28 Nov

Ce alegi, fericirea ori nefericirea? – Este o întrebare stupidă, nu-i așa?

“Cei mai buni ani din viață sunt cei în care decizi că problemele tale îți aparțin. Nu dai vina pe mama ta, pe ecologiști sau pe președinte. Îți dai seama că îți poți controla propriul destin.”

Albert Ellis

 

Și totuși, probabil fără să ne dăm seama, gândurile și comportamentul nostru ne pot asigura fericirea sau nefericirea altfel spus, prin conduita noastră, alegem mereu una dintre cele două stări.

Multă lume este convinsă de existența unui paradox al fericirii: cu cât o urmărești mai mult, cu atât devine mai greu de atins. Puțini sunt cei care se consideră fericiți.

Cei mai mulți cred că fericirea nu există. Alții sunt convinși că există, dar ei n-au găsit rețeta potrivită. După ei, dacă ar avea doar ceva mai mulți bani, o slujbă ceva mai bună sau partenerul potrivit, fericirea ar apărea în mod magic, ca și cum ar fi întotdeauna după colț, așteptându-i cu nerăbdare.

În general însă pentru majoritatea oamenilor ideea de bază ar fi că fericirea depinde de circumstanțele în care ne aflăm, mai degrabă decât de modul în care percepem aceste circumstanțe și răspundem la ele.

Altfel spus fericirea și opusul ei, nefericirea, sunt de fapt creații ale circumstanțelor în care trăim.

Oricât ne-am strădui, nu vom putea da o definiție, universal valabilă,  pentru fericire și prin urmare nici o rețetă pentru obținerea ei. Însă putem da o asemenea definiție pentru opusul fericirii respectiv pentru nefericire.

Să pornim de la ideea că pentru orice lucru se poate mult mai ușor spune ce nu este acel lucru decât ce este prin urmare în cazul de față este mult mai ușor să definim ce nu este fericirea, adică nefericirea.

În acest context un foarte bun suport ni-l oferă psihoterapeutul dr. Joel F. Wade care a abordat într-un mod extrem de original problema rețetei fericirii. El a compus o listă în trei pași despre cum să fii nefericit:

1.Fii cât se poate de preocupat de propria-ți persoană. Asigură-te că fiecare situație de la locul de muncă sau acasă este în primul rând legată de gândurile și sentimentele tale sau de starea ta de bine. Vorbește despre tine, gândește-te la tine și asigură-te că obiectivul fiecărei acțiuni pe care o întreprinzi este de a-ți asigura un beneficiu personal.

2.Privește-te ca pe o victimă. Imaginează-ți lumea ca fiind potrivnică ție și privește-i pe ceilalți ca surse ale problemelor tale. Consideră că toată lumea vrea să te exploateze, să profite de pe urma ta. Dă vina pe ei pentru frustrările și eșecurile tale și spune-ți că ești neajutorat în condițiile vieții tale.

3.Petrece cât mai mult timp ruminând. Revezi mintal, din nou și din nou, evenimentele negative din trecut, în timp ce te gândești cu ură la oameni și lucruri care te scot din sărite.

Respectând acești pași poți fi, garantat, o persoană cât se poate de nefericită și descurajată. În schimb, după părerea dr. Joel F. Wade, pornind de aici, dacă faci exact opusul celor trei pași, te poți îndrepta către o  direcție mai pozitivă și mai fericită.

În spiritul acestei abordări primul lucru pe care îl poți face este să te lași absorbit de relațiile de familie, de muncă, de prieteni și de alte probleme externe. Mută-ți focalizarea către exterior și devino absorbit de ceea ce faci. Reamintește-ți mereu ce încerci să realizezi iar dacă nu ai  încă obiective personale, stabilește-ți imediat asemenea obiective.

Al doilea lucru pe care îl poți face este să te privești ca pe deținătorul controlului asupra destinului tău. (Revezi și cuvintele psihologului Albert Ellis din motto-ul acestui  articol!). Cu toții trecem prin diverse complicații și eșecuri, dar lucrurile tind să se îndrepte spre bine doar atunci când îți iei în stăpânire propria-ți situație. Abia atunci poți să mergi normal mai departe.

În cele din urmă, ceea ce poți să faci este să te axezi pe lucrurile pozitive din viața ta de până acum și să dai uitării cele negative. Acest demers este unul dificil în multe cazuri, dar nu uita că prin fiecare nor își poate crea drum o rază de lumină. Acceptă faptul că trecutul este trecut și iartă-i pe toți acei oameni care ți-au făcut rău, nu de dragul lor ci de dragul stării tale de bine. Încearcă să-ți imaginezi cum s-ar putea îmbunătăți lucrurile.

