04 Jul

Aveți grijă, în aceste vremuri de pandemie ne paște epuizarea totală!

„Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască, deşi aproape toţi se nasc cu ea.”

Hipocrate

 

Semnalul de alarmă din titlu se referă la starea de epuizare emoțională, mintală și fizică provocată de stresul prelungit, stare cunoscută sub denumirea de “sindrom burnout”.

S-ar putea să dăm de persoane care să se întrebe „De ce am fi atât de stresați?”  Mă refer aici la acele persoane care refuză măsurile de autoprotejare și uneori chiar fac comentarii de genul: “Nu văd de ce trebuie să port mască. Eu nu cunosc și nu am văzut pe nimeni care să se fi îmbolnăvit de COVID-19.  Răspunsul la o asemenea atitudine ar fi simplu: Nici curentul electric nu l-ați văzut niciodată dar de aceea nu vă băgați degetele în priză.”

Realitatea dură este că pandemia cu consecințele sale ne asaltează de câteva luni și nu este de mirare că mulți dintre noi sunt probabil deja pe cale de epuizare dacă nu sunt deja epuizați total.

Stadiile epuizării totale includ o primă etapă în care persoana afectată dedică timp și energie suplimentară pentru a face față stresului.

Urmează o etapă în care se încearcă unele strategii de atenuare când persoana, mai agitată decât de obicei, încearcă încă să jongleze cu problemele.

Stadiul următor este cel de stres cronic, stadiu în care oamenii au o perioadă grea în care încearcă să facă față stresului izolându-se și căutând tot felul de modalități de a se detașa de ceilalți.

Ultimul stadiu este cel de epuizare completă care se manifestă prin tulburări de somn și de digestie, senzație de sfârșeală și de scădere a randamentului profesional, scăderea capacității de dialog și de interacțiune cu cei din jur, senzație de goliciune sufletească.

Mai la începutul pandemiei, când s-au luat măsurile de izolare la domiciliu, mulți dintre noi au pornit cu câteva săptămâni ambițioase, făcându-și planuri mari referitor la cum să-și petreacă perioadele, pentru mulți de singurătate. Urma să învățăm tot felul de lucruri noi (să coacem, să tricotăm, să programăm…). Însă după câteva săptămâni de a încerca să jonglăm cu carantina lucrând sau făcând școală de acasă acceptând chiar și ideea eventualității de a pierde locul de muncă, am ajuns să fim blocați într-o fază a stresului cronic.

În momentul de față starea psihică nu prea are șanse să se îmbunătățească, cu toate măsurile de relaxare care s-au luat, pentru că ele nu par să ne conducă spre vreun liman.

În acest context, este firesc să căutăm soluții. Asemenea soluții ne oferă și doamna dr. Sheryl Ziegler, psiholog, care este de părere că “există strategii pe care le putem folosi, chiar și într-o eră de distanțare fizică și temeri omniprezente cu privire la sănătatea și siguranța noastră”.

Redau în cele ce urmează câteva dintre recomandările dr. Ziegler pentru evitarea epuizării.

1.Cunoaște semnele epuizării!  Persoanele care sunt epuizate sunt deseori detașate de ceilalți, se simt vlăguite, le lipsește energia obișnuită și se simt incapabile să facă față stresului. De asemenea, de multe ori apar simptome fizice, cum ar fi durerile de cap sau durerile de stomac. După cum subliniază dr. Ziegler, este normal să fii stresat și neliniștit, având în vedere tot ce se întâmplă, dar numai pentru că acest stres este de înțeles nu înseamnă că nu există modalități de a-i face față.

2.Rămâi conectat cu ceilalți! Faptul că suntem nevoiți să practicăm distanțarea fizică nu înseamnă că nu putem fi creativi pentru a rămâne conectați cu ceilalți. Când vine vorba de prevenirea epuizării, conexiunile sociale puternice sunt esențiale. După cum sugerează dr. Ziegler, pe lângă prieteni și familie, și comunitățile online ar putea avea răspunsuri la problemele tale.

3.Schimbă-ți standardele! Este bine să reduci numărul de ore de muncă zilnice și să spui nu sarcinilor suplimentare. După cum subliniază dr. Ziegler, pentru a face totul, pur și simplu nu ne ajung orele unei zile. Având în vedere constrângerile la care suntem supuși, este important să fim selectivi cu privire la ceea ce ne asumăm și putem realiza.

4.Stabilește-ți limitele proprii! În aceste vremuri limitele sunt foarte importante. Stabilirea acestor limite te poate ajuta să-ți faci volumul de muncă și viața personală un pic mai ușor de gestionat. Este bine să spunem nu unor lucruri, să ne ajustăm așteptările și să acordăm prioritate la ceea ce este cel mai important.

