29 Oct

Când ați beneficiat ultima dată de liniște perfectă?

„Liniştea este un dar pe care puțini îl știu prețui. Poate pentru că nu poate fi cumpărată. Cei bogați cumpără zgomote…”

Charlie Chaplin

 

O fi liniștea perfectă chiar un beneficiu? Răspunsul credem că este cunoscut de toată lumea și este DA.dalinisteamaitare

Știm deja că zgomotul excesiv nu este bun nici pentru creierul și nici pentru corpul nostru în ansamblu.

Potrivit istoricului Hillel Schwartz, (în „MAKING NOISE: FROM BABEL TO THE BIG BANG & BEYOND”) există chiar și o legendă mesopotamiană în care zeii sunt atât de supărați de larma crescută pe care o fac pământenii încât produc un măcel al acestora.

La mijlocul secolului 20, cercetătorii au descoperit corelații între hipertensiunea arterială și sursele de zgomot cronice cum ar fi autostrăzile și aeroporturile.

Cercetări de mai târziu, par să lege de zgomot creșterea cazurilor de pierdere de somn, boli de inimă și acufenă. (Aceste cercetări au lansat noțiunea de “poluare sonoră”, a anilor 1960, denumire care a pus implicit pe tapet faptul că zgomotele sunt toxice și cu consecințe de lungă durată.)

De un ajutor prețios în înțelegerea comportamentului organismului nostru, din acest punct de vedere, îl constituie lecțiile de Anatomie și de Fizică din școală.

Undele sonore fac să vibreze oscioarele urechii medii (ciocanul, nicovala și scărița), care transmit mișcarea urechii interne, formate dintr-un canal osos, răsucit în spirală în formă de cochilie de melc, numit cohlee.

Cohleea transformă vibrațiile fizice în semnale electrice pe care le primește creierul.

Organismul reacționează imediat și puternic la aceste semnale, chiar și în timpul unui somn profund, prin eliberarea imediată a hormonilor de stres, cum ar fi cortizolul.

Din acest motiv, oamenii care locuiesc în medii constant zgomotoase au adesea în mod cronic niveluri ridicate de hormoni de stres.

În 2011, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a încercat să cuantifice efectele poluării sonore asupra sănătății, în Europa.

S-a ajuns la concluzia că cele 340 de milioane de locuitori din vestul Europei, pierd anual un milion de ani de viață sănătoasă, din cauza zgomotului.asdalinisteamaitare

OMS a susținut chiar faptul că anual 3.000 de decese cauzate de boli de inimă au fost, în ultimă instanță, rezultatul zgomotului excesiv.

Este însă interesant că de-a lungul timpului, oamenii de știință care studiau zgomotul au descoperit, aproape accidental, beneficiile absenței sale adică binefacerile liniștii.

De exemplu, medicul Luciano Bernardi, profesor la Universitatea Pavia din Italia, într-un studiu, din 2006, asupra efectelor fiziologice ale muzicii arăta: “Nu ne-am gândit la efectul liniștii. Acesta nu a fost menit să fie studiat în mod specific.”

Bernardi ținea sub observație valorile fiziologice pentru două duzini de subiecți de test în timp ce aceștia ascultau șase piste muzicale.

El a constatat că impactul muzicii putea fi citit direct în fluxul sanguin, prin modificări ale tensiunii arteriale, dioxidului de carbon și a circulației în creier.

Dar constatarea mai izbitoare a apărut în intervalul dintre piesele muzicale.

Bernardi și colegii săi au descoperit că perioadele de liniște, intercalate în mod aleatoriu, au avut un efect drastic, dar în direcție opusă.

Două minute de pauză silențioasă s-au dovedit mult mai relaxante decât însăși muzica de “relaxare”.

Un alt exemplu îl constituie cercetările biologului Imke Kirste de la Universitatea Duke din SUA.

La fel ca Bernardi, Kirste nu a încercat deloc să studieze liniștea. În 2013, ea examina efectele sunetelor asupra creierelor șoarecilor adulți.

Experimentul ei a expus patru grupuri de șoareci la diverși stimuli auditivi: muzică, chemări de la pui de șoareci, zgomot alb (un semnal aleator cu o bandă de frecvenţe foarte mare) și liniște.

Asemeni profesorului Bernardi, a inclus liniștea doar ca mod de control fără să se gândească la vreun efect pe care l-ar produce.

Spre marea ei surprindere, Imke Kirste a constatat că două ore de tăcere pe zi au determinat dezvoltarea celulelor din hipocampus, regiunea creierului legată de formarea memoriei.

Neurogeneza ar putea fi un răspuns adaptativ la o liniște nefirească.

Creșterea de noi celule în creier nu are întotdeauna beneficii pentru sănătate.

Dar, în acest caz, Kirste spune că celulele păreau să devină neuroni funcționali. “Am văzut că liniștea ajută într-adevăr noilor celule generate să se diferențieze în neuroni și să se integreze în sistem” a spus cercetătoarea.

În timp ce ea subliniază faptul că rezultatele ei sunt preliminare, se întreabă dacă acest efect ar putea avea aplicații neașteptate.

Boli precum demența și depresia au fost asociate cu scăderea ratelor de neurogeneză în hipocampus. În cazul în care ar putea fi stabilită și la om o legătură între liniște și neurogeneză, probabil că neurologii ar putea găsi o utilizare terapeutică pentru liniște.

Deși este clar că liniștea din mediu poate avea beneficii concrete, oamenii de știință au descoperit că sub “capotele” craniilor noastre “nu există liniște cu adevărat “, după cum afirmă Robert Zatorre, expert în neurologia sunetelor la Universitatea McGill din Montreal.

Imaginați-vă, de exemplu, că ascultați la radio o piesă muzicală dar transmisia se întrerupe brusc. Dacă știți cântecul bine, cortexul auditiv din creier rămâne activ, ca și cum piesa muzicală respectivă s-ar auzi în continuare.

Pe un fond senzorial de liniște, mintea poate dirija propriile sale simfonii. Chiar și în absența unui semnal de intrare senzorial, cum ar fi un sunet, creierul rămâne activ și dinamic.

Chiar dacă urechile nu sunt stimulate de sunete externe, creierul găsește întotdeauna o modalitate de a-și face drum către viața activă.

Mai este de remarcat încă un aspect și anume că liniștea încurajează auto-reflecția.

Dacă stimularea auditivă forțează creierul să proceseze sunetele și să asculte ceea ce se întâmplă în jurul nostru, în lipsa sunetelor, creierul este forțat să asculte ceea ce se întâmplă în interiorul lui.

Înainte de a încheia credem că este interesant să mai amintim faptul că, datorită beneficiilor ei, liniștea a devenit și un fel de marfă de vânzare.

Noora Vikman, etnomuzicolog și consultant pentru marketerii din Finlanda, cunoaște bine puterea liniștii.

Ea locuiește în partea de est a Finlandei, o zonă cu lacuri și păduri liniștite. Noora Vikman spune că într-un loc izolat și liniștit, descoperă gânduri și sentimente care nu pot fi auzite în viața obișnuită, plină de activitate, de zi cu zi. “Dacă vrei să te cunoști pe tine însuți, trebuie să fii cu tine însuți și să fii capabil de a vorbi cu tine însuți.”pastratilinistea

Ca urmare “Silence, Please”  (“Liniște, te rog”)  s-a dovedit a fi cea mai populară temă de rebranding din Finlanda și una dintre cele mai populare pagini de pe VisitFinland.com.

Dacă împărtășim părerea Noorei Vikman credem că intrăm în posesia unei picături de fericire.

Don’t worry, be happy!

 

Surse:

  1. www.inc.com/betsy-mikel/your-brain-benefits-most-when-you-listen-to-absolutely-nothing-science-says.html?utm_source=pocket&utm_medium=email&utm_campaign=pockethits
  2. nautil.us/issue/38/noise/this-is-your-brain-on-silence-rp

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.