În toate cele de mai sus ideea principală este că de multe ori prin propriul nostru mod de a ne raporta la o anume situație facem din ea o situație o problemă.

Fericirea și nefericirea nu sunt decât stări de spirit pe care le generăm prin răspunsul nostru la lumea din jurul nostru. Nu trebuie să uităm nici măcar o clipă că pentru fiecare dintre noi orice moment al zilei poate însemna o alegere care să ne conducă sau nu spre picături de fericire.

Don’t worry, be happy!

Surse:

  1. deepenglish.com/lessons/happiness-or-misery/
  2. adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/ce-fericirea-10-definitii-originale-1_54b09c14448e03c0fd767be2/index.html

9 thoughts on “Ce alegi, fericirea ori nefericirea? – Este o întrebare stupidă, nu-i așa?

  1. În primul rând, vă mulțumesc, domnule profesor Eilender, și pentru această fericită ocazie de a învăța ceva nou din ideile prezentate de dumneavoastră în textul de mai sus. Emerson zicea: „Orice om pe care îl întâlnesc îmi este superior într-un fel oarecare. De aceea învăț pe lângă dânsul“. Mare dreptate a avut. Probabil că, era adeptul filozofiei socratiene.

    În al doilea rând, am aflat din modestele mele lecturi că:„O picătură de miere atrage mult mai multe muște decât un pumn de fiere“. Dacă sunt corect informat, se pare că această cugetare ar fi fost unul dintre citatele preferate ale lui Lincoln. Speculând că, într-adevăr mierea le oferea fericire muștelor, totuși este greu de spus, deoarece ne lipsește concordanța între cunoștințele noastre și…realitatea obiectivă.

    CONTINUARE MAI JOS.

  2. Dacă tot abordăm tema fericirii consider că trebuie să privim țintă și la picăturile de fericire oferite de dumneavoastră, domnule profesor Eilender, de ce n-am vorbi și despre ele la fel ? Oricum trebuie adus un elogiu perseverenței cu care, sabat de sabat, vă îndreptați atenția către alți oameni oferindu-le din suflet picături de fericire după cum vă îndeamnă bogăția inimii.

    În altă ordine de idei, după cum ați putut constata deja, gândurile cuprinse și în acest articolul despre fericire stimulează, ca de obicei, interogativitatea.

    CONTINUARE MAI JOS.

  3. Redau, cu permisiunea onoratei asistențe, câteva din gândurile mele sugerate de textul de mai sus precum și de către alte lecturi din diverse surse. După cum aminteam și cu altă ocazie, este vorba doar de exprimarea unor opinii influențate, repet, de sursele cu care am venit în contact. Doar atât. Declar deci că, nu am pretenția că aș deține adevărul absolut. Eu nu-l dețin. Poate alții…

    Există, de pildă, o expresie foarte veche care se trage din evanghelia lui Luca, unde se spune despre săracul Lazăr că a murit și a fost dus la sânul lui Avram. Astfel, expresia: „A trăi ca în sânul lui Avram“ înseamnă: „a trăi fericit“, „a trăi ca-n paradis“. Expresia se explică prin obiceiul din vechime, încă de pe vremea patriarhului Abraham, de a primi un oaspete scump sau un bun prieten, lipindu-i capul de piept, în semn de dragoste și căldură sufletească. Să nu uităm că tradiția biblică propune explicația „Av hamon goim“ = „Tatăl multor neamuri“.

    CONTINUARE MAI JOS.

  4. Să ne reamintim, ce se spune despre săracul Lazăr în evanghelia lui Luca, la capitolul 16:
    (19) Era un om bogat, care se îmbrăca în porfiră şi in subţire; şi în fiecare zi ducea o viaţă plină de veselie şi strălucire.
    (20) La uşa lui, zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube.
    (21) Şi dorea mult să se sature cu fărâmiturile, care cădeau de la masa bogatului; până şi câinii veneau şi-i lingeau bubele.
    (22) Cu vremea săracul a murit; şi a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul, şi l-au îngropat.
    (23) Pe când era el în Locuinţa morţilor, în chinuri, şi-a ridicat ochii în sus, a văzut de departe pe Avraam, şi pe Lazăr în sânul lui,
    (24) şi a strigat: Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine, şi trimite pe Lazăr să-şi înmoaie vârful degetului în apă, şi să-mi răcorească limba; căci grozav sunt chinuit în văpaia aceasta.
    (25) Fiule, i-a răspuns Avraam, adu-ţi aminte că, în viaţa ta, tu ţi-ai luat lucrurile bune, şi Lazăr şi-a luat pe cele rele; acum aici, el este mângâiat, iar tu eşti chinuit.
    (26) Pe lângă toate acestea, între noi şi între voi este o prăpastie mare, aşa ca cei ce ar avea să treacă de aici la voi, sau de acolo la noi, să nu poată.
    (27) Bogatul a zis: Rogu-te dar, părinte Avraame, să trimiţi pe Lazăr în casa tatălui meu;
    (28) căci am cinci fraţi, şi să le adeverească aceste lucruri, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin.
    (29) Avraam a răspuns: Au pe Moise şi pe proroci; să asculte de ei.
    (30) Nu, părinte Avraame, a zis el; ci dacă se va duce la ei cineva din morţi, se vor pocăi.
    (31) Şi Avraam i-a răspuns: Dacă nu ascultă pe Moise şi pe proroci, nu vor crede nici chiar dacă ar învia cineva din morţi.

    CONTINUARE MAI JOS.

  5. „Atâta vreme cât vei fi fericit, vei număra mulți amici“ este reflecția lui Ovidiu, poetul surghiunit de către împăratul roman Augustus. Ajuns la Tomis (Constanța de azi), Ovidiu s-a văzut părăsit de prieteni și a făcut îndurerat reflexia amintită. Prin cuvintele lui Ovidiu putem ilustra soarta unui om părăsit la nenorocire de toți cei care mișunau în jurul lui, atunci când el era bogat, glorios și puternic.

    „Epoca de aur“ este o expresie pe care o întâlnim în limbile multor popoare, chiar și-n zilele noastre, de pildă, prin: „America First“ a președintelui Trump. Expresia are sens de epocă fericită, de belșug, glorie, pace. Hesoid folosește această expresie pentru prima dată în secolul al VIII-lea a. Ch. Deci, de circa 29 de secole omul tot speră să apuce această epocă. Ea aparține totuși… viitorului. Unii chiar cred că ideea în sine a unei „epoci de aur“ e într-adevăr poezie și fantezie. Se mai folosesc, cu valoare identică, formele: vârsta de aur, veacul de aur, vremile de aur…

    CONTINUARE MAI JOS.

  6. Vorbind despre fericire, în opinia mea, nu se poate eluda faptul că pornirea nestăpânită și statornică spre rău a ființei umane, apucătura rea, patima a fost punct de plecare al unei acțiuni prin care până și roșia (pătlăgica roșie sau mai rar tomata) a rămas fără gust și fără miros. De ce am ajuns aici ? Deoarece mulți am ales să rămânem doar cu visele hollywoodiene deși știam că lumea în care trăim nu este paradisul ospitalier al viselor noastre. Despre visele revoluției din 1917 nu mai vorbim, le reamintim doar în treacăt

    CONTINUARE MAI JOS.

  7. Andrei Pleșu, în contextul conferinței despre prostie are un text excepțional. Îl reproduc parțial.
    „Dinaintea unui inerlocutor care, de regulă, se declară „expert“, sau măcar deținător al unor adevăruri subînțelese, Socrate declașează o ofensivă logică demolatoare. „Ce e frumosul?“ – îl întreabă, de pildă, filozoful pe tânărul Hippias, care, într-o primă fază, e foarte sigur pe el. „E simplu“, sună, prompt, răspunsul: „Frumosul e o fată frumoasă!“ „Stai, nu te-am întrebat ce e frumos, te-am întrebat dacă știi ce înseamnă frumosul în general“ – insistă Socrate. După care începe o discuție subtilă, la capătul căreia nu rezultă însă o definiție.“

    Cât despre găsirea unei definiții despre fericire, diverse surse sugerează că definiția ar fi operația prin care se face precis conținutul și clară sfera unei noțiuni pentru mintea unui om dat.

    Las cititorului plăcerea de a găsi o definiție despre fericire recunoscându-mi în același timp limitele.

    CONTINUARE MAI JOS.

  8. Totuși, în cultura iudeo-creștină, se găsesc multe trimiteri la fericire. De pildă, în Biblie găsim peste 200 de texte despre fericire.

    La rândul lui, evreul Isus (Ioan 14:6 Isus i-a zis: Eu sunt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.) ne reamintește următoarele despre fericire:

    Matei 5:3 Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!

    Matei 5:4 Ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiaţi!

    Matei 5:5 Ferice de cei blânzi, căci ei vor moşteni pământul!

    Matei 5:6 Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!

    Matei 5:7 Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!

    Matei 5:8 Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!

    Matei 5:9 Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu!

    Matei 5:10 Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor!

    Matei 5:11 Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni, şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră!

    CONTINUARE MAI JOS.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.