17 Mar

Cum îi ajutăm pe cei cărora veșnic “li s-au înecat corăbiile”?

Nu am prea multe lucruri pozitive de spus despre „boala neuronului motor” dar, m-a învățat să nu mă căinez, pentru că alții au fost și mai rău, și să continui cu ceea ce încă pot face. Acum sunt mai fericit decât înainte de a mă îmbolnăvi.”

Stephen Hawking

 

O bună parte a perioadei mele active, am avut privilegiul de a-l avea coleg pe L.T., un om cu totul deosebit care, pot să spun, a avut o influență benefică asupra mea.

Mi se pare interesant să menționez un aspect amuzant al relației noastre: destul de frecvent, dimineața, în drum spre școală, îl întâlneam, fie că aveam același drum, fie că el se întorcea deja de la unele cumpărături matinale. Locuiam pe aceeași stradă, el cu câteva blocuri mai către centru.

De fiecare dată, mă întâmpina cu câte un text care, îmi plasa zâmbetul pe buze pentru toată ziua. De exemplu: “Ce se mai aude pe la periferie?” (repet, locuiam la câteva blocuri depărtare) sau “M-am întâlnit la piață cu soția ta. I-am povestit câte ceva despre zilele tale de muncă și cred că ți-am asigurat, pentru la noapte, posibilitatea să dormi în balcon.”

Modul lui relaxat și ușor glumeț de a comunica cu oamenii răspândea pozitivitate. Era plăcut să-l întâlnești sau să-i fii prin preajmă.

Am făcut această incursiune, în propriile-mi amintiri, care pare fără legătură cu titlul, atât pentru a-l omagia pe L.T. care, din păcate, nu mai este demult printre noi, cât și pentru a face o comparație, de data aceasta legată de titlu.

Este vorba de faptul că am cunoscut și oameni pe care preferam să-i evit. Erau genul de persoane care, atunci când îi salutai erau atât de absorbiți de problemele lor încât nu catadicseau să răspundă la salut sau și mai rău, vedeau totul “în negru” și reușeau să îți strice ziua cu modul lor de a comenta propriile percepții ale realităților din jur. Erau negativiști “până în măduva oaselor”.

Pot fi ajutați asemenea oameni care sunt permanent dominați de negativism?

Răspunsul ni-l oferă observațiile și teoria dr. Barbara Fredrickson, psiholog la University of North Carolina, despre stimularea emoțiilor pozitive și, în special, despre teoria sa că acumulările de “micro-momente de pozitivitate”, cum au fost și interacțiunile mele cu L.T., pot să ducă, în timp, la o stare de bine generală mai bună.

Studiile făcute de dr. Fredrickson și colaboratorii săi demonstrează că măsura în care putem genera emoții pozitive, chiar din activități mărunte de zi cu zi, poate determina cine “înflorește” și cine nu.

Conform acestor cercetări, momentele repetate scurte de sentimente pozitive pot oferi un tampon împotriva stresului și depresiei, favorizând atât sănătatea fizică cât și cea psihică.

Desigur, asta nu înseamnă că permanent trebuie să “debordăm” de pozitivitate pentru a fi sănătoși și fericiți (preiau expresia unei cititoare dragi: “să fim veseli precum cintezoii”).

Există momente și situații care, în mod natural, și în cazul celor mai optimiști indivizi, duc la sentimente negative. Îngrijorarea, tristețea, furia și alte astfel de “coborâșuri” au loc în orice viață normală.

Dar, a vedea în mod cronic doar jumătatea goală a paharului este în detrimentul mental și fizic al omului și inhibă capacitatea sa de a se apăra de stresurile inevitabile ale vieții.

Sentimentele negative activează amigdala cerebrală, un centru important de reacție la emoții, responsabil cu senzația de frică, anxietate și panică.

Dr. Richard J. Davidson, neurolog și fondator al Center for Healthy Minds de la University of Wisconsin — Madison, a arătat că persoanele la care amigdala cerebrală se recuperează încet dintr-o amenințare, prezintă un risc mai mare pentru problemele de sănătate decât cele la care ea se recuperează rapid.

Atât el, cât și doctorul Fredrickson și colegii lor au demonstrat că creierul este “plastic” adică este capabil să genereze celule și căi neuronale noi și să antreneze circuitele cerebrale pentru a promova răspunsuri pozitive.

Asta înseamnă că o persoană poate învăța să fie mai pozitivă prin practicarea anumitor abilități care favorizează pozitivitatea.

Echipa doctorului Fredrickson a constatat, de exemplu, că șase săptămâni de antrenament într-o formă de meditație concentrată pe compasiune și bunătate au dus la o creștere a emoțiilor pozitive și a disponibilității de a avea conexiuni sociale și, totodată, au îmbunătățit funcționarea unuia dintre principalii nervi care ajută la controlul ritmului cardiac.

