08 Apr

Abilități importante de care, poate, nimeni nu ne-a pomenit

„Cel care are abilitatea de a-şi stăpâni propria minte, poate pune stăpânire pe orice altceva.”

Andrew Carnegie

 

Deși suntem înconjurați de multă dragoste (familie, rude, prieteni), multora dintre noi, nimeni nu ne-a vorbit despre abilitățile foarte importante în viață, pe care le prezentăm în cele ce urmează.

  1. Abilitatea de “A înceta să mai credem că tot ceea ce se întâmplă în preajma noastră este despre noi”

Un efect secundar și nefericit al conștiinței noastre, “domiciliate” în creierul nostru, este că ne implică, într-un fel, în tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru și totodată cu noi: blocarea, de dimineață, a traficului din cauza unui șofer neatent; știrile văzute la TV, care ne enervează; creșterile de venituri, mult trâmbițate în zilele acestea, care (oare) ne vor da mai mulți bani (?) etc.

Ca rezultat, avem o prejudecată inerentă, presupunând că tot ceea ce se întâmplă, este efectiv despre noi.

Dar, nu este chiar așa! Numai pentru că trecem prin ceva sau numai pentru că ceva ne face să ne simțim într-un anumit fel sau numai pentru că ne pasă de ceva, nu înseamnă că e vorba de noi.

Acest lucru este greu de “digerat” pentru că, ideea că totul ar fi despre noi, ne face, în anumite privințe, pentru perioade scurte de timp, să ne simțim bine.

Ne simțim bine pentru că ne place să credem că tot ceea ce se întâmplă bine, cu implicarea noastră, se petrece pentru că suntem această “persoană uimitor de bună”.

Dar, prețul pe care îl plătim având asemenea experiențe pozitive cu noi înșine este că trebuie să facem la fel și cu experiențele noastre negative adică, lucrurile rele care pot avea loc, trebuie să le interpretăm, la fel, ca fiind despre noi.

Și, ca urmare, ne plasăm într-un roller coaster, în care stima noastră de sine se va deplasa, cu viteză mare, în sus și în jos, ajungând și la înălțimi amețitoare dar și căzând apoi în hăuri, în funcție de cele ce se întâmplă în momentul respectiv.

Când lucrurile sunt bune, suntem “darul zeilor pe pământ”, care merită să fie recunoscut și aplaudat la fiecare pas.

Când lucrurile sunt rele, devenim victima, convinsă că numai ea are dreptate, care a fost nedreptățită și merită mult mai mult bine.

Când oamenii ne critică sau ne resping, suntem tentați să credem că se întâmplă așa, din vina lor (valorile lor, prioritățile lor, situațiile lor de viață) și nu a noastră.

Să nu uităm însă că ceilalți oameni, sunt prea ocupați, la rândul lor, să creadă că totul este despre ei și, prin urmare, nu-și bat capul cu noi.

Ceea ce este o constantă, pentru toate situațiile, este sentimentul că suntem o “persoană merituoasă”. Numai că, o asemenea persoană riscă să devină un “vampir emoțional”, o “gaură neagră” anti-socială, care nu face altceva decât să consume energia și dragostea celor din jurul său, fără a oferi vreodată nimic în schimb.

Când facem ceva ce eșuează, nu înseamnă că suntem un eșec uman ci, înseamnă, pur și simplu, că suntem o ființă umană care, uneori, mai și eșuează.

Când se întâmplă ceva tragic și suntem puternic afectați, durerea pe care o resimțim, ne face, la fel, să fim absolut convinși că este un lucru care ni se întâmplă numai nouă. Dar, nu este așa.

Greutățile fac parte din alegerea de a trăi, tragedia morții este ceea ce dă sens vieții și, durerea, fără nici o prejudecată, ne este hărăzită tuturor.

  1. Abilitatea de “A nu ține ca orbul de bâtă de propriile convingeri”

Cei mai mulți oameni, mai ales când convingerile lor sunt contestate, țin de ele ca de o vestă de salvare, pe o navă care se scufundă.

Problema este că, de fapt, de multe ori, tocmai convingerile lor reprezintă nava care se scufundă.

Pentru mulți dintre noi, deseori, convingerile proprii nu sunt numai idei pe care le considerăm adevărate ci ele sunt, ceva mult mai important, componentele-cheie ale identității noastre. A le pune la îndoială este echivalent cu punerea la îndoială a persoanei noastre.

Cineva intrat pe acest teritoriu, aproape niciodată nu va mai ieși.

Din păcate, acest atașament față de convingerile proprii afectează profund nu doar zona științei și a politicului ci chiar și viața de zi cu zi a multor oameni.

Există indivizi care continuă să aibă convingeri, formate încă din liceu: că femeile nu sunt interesate de tocilari; că ei trebuie să aibă o grămadă de bani și o mașină de marcă pentru ca să fie iubiți etc.

Poate că asemenea credințe le-au servit și explicat viața când au fost de 16 ani. Dar, la 32 de ani, aceste credințe și presupuneri neschimbate, le zădărnicesc încercarea de a întemeia o familie.

Mai mult ca sigur că toți am greșit de multe ori în viață. Însă, pe termen lung, capacitatea de a izbuti și de a învăța este direct proporțională cu capacitatea de a schimba sau renunța la ceea ce credem că ar fi greșelile noastre.

Cum putem face acest lucru?

Scriitorul american Mark Manson propune următoarea soluție:

“Încearcă următoarele: Scrie 20 de lucruri din viața ta curentă, despre care crezi că pot fi potențial greșite.

Nu mă refer doar la lucruri materiale. Sunt sigur că înțelegerea fizicii de către mine este presărată cu multe lipsuri. Dar nu ăsta e cel mai important lucru de care am nevoie pentru ca să-mi schimb mintea.

Direcția în care vom merge înseamnă punerea sub semnul întrebării a unora dintre ipotezele profunde cu privire la identitatea ta: Nu sunt o persoană atractivă; Sunt leneș; Nu știu cum să vorbesc cu oamenii; Nu voi fi niciodată fericit pentru că mă simt blocat în viața mea; Cred că lumea se va termina marțea viitoare.

Cu cât este mai încărcată emoțional presupunerea, cu atât mai importantă este așternerea sa pe hârtie.

Apoi, după ce ai ajuns la 20, notează ce ar însemna ele pentru viața ta dacă ar fi într-adevăr greșite.

Acest lucru te va face să te simți înfricoșător la început. O mulțime din presupuneri nu dorești să le pui la îndoială.

Dar meditează la ele în următorul fel: cât de sigur poți fi de propriile convingeri dacă nu le-ai provocat niciodată, dacă nu ai văzut niciodată cealaltă fațetă a problemei?

Ceea ce vrem să dezvoltăm este abilitatea de a vedea cealaltă fațetă.”

 

  1. Abilitatea de “A decide și de a acționa chiar dacă rezultatul nu se întrezărește”

În tot cursul vieții noastre, aproape tot ce ni se întâmplă are atașat un rezultat clar.

În școală, ne scriam temele, deoarece asta era ceea ce ne cereau profesorii și pentru asta primeam note. Acasă, țineam curat în camera noastră pentru că pentru asta ne recompensau părinții. La locul de muncă, facem ceea ce ne spune șeful, deoarece pentru asta suntem plătiți.

Nu există nici o incertitudine.

Dar cea mai mare parte din viață – adică viața reală – nu funcționează în acest fel. Deși deciziile și acțiunile noastre au întotdeauna rezultate, noi nu le cunoaștem de la început.

Când ne decidem să ne schimbăm cariera, nu e nimeni prezent să ne spună care ar fi cariera care ni s-ar potrivi.

Când ne decidem să intrăm într-o relație cu cineva, nu e nimeni care să ne spună dacă această relație ne va face fericiți.

Când ne decidem să începem o afacere sau să ne mutăm într-o altă țară nu există nici o modalitate de a ști, cu certitudine dacă, ceea ce facem, este „corect“ sau nu.

Așa ajungem să evităm luarea deciziilor, să evităm să ne mișcăm și să acționăm fără să știm care va fi rezultatul.

Și, pentru că nu putem acționa asupra a ceea ce nu știm, preferăm ca viețile noastre să se desfășoare în condiții de siguranță însă, devin incredibil de repetitive și monotone.

Și atunci cum să procedăm dacă dorim altceva?

Să nu uităm că, în afară de noi înșine, nimeni nu poate decide ce este potrivit pentru viața noastră.

Poate că, uneori, ar trebui să facem lucruri, fără nici un alt motiv decât acela că am vrea să le facem, pentru că putem să le facem sau pentru că ele există.

Ne gândim aici la cum a reacționat George Mallory  când a fost întrebat de ce a vrut să urce Mount Everest-ul: „Pentru că e acolo.“

Adăugarea a ceva “haios” (o anumită cantitate este sănătoasă) vieții noastre, stimulează dezvoltarea, schimbarea, pasiunea și entuziasmul.

Dezvoltarea capacității de a face lucruri, fără a aștepta rezultate, recompense sau fanfară, ne va antrena să luăm mai bine marile decizii din viață.

În final, dacă dispuneți de abilitățile prezentate, în mod precis, dispuneți și de o picătură de fericire. Dacă încă nu aveți aceste abilități, dezvoltarea lor pe viitor vă va aduce de asemenea o picătură de fericire.

Don’t worry, be happy!

Surse: Mark Manson – 3 Important Life Skills Nobody Ever Taught You

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *