09 Sep

Banii aduc fericirea?

 

„Un om e cu atât mai ros de griji cu cât posedă mai mult decât ceea ce-i folosește.”

 G.B. Shaw

Mulți dintre noi am auzit adeseori expresia: „Sunt o serie de lucruri care nu se pot cumpăra cu bani.” Când o auzim, ne gândim la lucruri precum iubirea, prietenia, fericirea,… nu-i așa?

O serie de cercetări sociologice din SUA, relativ recente, arată că tema cumpărării fericirii este discutabilă, având în vedere că, după unii, banii pot cumpăra fericirea, după alții, banii nu pot cumpăra fericirea.

Cercetările menționate se bazează pe analize ale unor sondaje, cum a fost și sondajul Gallup-Healthways Well-Being Index din 2008-2009, la care se referă cele ce urmează.

În cadrul sondajului au fost chestionați 450.000 de americani. Sondajul a inclus întrebări privitoare la fericire ca efect al vieții de zi cu zi și întrebări referitoare la fericire ca nivel al satisfacției globale, de-a lungul vieții.

Banii nu aduc fericirea, dacă depășesc în valoare o anumită limită

Una din analizele menționate a fost realizată de echipa formată din Angus Deaton, economist la Centrul pentru Sănătate și Bunăstare de la Universitatea Princeton și psihologul Daniel Kahneman, laureat al premiului Nobel.

Cercetătorii au raportat nivelul de satisfacție privind propria viață, a subiecților incluși în cercetare, la veniturile anuale pe care ei le-au generat. Constatarea cercetătorilor a fost că cu cât veniturile au fost mai mari cu atât persoanele în cauză au considerat că viața lor este mai bună.

Al doilea tip de fericire, supus cercetării, a fost starea de bine sentimentală, care se bazează pe simțămintele cotidiene pe care și le recunoaște individul: stres, bucurii, mânie, tristețe, entuziasm.

S-a constatat că, la fel ca în primul caz, starea de bine emoțională este cu atât mai accentuată cu cât banii câștigați sunt mai mulți.

Astfel, individul resimte același salt în fericire la fiecare sporire cu 1000 $ a veniturilor sale. Kahneman și Deaton au găsit însă că relația dintre bani și fericire se supune unei asemenea linearități numai până la veniturile anuale de 75.000 $. MoneyHappyness

În cazul veniturilor mai mari de 75.000 $, banii nu mai influențează starea de bine resimțită de individ și se produce o nivelare, adică chiar dacă veniturile cresc starea de bine – fericirea – nu crește.

Cu toate acestea, într-un interviu, Angus Deaton, a făcut și următoarea observație: – „Pe de altă parte, nu este surprinzător că, dacă cineva trece de la o slujbă de 100.000 $ anual la una care îi aduce 200.000 $ anual, persoana în cauză va percepe o amplificare a succesului. Acest lucru nu înseamnă însă, neapărat, că el devine mai fericit zi de zi.”

Concluzie: dacă dăm crezare rezultatelor studiului, putem spune că banii pot cumpăra fericirea doar până la un anumit punct.

Banii aduc fericirea întotdeauna

În anul 2013, o altă echipă, formată din Justin Wolfers și Betsey Stevenson, de la Universitatea Michigan, a ajuns la un rezultat diferit de cel descris mai sus. Cei doi cercetători, s-au bazat, la rândul lor, pe un număr impresionant de date și au folosit pentru analiză modele econometrice.

După părerea lor, relația dintre fericire și venituri este aproximativ de tip linear-log (un model econometric despre care economiștii pot da mai multe explicații) în care fericirea continuă să crească atunci când veniturile cresc și nu există limite, pot exista, eventual, stări de saturație.

