosofic apărut în secolul al XIX-lea în America avându-l ca fondator pe profesorul Charles Sanders Peirce (filosof, matematician și logician) de la Harvard University.

Interpretând simplist acest curent filosofic, ar însemna să fim preocupați de lucruri practice: cunoștințe practice, cărți practice, lucrări practice, filosofie practică, sfaturi practice ș.a.

Pragmatismul consideră că mintea este un instrument. Mintea noastră ar trebui să funcționeze pentru noi, în slujba noastră și nu împotriva noastră.

Oamenii care nu-și stăpânesc mintea cred că ea este de nestăpânit. Ei se scuză, probabil, astfel: “Nu pot să-mi reprim gândurile care mă apasă!”

Ei cred că nu au ce să facă pentru a-și schimba gândurile.

Realitatea este că stăpânirea gândurilor devine posibilă prin exersare, controlul gândurilor fiind o abilitate ca multe altele. Altfel spus, avem abilitatea de a decide la ce să ne gândim sau putem alege chiar să nu ne gândim la nimic.

Această abilitate, de a ne stăpâni gândurile, este una dintre cele mai importante și mai practice lucruri pe care le putem învăța în viață.

În fond, care este utilitatea practică a gândurilor care ne frământă?

99% dintre ele nu fac altceva decât să ne inducă sentimentul de vinovăție, furie, suferință ș.a.m.d. Ele nu ne sunt de niciun folos.

Trebuie să „ieșim” din această stare de a avea mintea preocupată în mod constant pentru că dacă nu o facem “ne ieșim din minți”. Frământându-ne mintal prea mult, pierdem din viață, din frumusețile ei.

În acest context, este normal să ne punem întrebarea: “Care gânduri ar fi utile?”

Ați observat soarele în dimineața asta când v-ați trezit? Dar picăturile de ploaie de ieri? Ați observat mirosul cafelei pe care o beți? Ați simțit izul cerealelor de la micul dejun? Când ați urmărit ultima dată un apus de soare?

În cazul unui răspuns negativ, la acest gen de întrebări, devine evidentă necesitatea de a ieși din starea pe care să o numim „în voia gândurilor”.

Opriți-vă din frământarea mintală și lăsați ca simțurile să vă orienteze gândurile!

Cum ne putem antrena ca să putem face acest lucru? Pasul cel mai important este conștientizarea. De aici începe totul.

Identificați, de fiecare dată momentul când începeți să alunecați către ruminație. Observați-vă creierul. “Ieșiți în afara lui” și analizați “prostia” la care vă gândiți.

Observând-o, nu vă autojudecați. Nu trageți concluzia că sunteți proști sau faceți o prostie. Dacă trageți asemenea concluzii, de fapt vă frământați din nou.

În fond, ceea ce ar trebui să vă doriți ar fi să vă puteți spune cam așa: “Ah, ăsta e un gând drăguț. Acum, să ne întoarcem la realitate. ”

Așa cum zicea  William James, “Dacă vă puteți schimba mintea, vă puteți schimba viața.”

Vă gândiți la modul în care veți aplica această informație în propria viață? Perfect! Înseamnă că vă folosiți mintea și nu invers.

Iar acum, continuați să vă folosiți mintea pentru a reține că este cel mai puternic instrument de pe Pământ și vă poate aduce multe picături de fericire.

 

Don’t worry, be happy!

 Sursa:

getpocket.com/explore/item/stop-spending-so-much-time-in-your-head

06 Jul

Atunci când lucrurile merg prost, ne ajută cu ceva dacă ne plângem?

Nu te plânge că ești strivit, dacă te-ai făcut vierme.”

Immanuel Kant

Mai mult ca sigur că aveți planuri, obiective, idealuri sau rezultate pe care doriți să le atingeți. Vă simțiți frustrat(ă) atunci când oricare dintre acestea nu se realizează conform dorinței? Dacă răspunsul este DA, vă ajută cu ceva dacă vă plângeți?

Cred că majoritatea oamenilor este de acord cu ideea că a ne plânge nu ajută dar ce putem face? O soluție interesantă și, după părerea mea, foarte utilă, am găsit în articolul „Did You Fail At Something? Good – Do Something Else” , publicat de Darius Foroux pe blogul său.

O primă idee ar fi să recunoaștem că este inutil să ne plângem când lucrurile merg prost pentru că nu ne ajută cu nimic.

Legat de asta, Darius Foroux îl citează pe Jocko Willink, autorul cărții “Discipline Equals Freedom”: “… când lucrurile merg prost, o să se ivească ceva bun din asta.”

Faptul că a te plânge este un obicei rău este unul dintre primele lucruri care se pot citi și prin toate cărțile destinate dezvoltării personale deci nu este nimic revoluționar în legătură cu această afirmație.

Modul în care Jocko Willink abordează problema este însă mai puțin obișnuit. El, în loc să dea obișnuitul sfat “nu te plânge”, își dă seama că este nevoie de mai mult decât atât pentru schimbarea cu adevărat a comportamentului.

Este de notat că oricât de convinși suntem că este inutil să ne plângem și oricât am încerca să evităm să ne plângem, nu este suficient să ne propunem: “de mâine nu mă mai plâng pentru nimic!”

A te plânge este un obicei și, dacă vrei să scapi de el, trebuie să abordezi problema ca pe oricare schimbare de obiceiuri: trebuie să exersezi.

Dacă ești descurajat atunci când lucrurile merg prost sau continui să te plângi de toate lucrurile care nu merg bine, concentrează-te pe partea bună a lucrurilor.

Jocko Willink nu spune explicit să nu ne plângem. În schimb, spune că din ceva rău ar putea ieși ceva bun.

Așadar, în primul rând, trebuie să ne concentrăm pe lucrurile bune. Cum putem face asta? Prin a adopta o nouă mentalitate care înseamnă a ne impune ca, de fiecare dată când ceva merge prost, folosind sintagma  “Nu-i nimic!” să o legăm de o variantă de înlocuire a ceea ce merge prost.

Mai algoritmic asta ar însemna că: atunci când se întâmplă X (X fiind un lucru rău), fă Y (Y fiind o acțiune bună/utilă/pozitivă).

În cartea sa “Discipline Equals Freedom” Jocko Willink dă exemple edificatoare. Iată câteva din ele:

“Misiunea a fost anulată? Nu-i nimic! Ne putem concentra pe alta. (Înainte de a deveni scriitor Jocko Willink a fost comandant al unei unității Navy SEAL din armata SUA.)

Nu am primit noul echipament de mare viteză pe care l-am vrut? Nu-i nimic! Putem să-l păstrăm pe cel simplu.

Nu am fost promovat? Nu-i nimic! Am mai mult timp pentru a obține ceva mai bun.

Nu am fost finanțat? Nu-i nimic! Dețin mai mult din companie.

N-ai primit slujba pe care ai vrut-o? Nu-i nimic! Dă-ți demisia, câștigă mai multă experiență, construiește un CV mai bun.

Te-ai rănit la sală? Nu-i nimic! Ai nevoie de o pauză în antrenamente.

Am fost învins într-un meci? Nu-i nimic! Mereu învățăm.

Probleme neprevăzute? Nu-i nimic! Avem ocazia să găsim o nouă soluție.”

Probabil că din exemplele de mai sus se înțelege ideea principală: corespunzător fiecărui dezavantaj există și se poate găsi un avantaj.

Pentru a ne schimba mentalitatea respectiv pentru a înlătura obiceiul de a ne plânge, acest “Nu-i nimic!” urmat de o variantă de soluție, este obiceiul perfect pentru a fi adoptat.

El poate fi exersat, la început, cu lucruri mici. Cui îi pasă că s-a spart cana ta de cafea? Nu-i nimic! Vei cumpăra alta nouă!

Toată lumea se poate “antrena” cu asemenea lucruri minore.

Unele probleme s-ar putea ivi atunci când se întâmplă lucruri mari și uităm că ne-am propus să avem atitudinea “Nu mă mai plâng niciodată”.

Însă, în toate cazurile, mersul prost al lucrurilor ar trebui perceput ca un “declanșator” pentru a face altceva. Modul în care poate fi făcut să funcționeze acel „declanșator” este modul în care Jocko îl formulează în “algoritmul” prezentat mai sus.

Este adevărat că această teorie nu este aducătoare de premiu Nobel și nu se poate pretinde nici că este cea mai bună invenție de la inventarea roții încoace dar poate să ne ajute.

Pentru multă lume, inclusiv pentru mine, ea dovedește că, deși ai citit mult despre un subiect, există întotdeauna încă ceva de învățat. În acest context, Darius Foroux afirmă:         “S-ar putea să fi citit zeci de cărți despre mentalitate, dar niciun sfat nu a funcționat până nu am găsit asta.”

Și mai este ceva: căutând fără întrerupere ceva care funcționează cu adevărat nici măcar nu avem timp să ne plângem. Iar dacă reușim să trecem peste problemele vieții concentrându-ne pe “Nu-i nimic!”, probabilitatea de a avea parte de picături de fericire crește în mod cert.

Don’t worry, be happy!

Surse:

1.getpocket.com/explore/item/did-you-fail-at-something-good-do-something-else

2. dariusforoux.com/this-is-how-i-form-good-habits-that-actually-stick/