“Rezultatul este un ritm al inimii mai bun care, este asociat cu beneficii obiective pentru sănătate, cum ar fi un control mai bun al glicemiei, mai puține inflamații și o recuperare mai rapidă după un atac de cord” a spus Barbara Fredrickson într-un interviu.

La rândul ei, echipa dr. Davidson a arătat că și numai două săptămâni de antrenament în meditație vizând compasiunea și bunătatea au generat schimbări în circuitele creierului conducând la o creștere a unor comportamente sociale pozitive, cum ar fi generozitatea.

În 2015, în revista lunară a National Institutes of Health, dr. Fredrickson a arătat același lucru:  “Rezultatele sugerează că a ne face timp pentru a învăța abilitățile de a autogenera emoții pozitive ne poate ajuta să devenim mai sănătoși, mai comunicativi, adică versiuni ale noastre mai optimiste”.

Prin învățarea și practicarea regulată a abilităților care promovează emoțiile pozitive, putem deveni persoane mai fericite și mai sănătoase.

Așadar, există și pentru negativiști speranța să facă pași către pozitivitate, dacă ei vor acest lucru.

Într-o carte recentă a sa,  “Love 2.0”, dr. Fredrickson afirmă că “pozitivitatea partajată – având doi oameni prinși în aceeași emoție – poate avea un impact mai mare asupra sănătății decât ceva pozitiv experimentat de unul singur. Am în vedere vizionarea unui film sau a unei emisiuni TV cu un prieten cu gusturi similare, sau împărtășirea unei vești bune, a unei glume sau a unui incident amuzant cu alții.”

Pentru a stimula emoțiile pozitive, dr. Fredrickson și colaboratorii ei recomandă:

Faceți lucruri bune pentru alții. În mod concret, poate fi vorba chiar și de ceva foarte simplu cum ar fi a ajuta pe cineva să transporte pachete grele sau a oferi indicații pentru un străin.

Asemenea gesturi, pe lângă faptul că fac pe alții mai fericiți, îmbunătățesc și propriile sentimente pozitive.

Apreciați lumea din jurul vostru. Ar putea fi o pasăre, un copac, un răsărit/ apus de soare sau un articol de îmbrăcăminte pe care cineva îl poartă.

Chiar și observarea detaliilor arhitectonice ale caselor dintr-un oraș (casele din centrul orașului nostru – Oradea – sunt foarte frumoase), pot produce încântare și pot constitui astfel micro-momente de pozitivitate.

Dezvoltați și întăriți relațiile interumane. Crearea de legături sociale puternice cu prietenii sau membrii familiei sporește respectul de sine și, după cum arată unele studii pe termen lung, este asociată cu o sănătate mai bună și o viață mai lungă.

Stabiliți-vă obiective care pot fi înfăptuite. Poate că vreți să vă îmbunătățiți tehnica în jocul de tenis sau să citiți mai multe cărți. Dar, fiți realiști; un obiectiv care este inaplicabil sau prea dificil poate crea stres inutil.

Învață ceva nou. Poate fi un sport, o limbă străină, un instrument muzical sau un joc care încurajează un sentiment de realizare, încredere în sine și rezistență. Dar și aici, fiți realiști în legătură cu cât durează acest lucru și asigurați-vă că aveți timpul necesar.

Acceptați-vă toate defectele. În loc să vă concentrați pe imperfecțiuni și eșecuri, mai degrabă concentrați-vă asupra atributelor pozitive și asupra realizărilor.

Exersați reziliența. Decât să vă copleșească pierderea, stresul, eșecul sau trauma, mai degrabă folosiți-le ca experiențe de învățare și pentru a obține un viitor mai bun. Amintiți-vă proverbul „Când viața îți dă lămâi, fă limonadă!”.

Concentrați-vă asupra prezentului. A reflecta la problemele din trecut sau la dificultățile din viitor nu fac decât să secătuiască resursele mentale și abat atenția de la micile bucurii ale prezentului. Lăsați la o parte lucrurile pe care nu le puteți controla și concentrați-vă pe cele prezente aici și acum.

Dacă rândurile de față nu vi se adresează, pentru că nu vă caracterizează negativismul, înseamnă că beneficiați de multe picături de fericire, în caz contrar, poate că aceste rânduri vă vor pozitiva un pic și veți obține măcar o picătură de fericire.

Don’t worry, be happy!

 

Surse:

1.www.nytimes.com/2017/04/03/well/live/turning-negative-thinkers-into-positive-ones.html?utm_source=pocket&utm_medium=email&utm_campaign=pockethits&_r=0

2.www.consultanta-psihologica.com/amigdala-centrul-fricii-din-creier/

3.www.loc.gov/loc/brain/emotion/Davidson.html

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *