06 Nov

Evitați persoanele stresate?!

„Handle every stressful situation like a dog. If you can’t eat it or play with it, just pee on it and walk away.”

                                                                        Autor necunoscut

Stresul este empatic

Vi s-a întâmplat să fiți stresat(ă) și să nu știți motivul? Explicația poate fi următoarea: vă aflați, voluntar sau circumstanțial, prea mult, în compania unor persoane stresate și acestea v-au indus starea respectivă.

Aceeași stare de stres vă poate fi provocată și de vizionarea unor situații stresante la televizor.

Conform oamenilor de știință, stresul este extrem de contagios și poate afecta sănătatea psihică și fizică a individului.StresulContagios

Cercetări mai noi, publicate în revista “Psychoneuroendocrinology” (revista oficială a Societății Internaționale de Psihoneuroendocrinologie), arată că și simpla observare a unei alte persoane, aflate într-o situație stresantă, îi poate provoca observatorului o reacție de stres empatic.

Într-una din cercetări, s-a constatat că 30% dintre observatorii care au urmărit, printr-o oglindă unidirecțională, protagoniștii unui concurs stresant, au prezentat o reacție de creștere a cortizolului, hormonul stresului.

În cazul observatorilor aflați într-o relație romantică cu vreunul din concurenți, reacția de stres a fost cu 40 la sută mai puternică.

Cercetătorii au găsit că, și atunci când este observată o persoană străină stresată, 10 la sută din observatori se simt și ei stresați.

În timpul cercetării s-a mai constatat că stresul s-a indus observatorilor și în condițiile când ei au urmărit evenimentul prin transmisie video.

S-a studiat și efectul versiunii televizate a evenimentului stresant și s-a constatat o creștere a nivelurilor de cortizol la aproximativ 24 la sută dintre observatori.

Concluzia finală a cercetătorilor a fost că stresul are “un potențial enorm de contagiune” și persoanele care trăiesc într-o stare cronică de stres ridicat și anxietate transmit această stare celor din jurul lor.

Stresul, inclusiv cel indus, poate crea suferințe

Persoanele aflate frecvent în compania unor oameni stresați, precum și cele care aleg să urmărească programe stresante la televizor, se expun riscului ca sănătatea lor să aibă de suferit.

În acest context, este salutară preocuparea acelor părinți care controlează anturajul, filmele și jocurile, preferate de copiii lor.

Spre deosebire de alți factori de risc, mai evidenți, cum ar fi consumarea alimentelor nesănătoase sau lipsa de mișcare, stresul este mai insidios pentru că, riscul de a avea probleme de sănătate este prezent în timp ce nu există semne vizibile ale existenței unor asemenea probleme.

Stresul cronic poate avea printre consecințe:

– absorbția scăzută a substanțelor nutritive

– creșterea colesterolului

– creșterea sensibilității alimentare

– oxigenarea scăzută a intestinelor

– scăderea metabolismului provocată de reducerea, cam de patru ori, a fluxului de sânge către intestine

– creșterea trigliceridelor

-dezechilibre ale florei intestinale

-arsuri la stomac

– scăderea cam de 20.000 de ori a producției de enzime digestive

– suprasolicitarea glandelor suprarenale

-dereglarea imunității.

Altfel, și mai simplu spus, stresul este un factor important care favorizează  majoritatea bolilor la care ne putem gândi.

Și fericirea este contagioasă

Pare plauzibil ca starea de fericire, opusă stării stresate, să fie, de asemenea, contagioasă.

S-au făcut studii și în această direcție. Unul dintre cele mai recente, a examinat conținutul emoțional al unui miliard de mesaje pe Facebook și a ajuns la concluzia că atât emoțiile pozitive cât și cele negative sunt contagioase, cu specificația că mai contagioase sunt emoțiile pozitive.

Alte studii au arătat că persoanele care sunt înconjurate de oameni fericiți au, ei înșiși, mai multe șanse de a deveni fericiți.FericireaContag

Fericirea poate fi indusă nu numai celor în strâns contact cu persoana fericită ci, se extinde, de asemenea, la membrii propriei familii dar, chiar și la rudele sau cunoștințele aflate pe o rază de aproximativ 1-2 km.

Și fericirea afectează starea sănătății individului dar, în sens pozitiv.

-Studiile arată că gândurile și atitudinile pozitive sunt în măsură să determine schimbări în organism care, consolidează sistemul imunitar, amplifică emoțiile pozitive, reduc durerea și bolile cronice și combat stresul.

-Fericirea, optimismul, satisfacția de viață și alte atribute psihologice pozitive, sunt asociate cu un risc mai mic de boli de inimă.

-S-a demonstrat științific că fericirea (dar și stresul) influențează genele.

-Epigenetica (o știință a secolului XXI care studiază fenomenele biochimice care permit acidului dezoxiribonucleic – ADN – să se exprime într-o manieră diferită, graţie activării şi reprimării anumitor gene), a arătat că persoanele cu profunde sentimente de fericire și bunăstare au reacții antivirale și ale anticorpilor mai puternice.

-De asemenea, emoțiile pozitive produc schimbări prompte în celulele corpului, inclusiv declanșarea procesului de eliberare în creier a substanțelor chimice specifice stării de bine.

Conform dr. Marianna Pochelli, doctor în medicină naturopată,

“….fiecare gând duce la eliberare de substanțe chimice de către creier. Axarea pe gânduri negative subminează efectiv facultățile pozitive ale creierului, încetinește activitatea lui, putând ajunge până la diminuarea capacității sale de a funcționa și producerea depresiei. Pe de altă parte, gândurile  pozitive, fericite, pline de speranță, optimiste, vesele, scad cortizolul și produc serotonina, care creează un sentiment de bunăstare. Acest lucru ajută creierul să funcționeze la capacitate maximă. Gândurile fericite și gândirea pozitivă, în general, sprijină dezvoltareaa creierului, precum și generarea și consolidarea de noi sinapse, în special în cortexul prefrontal, care servește ca centru de integrare a tuturor funcțiilor creierului/minții… “

Pentru multă lume, fericirea poate fi un obiectiv ambiguu, prost definit.

O modalitate mai corectă de a vedea fericirea este de a o defini ca pe “ceva ce te entuziasmează”.

Odată ce s-a identificat acel “ceva”, oricare ar fi el, se poate trece la concentrarea minții asupra modului în care s-ar putea integra cât mai mult în viața de zi cu zi.

Este adevărat, când ești consumat de stres este greu să fii fericit dar, trebuie încercat un management al stresului.

Un asemenea management ar putea să includă, pentru unii, evitarea persoanelor negativiste sau prea stresate și renunțarea la urmărirea știrilor din mass-media, majoritatea stresante.

În cele din urmă, ceea ce se întreprinde pentru detensionare este o alegere personală. Până și lacrimile vărsate pot ajuta organismul să elibereze o parte din produsele chimice de stres în exces, contribuind astfel la calmare și relaxare.

Oricum, reducând sau chiar eliminând stresul, indiferent de proveniența lui, beneficiați sigur de picături de fericire.

Don’t worry, be happy!

Surse:

1. articles.mercola.com/sites/articles/archive/2014/05/29/stress-happiness-contagious.aspx

2. epochtimes-romania.com/news/epigenetica-stiinta-care-ne-dezvaluie-secretele-vietii-ascunse-in-adn-video—211153

One thought on “Evitați persoanele stresate?!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.