5.Programează-ți timp și pentru tine! Dacă în calendarul tău stabilești o întâlnire, faci tot posibilul să fii punctual. Dar la fel de importantă este și grija pentru tine, indiferent sub ce formă o faci. Ține cont și de părerea doamnei dr. Ziegler: „Când suntem stresați, avem tendința de a nu ne ocupa de lucruri sănătoase pentru noi înșine.”

6.Fă o schimbare de mediu! Chiar și mici schimbări de mediu ne pot ajuta să nu ne simțim copleșiți. Acest lucru ar putea fi ceva foarte simplu ca de exemplu mutarea din sufragerie în bucătărie sau mersul la o scurtă plimbare în jurul blocului. Având în vedere că acum suntem mult mai mult timp acasă, o mică schimbare a mediului va contribui mult în a ne ajuta să ne simțim împrospătați mintal.

7.Fă mișcare! După cum subliniază dr. Ziegler, există o legătură puternică între a fi activ și a menține o sănătate mintală bună:  „Oamenii trebuie să-și amintească că antrenamentul este bun pentru mintea lor”. Întrucât suntem mult mai sedentari decât de obicei, mișcarea ne poate ajuta să eliminăm unele dintre efectele schimbărilor abrupte din rutinele noastre. Chiar dacă ai doar zece minute, merită să le folosești pentru câteva exerciții fizice sau pentru o plimbare rapidă.

8.Acordă o mare atenție dietei zilnice! Statul acasă toată ziua, în perioade stresante, înseamnă mult mai multe gustări și mult mai multe alimente nesănătoase. Din păcate, deși pe termen scurt, căutarea unei pungi de chipsuri sau a unei cutii de înghețată pică bine, când vine vorba de echilibrarea stresului, dar aceste gustări mai mult strică decât ajută. Fii conștient de ceea ce mănânci și asta te va ajuta pe termen lung!

9.Trage câte un pui de somn revigorator! Dacă ai douăzeci de minute, trage un pui de somn pentru a-ți reface energia. Găsește un loc liniștit, setează alarma și fă tot posibilul pentru a te relaxa. Momentul potrivit pentru un pui de somn de 20 de minute este după-amiaza devreme, când concentrarea și capacitatea de a te concentra are de suferit. De menționat că 30-60 de minute te pot lăsa să te simți mai obosit decât atunci când ai adormit.

10.O preocupare colaterală te poate ajuta să ai totul sub control”! Dacă ești îngrijorat de securitatea locului de muncă – sau dacă ai fost concediat – dezvoltarea unei preocupări colaterale, pe care poate ai neglijat-o până acum, poate fi o modalitate productivă de a redobândi controlul asupra situației tale.

11.Listează-ți spaimele! La momentul actual, cu totul întemeiat, există în lume multe temeri și neliniști. Doamna dr. Sheryl Ziegler sugerează ca în loc să le înăbușim, să le enumerăm pe toate și apoi – asta este cel mai important – să stabilim strategii pentru cum le-am face față dacă ele s-ar întâmpla.

Ți-e frică să nu-ți pierdeți locul de muncă? Nu poți plăti chiria? Te îmbolnăvești și ai nevoie de cineva pentru îngrijirea copiilor tăi? Notează aceste temeri, apoi începe să-ți faci planuri. Doar actul în sine de a te gândi prin prisma acestor temeri te va ajuta să-ți recâștigi sentimentul de perspectivă și control.

 

În acest moment, lumea este un loc înfricoșător și stresant. Nu poate fi evitat acest lucru. Cu toate acestea, chiar și în mijlocul tuturor acestor griji și anxietăți, mai există acțiuni pe care le putem întreprinde pentru a ajuta la atenuarea celor mai grave efecte. Ajustați-vă așteptările, pregătiți-vă timpul și faceți tot ce vă stă la dispoziție pentru a vă păstra sănătatea pe termen lung. Pentru că va fi o durată lungă!

În acest context cred că rețeta picăturilor de fericire ne-o oferă scriitorul canadian Robin Sharma: Ai grijă de tine. În fiecare zi fă ceva să îți bucure mintea, trupul și spiritul. Acestea sunt acte esențiale de autorespect și iubire față de sine.”

Don’t worry, be happy!

 

Surse:

1.vitals.lifehacker.com/how-to-avoid-burnout-in-the-middle-of-a-pandemic-1843322169?utm_source=pocket&utm_medium=email&utm_campaign=pockethits

2.www.depresiv.ro/sindromul-burnout-epuizarea-emotionala-psihica-fizica/

6 thoughts on “Aveți grijă, în aceste vremuri de pandemie ne paște epuizarea totală!

  1. Prietene cititor, dumneavoastră și cu mine credem, la prima vedere, că putem vedea, auzi, pipăi, gusta sau mirosi întreaga lume în care trăim. Mai mult chiar, presupunem că această realitate este la fel pentru noi toți. Dar la fel ca în povestirea cu orbii și elefantul, se pare că nici măcar doi oameni nu reușesc s-o perceapă la fel. Noi percepem mare parte din realitatea accesibilă nouă prin filtrele create de educația primită (dacă am primit-o), în mediul familial, social sau cultural care ne-a influențat existența, de experiența personală limitată de viață și, nu în ultimul rând, de accesul iluzoriu la o informație neviciată sau incompletă. Oare, chiar au fost descifrate toate misterele de pe acest pământ care ne pot da astfel garanția că putem avea încredere și acces la informații neviciate ? Crede cineva că deține toate informațiile ? Sau poate este vorba doar despre accesul la adevărurile utopice create de lumea imaginară a creierului nostru ?
    CONTINUARE MAI JOS.

  2. Când percepem gustul și culorile în mod personal putem accepta ideea de unicitate ? Dar când amprenta emoțională sau cea digitală ne obligă să credem în unicitatea noastră, a fiecărei ființe umane, putem trăi cu iluzia că am putea ajunge la un numitor comun cu alții ?
    Dacă informațiile mele limitate sunt corecte, se poate explica faptul că motivul pentru care percepem atât de diferit realitatea unii față de alții are legătură directă cu altă lume foarte importantă, unică pentru fiecare, supranumită de unele teorii drept lumea specială a fiecăruia dintre noi. Această mică lume personală, pe care fiecare începe să şi-o creeze din propriile amintiri la puţin timp după naştere şi pe care continuă să o creeze şi să o recreeze o viaţă întragă, este compusă dintr-un mic grup de imagini specifice, care portretizează mai mult decât orice calea ideală de a ne satisface una sau mai multe dintre nevoile noastre fundamentale. Ideile astfel adunate în mintea ființei umane sunt grupate într-o zonă a creierului ce formează, în limbajul cotidian, sistemul individual unic de convingeri. Acesta ne guvernează comportamentul și ne obligă să alegem în funcție de lumea specială aflată în mintea fiecăruia dintre noi.
    CONTINUARE MAI JOS.

  3. Și pentru a ne reaminti cât de diversă și unică este percepția umană a realității ne putem întoarce, pe scurt, la povestea amintită, relatată pe blogul meu.
    Deci, realitatea este doar una: elefantul, dar, in fapt, felul in care fiecare „ crede că vede” elefantul, ne conduce spre aparente neînțelegeri. Într-un sfârşit avem cu toţi dreptate, dar fiecare dintre noi poate descrie numai o parte din elefant. Exact la fel este şi cu adevărul: ceea ce vedem sau percepem este deseori numai o mică parte, a ceea ce este real. De ce ? Deoarece nimeni nu deține toate informațiile care formează împreună adevărul absolut. Dacă vom avea posibilitatea să vedem cândva elefantul în întregimea lui abia atunci vom putea probabil vorbi despre cunoașterea cuprinzătoare și profundă care ne va aduce în stare să deosebim adevărul de minciună. Deci, mai departe ne putem doar întreba: „Unde-i elefantul ?“
    CONTINUARE MAI JOS.

  4. „Ajustați-vă așteptările, pregătiți-vă timpul și faceți tot ce vă stă la dispoziție pentru a vă păstra sănătatea pe termen lung. Pentru că va fi o durată lungă!“ este sfatul binevenit, într-o tentă profetică, din partea autorului.
    Până atunci, rămânem concret chiar și cu o posibilă stare euforică generată de picăturile de fericire oferite cu multă generozitate de domnul profesor Eilender pe site-ul: „Util de știut“.

  5. Un guru al fericirii scria:”
    Imaginați-vă impactul asupra unei nații
    Avut de un şef de stat fericit şi iubitor,
    Asupra unei armate, de un general fericit şi iubitor,
    Asupra copiilor, de un părinte fericit şi iubitor,
    Asupra unei relații, de un partner de viață fericit şi iubitor,
    Asupra unui pacient, de o asistentă medicală fericită şi iubitoare,
    Sau asupra unui student, de un profesor fericit şi iubitor.”

    Aşa poate fi privită şi invitația dlui profesor Eilender la muzica şi picăturile de fericire.

    O picătură de miere atrage mult mai multe muşte decât o picătură de fiere.

    Efectele fericirii şi iubirii se simt precum se simte nevăzutul curent electric sau câmp electromagnetic.

    😀😀😀💙💛❤

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.