Justin Wolfers a mai făcut și următoarele observații:

    • Când oamenii vorbesc despre fericire, nu sunt exacți în limbaj. Întrebările, așa zis „evaluative”, referitoare la satisfacția oamenilor privind viața, în ansamblul ei, înglobează toate lucrurile. Suma de 75.000 $ provine mai degrabă, din reacții emoționale. 
      Mai curând decât a fi evaluativ, acest etalon, venitul anual, se referă la cum îi  merge individului acum, în momentul interviului. El sună ca întrebarea „Cum v-ați simțit ieri?” Evaluarea stării de bine a unui individ, în ansamblu, nu se poate face cu acest gen de întrebări.
    • Afirmația că oamenii bogați sunt mai fericiți decât cei săraci nu implică neapărat ideea că banii sunt cei care îi fac să fie mai fericiți sau mai puțin fericiți. În acest sens, același gen de cercetări, dar cu folosirea altor criterii, arată că oamenii sunt mai fericiți în weekend chiar dacă aprecierea stării de bine, în sens mai adânc, nu s-a schimbat.

 Țările mai bogate sunt mai fericite

Oamenii mai bogați sunt mai fericiți decât oamenii săraci. Ideea se poate extrapola la nivel de țară prin afirmația că țările mai bogate sunt mai fericite decât țările mai sărace.

Cu cât o țară devine mai bogată cu atât ea devine mai fericită. Deși relația dintre venituri și fericire este foarte strânsă, nu înseamnă automat că, datorită banilor, țările bogate sunt mai fericite decât cele sărace.

Nu este deloc clar dacă banii mai mulți sau oportunitățile mai multe îl fac, pe americanul obișnuit, fericit. Poate că un rol mai important decât banii îl joacă democrația, poate legile justiției, poate funcționarea piețelor existente și a instituțiilor politice și sociale.

Cercetătorii americani au găsit că, în general, majoritatea celor chestionați s-au declarat pe deplin fericiți și satisfăcuți de viața lor.

Conform unei cercetări, sprijinite de Organizația Gallup și de Institutul Național pentru Vârsta Înaintată din SUA, care a comparat satisfacția de viață a americanilor cu cea a oamenilor din alte țări, a rezultat că SUA se situează pe locul 9 după țările scandinave, Canada, Olanda, Suedia și Noua Zeelandă.

Trebuie însă să precizăm că nici analiza relației dintre fericire și bogăție, la nivel de țară, nu oferă date tranșante și că există o dezbatere de idei între specialiști – psihologi, sociologi, economiști – privind existența sau inexistența unei corelări liniare între bogăție și fericire.

Noi cum stăm?

Vom formula ideea despre țări fericite altfel: o țară cu oameni fericiți este o țară fericită.

Din păcate, țara noastră face parte din grupul țărilor sărace, a țărilor mai puțin fericite.

Această afirmație nu are la bază niciun fel de studii ci doar o constatare de bun simț: observați expresiile fețelor trecătorilor de pe stradă și veți constata că majoritatea lor exprimă tristețe, supărare, preocupare, crispare, în niciun caz fericire.

Noi nu putem fi fericiți?

Unele răspunsuri la această ultimă întrebare se găsesc în articolul „3 căi sigure către nefericire”. La acelea adăugăm că, dacă dispunem de necesitățile de bază ale vieții

    • mâncare,
    • apă, 
    • locuință, 
    • educație, 
    • medicamente și
    • un mod echilibrat de a trăi

dispunem deja de câteva picături de fericire, iar acea fericire, legată de venitul bănesc anual, este o ipostază mentală.

În plus, dacă judecăm făcând comparații și rămânem conștienți de cât de norocoși suntem că avem ceea ce avem, putem să continuăm să lucrăm pentru atingerea propriilor noastre obiective fără să fim invidioși pentru ceea ce nu avem.

În concluzie, putem fi fericiți și fără un venit anual de 75.000 $!

Don’t worry, be happy!

Surse:

1. time.com/money/2802147/does-money-buy-happiness/

2. www.nbcnews.com/id/39026848/ns/health-behavior/t/money-can-buy-happiness-only/

3. www.brookings.edu/~/media/research/files/papers/2013/04/subjective%20well%20being%20income/subjective%20well%20being%20income.pdf

 4. utildestiut.ro/3-cai-sigure-catre-nefericire/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *