28 Jul

Engleza corectă prin frenectomie?

 

Cel care nu cunoaște limbi străine nu știe nimic despre propria lui limbă.”

Johann Wolfgang von Goethe

E nevoie de o intervenție chirurgicală ca să vorbim mai bine englezește?

Există sud coreeni care cred că da. Acești oameni sunt convinși că copiii coreeni, în mod natural, au limba mai scurtă decât copiii americani sau englezi, „handicap” care îi împiedică să pronunțe corect sunetele englezești. Părinții respectivi sunt atât de îngrijorați pentru viitorul copiilor lor, în absența deprinderii de a vorbi englezește, încât au apelat la doctori care printr-o operație la limbă să elimine „handicapul” respectiv. O astfel de operație este cunoscută sub denumirea de frenectomie.

În termeni medicali, frenectomia este intervenția chirurgicală prin care

se îndepărtează sau se repoziționează frenul – un țesut care are rolul de imagesQRODQKRY

a restricționa mișcarea organelor mobile din corp. În cavitatea bucală există trei frenuri: unul sub limbă, atașat de planșeul cavității, altul între gingie și buza inferioară și al treilea, între gingie și buza superioară.

Părinții au solicitat frenectomia pentru că au presupus că operația face ca limba să fie mai flexibilă și mai mobilă favorizând pronunția sunetelor englezești.

Chiar medicul este soluția pentru persoanele care învață limba engleză?

Este adevărat, există pe piață multe sugestii nebunești pentru cum să se învețe limba engleză rapid și ușor dar, cea cu operația este cea mai nebunească sau, altfel formulat, cea mai prostească.

Dacă, în mod real, copiii din Coreea ar avea probleme cu limbile lor atunci și coreenii născuți în America, sau alte țări vorbitoare de engleză, ar trebui să aibă probleme cu pronunția lor în limba engleză.

Bineînțeles, acest lucru nu se confirmă. Ca argument se poate apela la realitatea americană. În SUA sunt peste un milion de coreeni și, mai mult ca sigur, ei vorbesc perfect limba engleză.

În întreaga lume, copiii studiază limbi străine prin audiție și conversație dar facilitarea studiului și în final pronunția corectă nu au nimic de a face cu intervențiile chirurgicale asupra limbii.

Din nefericire, soluția neghioabă, a unei intervenții chirurgicale în vederea facilitării pronunției într-o altă limbă nu a fost aleasă numai în Coreea de Sud. Relativ recent, o tânără, care studiază la un colegiu britanic limba coreeană, a solicitat o intervenție chirurgicală, un fel de revers al operației de mai sus, pentru învățarea limbii coreene.

Și atunci, frenectomia nu are obiectul muncii?

Răspunsul este ba da, dar nu în contextul invocat. Este evident că dacă ar fi un termen inutil, el nu ar figura prin dicționare ca un domeniu medical. Nu cunoaștem detalii dar ne putem referi la situațiile când se folosește frenectomia.

Probabil, mai cunoscute de marele public, sunt situațiile când există o limitare a mișcărilor limbii, produsă de frenul scurt (se numește anchiloglosie). În acest caz, dacă frenul, prea scurt, împiedică pronunția corectă la copii sau, când produce afecțiuni și retracție gingivală la adulți și copii, frenectomia linguală este indicată.

Este foarte util de știut

Înainte de a realiza o frenectomie, medicul stomatolog trebuie să evalueze șansele ca afecțiunea să se rezolve de la sine.

Un copil care pronunță incorect, din cauza frenului lingual scurt, ar trebui să fie consultat întâi de un logoped. De multe ori exercițiile cu logopedul rezolvă problemele de pronunție.

În acest punct nu putem să nu ne amintim de filmul britanic „Discursul regelui” (The king’s speech), cu 8 nominalizări și 4 premii Oscar în 2010. Menționarea lui aici este importantă pentru că filmul se bazează pe o povesteadevărată care se constituie într-un argument favorabil în privința rolului logopedului.

Ce legătură are această postare cu profesia de credință enunțată aici?

În postare încercăm să prezentăm alte câteva moduri de abordare, pe care le avem tot timpul la dispoziție, a circumstanțelor ce ne învăluie. Și aceste moduri de abordare pot conduce spre obținerea unor picături de fericire.

  • Pornind de la sloganul Informația înseamnă putere ne gândim, în primul rând la puterea pe care o dă unui părinte informația că o anume problemă a copilului său are soluții de rezolvare. Nu înseamnă asta o picătură de fericire?
  • Sună răutăcios dar, trebuie să recunoaștem că, uneori și identificarea faptului că avem un ascendent moral şi intelectual asupra cuiva, constituie o picătură de fericire.

În postarea de față este vorba, de exemplu, de ascendentul intelectual pe care îl

avem asupra grupului de ignoranți, solicitanții de frenectomie, prezentat.

  • Ziceam că un punct de plecare pentru obținerea unei picături de fericire poate fiși modul propriu de reacție, în diverse circumstanțe.

Cum ați reacționat la titlul acestui articol? Probabil, ați gândit: „Ce prostie o mai fi și asta?” și, din curiozitate, ați decis să-l citiți. În momentul când ați citit că intervenția chirurgicală pentru facilitarea studiului limbii engleze este o neghiobie, ați sorbit o picătură de fericire. Ea este microscopică dar, nu putem să nu recunoaștem că, suntem extrem de satisfăcuți când constatăm că, într-o anumită împrejurare, am gândit corect și am avut dreptate.

  • Învățarea și stăpânirea a cât mai multe limbi străine pot constitui de asemenea picături de fericire.

O soluție de luat în seamă

Dacă îi vorbești unui om într-o limbă pe care o înțelege, cuvintele tale vor ajunge la mintea lui. Dacă îi vorbești în propria lui limbă, cuvintele ajung la inima lui.”
Nelson Mandela

Știm că este necesar să învățăm limbi străine și o spune și Nelson Mandela.

Este clar că mai sus ne-am referit la o soluție absurdă destinată acestui scop.

Mergând pe linia principiului că nu este corect să critici fără să dai soluții, ne vom referi, în cele ce urmează, la o soluție viabilă.

Tehnica numită „shadowing” (să-i zicem învățare prin îngânare) este o cale bună pentru a lucra la pronunție, ritm și intonație. Folosirea acestei tehnici presupune repetarea cu voce tare a celor spuse de un vorbitor nativ al limbii studiate, cât mai curând după ce au fost rostite de acesta; altfel spus, îngânarea lui cu voce tare.

Asta înseamnă ceva cu totul diferit de tehnica clasică a ascultatului și repetatului. Nu se așteaptă cu ascultarea până se ajunge la sfârșitul propozițiilor și apoi să se repete. Repetarea trebuie să înceapă cât de repede posibil dacă se poate chiar simultan cu vorbitorul.

Pentru aplicarea metodei se poate folosi orice text audio, în limba de studiat. Activitatea de acest fel este o activitate de ascultare și vorbire (listening and speaking activity).

Dacă se fac greșeli, și este normal să se facă, nu vă necăjiți și nu vă opriți ca să reluați exercițiul de la început. În timpul folosirii tehnicii nu vă impacientați pentru greșelile de pronunție ori pentru faptul că ceea ce spuneți nu este inteligibil în totalitate.

Nu uitați, această tehnică de lucru este destinată exclusiv îmbunătățirii pronunției, ritmului și intonației în limba străină în studiu.

Aplicarea shadowing-ului presupune folosirea unor texte audio și a unui sistem audio adecvat.

Bibliografie:

1. www.dailymail.co.uk/health/article-108751/Childrens-surgery-speak-better-English.html

2. www.medici-stomatologi.ro/infodent/frenectomie

3. www.9news.com.au/world

Don‘t worry, be happy!

6 thoughts on “Engleza corectă prin frenectomie?

  1. Vă felicit pentru abordarea inedită a temei! E un articol dens, plin de miez şi cu asociaţii neaşteptate de idei, care mi-au deschis un generos orizont de reflecţie.

  2. Adevarul este ca asiaticii in general au probleme cu invatarea limbii engleze, si mai ales cu pronuntia. Sincer, inca nu am intalnit nici unul caruia sa-i inteleg dictia 100%.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.