17 Nov

Cum putem deveni persoane mai răbdătoare?

 „O clipă de răbdare te poate salva de o nenorocire, iar o clipă de nerăbdare îţi poate distruge toată viaţa.”

Voltaire

 

În epoca vitezei, când toate se întâmplă mai repede, s-ar putea crede că nerăbdarea nu-și mai are locul. Cu toate acestea, se pare că nerăbdarea noastră, în loc să se atenueze, se accentuează.

Suntem nerăbdători să ne crească copiii, să vină weekend-ul, să se întâmple ceva pozitiv în țară, să scăpăm de aglomerația din trafic, de statul la rând la casieriile din mall-uri și de așteptatul la medic ș.a.m.d.

Dintre toate acestea, singura nerăbdare, total îndreptățită, este cea față de politicieni. În acest caz nerăbdarea noastră este în contradicție cu dorința lor evidentă de a o lungi, de a face ca mandatul lor să dureze cât mai mult. Dar, asta este o poveste pe care nu este cazul să o abordez.

Deci, să revin la ale noastre: nerăbdarea este contraproductivă.

Este adevărat că, de multe ori, ni se face chiar rușine pentru cât de repede ne pierdem calmul din cauza unor lucruri minore ca de exemplu: când sistemul de operare al calculatorului se încarcă mai greu, când rândul de la bancă avansează mai greu, când din cauza vehiculelor mai lente din banda rapidă ajungem să proliferăm tot felul de blesteme ș.a.

Toate acestea ne pot face să dorim să devenim persoane mai răbdătoare. De unde să începem?

Trebuie să accentuez că răbdarea, adică abilitatea de a-ți păstra calmul în fața dezamăgirii, neputinței sau suferinței, merită cultivată.

Această însușire este asociată cu o varietate de rezultate pozitive în domeniul sănătății, în primul rând reducerea depresiei și a altor emoții negative.

Cercetătorii au ajuns la  concluzia că persoanele mai răbdătoare prezintă mai multe comportamente prosociale, cum ar fi empatia, și au mai multe șanse de a arăta generozitate și compasiune.

Un studiu din 2012, publicat în Journal of Positive Psychology, a identificat trei tipuri distincte ale răbdării:

1.răbdarea interpersonală, care înseamnă că persoana se menține calmă atunci când se ocupă cu cineva care este nervos, furios sau nesuferit;

2.răbdarea cu privire la greutățile de viață sau cu privire la găsirea părții bune chiar și după o înfrângere serioasă;

3.răbdarea referitoare la problemele zilnice, care suprimă supărarea cauzată de întârzieri sau orice altceva iritant care ar putea inspira un mesaj sarcastic.

Vestea bună este că, același studiu a constatat că, răbdarea ca trăsătură de personalitate este modificabilă. Chiar dacă astăzi nu sunteți o persoană deosebit de răbdătoare, există încă speranța că mîine veți putea da dovadă de mai multă paciență.

Deci, dacă vă găsiți mai exasperat(ă) decât ați dori, există modalități de a ține sub control aceste impulsuri de iritabilitate.

M.J. Ryan arată, în cartea sa The Power of Patience: How This Old-Fashioned Virtue Can Improve Your Life, că nerăbdarea este componenta “luptă” a răspunsului “luptă sau fugi” provocat de adrenalină în creierul nostru.

“Îi claxonezi pe oameni sau te enervezi când stai la rând sau alte asemenea reacții pentru că, acesta este comportamentul tău nerăbdător”, spune ea.

Vinovata este amigdala cerebrală. Acest țesut nervos în formă de migdale, din creierul nostru, este responsabil pentru depistarea amenințărilor și reglarea emoțiilor.

În timp ce această componentă a sistemului limbic este calibrată perfect pentru a-i fi protejat pe strămoșii noștri de animalele feroce, ea nu este la fel de expertă în determinarea amenințărilor credibile din viața modernă.

Ca rezultat, mulți oameni reacționează la situații iritante, ca și cum aceste întâlniri ar fi mai dure decât sunt.

Amigdala, după părerea doamnei Ryan, este prea nesofisticată pentru a recunoaște diferența dintre un pericol adevărat (de exemplu, mârâitul unui tigru) și ceva mult mai puțin amenințător pentru supraviețuire (cum ar putea fi contactul cu o persoană enervantă).

Dacă stabilim care sunt situațiile care declanșează de obicei nerăbdarea noastră (șoferii neglijenți, erorile tehnologice, lentoarea unor casiere etc.), suntem pe calea cea bună.

Urmează apoi, să identificăm ce gând sau bănuială declanșează clopotele de alarmă din creierul nostru.

“Există ceva, o imagine, un simțământ din corpul vostru…, despre care vă spuneți vouă înșivă, că declanșează acel răspuns, că sunteți amenințat”, arată doamna Ryan.

Odată ce ați descifrat ce anume vă face să spuneți, de exemplu, despre rândul de la o casierie – “Nu pot să aștept în acest rând” – puteți să eliminați neliniștea interioară, să întrerupeți ciclul de reacție la stres și să omiteți semnalul “luptă sau fugi” generat de adrenalină.

De multe ori și mantrele ar putea fi de folos. De exemplu, când așteptați la un rând lung care vă exasperează, o mantră adecvată ar putea fi: “Acum nu am pentru ce să mă grăbesc”. Pentru cei care dau ocol unei parcări aglomerate, pentru a găsi un loc pentru mașină, o mantră care ar putea funcționa ar putea fi: “Până la urmă tot voi găsi un un loc”.

Ideea este să faceți un pas înapoi din fața situației care provoacă nerăbdare și să încercați să o priviți cât mai obiectiv posibil. Așteptarea la această coadă lungă este neplăcută? Sigur, dar fiți realist și practic: va trece în curând și, probabil, veți uita că s-a întâmplat vreodată.

Apoi, consacrați un gând scenariului cel mai grav. Care este consecința efectivă a statului la coadă la bancă sau a nepornirii unui device care face fițe? Constituie vreuna din ele o amenințare gen “viață sau moarte?”

“Aproape întotdeauna, răspunsul este NU”, spune doamna Ryan.

Pentru a fi mai răbdători, dr. Sarah A. Schnitker, profesor asociat de psihologie si neurologie la Baylor University, cercetător de marcă în domeniul răbdării, sugerează folosirea unei tehnici puternice numită “reevaluare cognitiva”.

Asta înseamnă a reevalua situaţiile generatoare de discomfort psihic. De exemplu, dacă sunteți enervat de un colaborator cârtitor, în loc să hălăduiți pe iritarea care vi se produce, v-ați putea gândi la vremurile în care Dumneavoastră ați fost cel care i-a frustrat pe ceilalți. “Acordați clemență unii altora”, spune dr. Schnitker.

O altă strategie pe care ea o recomandă este concentrarea pe motivul și modul  în care răbdarea este integrată valorilor voastre.

“Spre exemplu,” arată dr. Schnitker, “dacă vorbesc cu un părinte care este mereu în conflict cu copilul său, îi spun: “Bine, mai întâi, să ne gândim la imaginea de ansamblu: De ce a fi părinte este un lucru important pentru tine? Ce înseamnă asta pentru viața ta?””

Gândindu-ne la faptul că, într-un sens mai larg, răbdarea se leagă, de integritate și poezie, “va fi mult mai ușor să acceptăm practicarea zilnică a răbdării și, ca urmare, să construim aceste abilități”, a adăugat ea.

„Cea mai obișnuită greșeală pe care oamenii o fac este să gândească că puterea voinței îi poate transforma într-o persoană mai răbdătoare” mai spune dr. Schnitker. „Dacă gândiți astfel, vă avertizez că vă pregătiți pentru eșec”.

Așa cum alergătorii de maraton nu aleargă 42,195 km în prima lor zi de abordare a traseului, oamenii care vor să devină mai răbdători nu trebuie să se aștepte la rezultate imediate.

“Ca să fii răbdător nu trebuie să faci o încercare ci trebuie să te antrenezi”, spune ea. “Este important să practicați răbdarea ca pe o obișnuință. Este ca orice altă abilitate, dacă o faci zilnic și apoi o conectezi la imaginea de ansamblu, care este cea importantă, ea poate să crească și să se dezvolte ca un mușchi”.

Pot conduce la reducerea stresului și unele modificări ale stilului de viață.

Dacă declanșatorul Dumneavoastră de nerăbdare este timpul pierdut în sălile de așteptare, stabiliți un joc pe telefon pe care să îl jucați numai atunci când vă aflați în antecamera cabinetului medical. Dacă detestați statul în traficul rutier, plecați mai devreme la întâlniri. Dacă urâți magazinele aglomerate, faceți-vă cumpărăturile în afara orelor “de vârf”.

După părerea doamnei Ryan, reducerea aportului de cafeină, poate ajuta de asemenea oamenii pentru care cafeaua exacerbează stresul.

Angajarea în meditație și yoga pot fi, la rândul lor, ajutoare remarcabile pentru stăpânirea nerăbdării.

Nu în ultimul rând, este important, pentru a putea fi mai răbdători, să ne stabilim obiective realizabile. Există un număr limitat de lucruri pe care le putem realiza într-o zi. Dacă lista noastră de sarcini conține, de exemplu, 10 articole dar, putem realiza în mod rezonabil cinci atunci, în mod evident, ne facem singuri rău.

“Nu pot accelera timpul spre înainte și nu-i pot face pe oameni să se miște mai repede”, spune psihoterapeutul Nedra Glover Tawwab. “Nu pot manipula aceste lucruri; singurul lucru pe care îl pot eu manipula sunt eu însămi”.

Sunt de părere că, dacă respectăm acest sfat și pe toate cele de mai sus, putem deveni persoane mai răbdătoare și, drept urmare, vom beneficia de multe picături de fericire.

Don’t worry, be happy!

Surse:

1.www.nytimes.com/2018/11/05/smarter-living/how-to-be-a-more-patient-person.html

2.www.eva.ro/psihologie/situatii-si-sfaturi/invata-sa-ai-rabdare-articol-9503.html

3.www.researchgate.net/publication/254336846_An_examination_of_patience_and_well-being

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.