30 Dec

Fie ca din 2018 să luați numai decizii pe care nu le veți regreta niciodată!

„Gândeşte-te mult înainte de a spune sau de a face ceva. Căci nu-ți vei putea revoca spusele sau faptele.”

Epictet

 

Trecerea dintre ani este un prilej de bilanțuri și proiecte. Intențiile privind viitorul reprezintă tendința spre mai bine așa cum ar fi și evitarea regretelor prin luarea unor decizii adecvate.

În decursul vieții am făcut, facem și vom mai face, greșeli din diverse cauze, cele mai importante cauze, fiind probabil, imaturitatea și egoismul.

Am pus aceste cauze în prim plan pentru că, urmărindu-ne propriile nevoi, acționând pe baza unor stări emoționale dureroase sau al unui simț al valorilor neformat, unele dintre greșeli pot însemna consecințe de nedorit cum ar fi, pe lângă altele, rănirea sufletească a altor persoane.

Cercetările psihologilor sugerează că, începând cu vârsta de 7 ani, oamenii dezvoltă capacitatea pentru ceea ce se numește “gândire contrafactuală”, altfel spus, capacitatea de a-și imagina ceea ce ar fi putut fi altfel decât a fost, adică de a-și pune întrebări de tipul „Ce s-ar fi întâmplat dacă…?”.

Această capacitate devine astfel sursa regretelor.

Regretul poate fi imaginat ca fiind versiunea psihologică a durerii fizice, care atrage atenția asupra a ceva din interior care nu funcționează cum trebuie și are nevoie de vindecare.

În general, regretul este identificat ca a doua, cea mai comună stare emoțională, după dragoste.

Deciziile devenite surse de regret se concentrează, de obicei, în jurul a trei aspecte importante ale vieții: relații-carieră, finanțe și sănătate-stil de viață.

Într-un studiu, cercetătorii americanii enumeră dragostea ca primă sursă de regret, urmată de familie, educație, carieră și finanțe.

În orice caz, putem avea regrete și să ne simțim rușinați pentru relațiile, experiențele sexuale și greșelile financiare din trecut, pentru opțiunile de carieră greșite, pentru obiceiurile proaste și alimentația nesănătoasă care au condus la vreo boală.

De asemenea, putem avea regrete pentru ceea ce nu am reușit, cum ar fi de pildă să avem copii sau să avem mai mulți copii; eșecul în a avea o căsnicie fericită, în a avea succes, în a fi bogați sau faimoși sau în a împlini visuri din copilărie privind dezvoltarea unui talent.

Numai că, ne chinuim zadarnic, cugetând la regretele pentru lucruri aparținând trecutului, lăsându-ne uneori copleșiți de rușine și de “scârba” de sine, pentru că nimic, din toate aceste manifestări, nu poate schimba trecutul.

În schimb, o asemenea suferință este dăunătoare pentru noi și pentru cei din jurul nostru. Nu putem deveni cea mai bună variantă a noastră în prezent, dacă ne zbuciumăm mental și emoțional pentru trecut și ne simțim vinovați și rușinați față de familie și de prieteni.

După părerea cercetătorilor regretele privind satisfacția socială tind să fie mai intense decât cele non-sociale. Pe de altă parte, regretele privind acțiunile (de exemplu, renunțarea la un loc de muncă) sunt, în general, mai puternice la început, dar se estompează mai repede decât regretele pentru lipsa acțiunii (rămânerea într-o carieră care nu ne place), care persistă și pot deveni un fel de nostalgie pasivă.

Se impune atunci o întrebare firească: cum să gestionăm regretele?

Diferitele școli de psihologie oferă trei strategii diferite de a trata trecutul și dacă se aplică toate trei se poate vorbi de un sistem valoros pentru a face față regretelor.

Prima strategie este eliberarea emoțională. Este esențial să nu reprimăm, ci mai degrabă să exprimăm sentimentele dureroase și să eliminăm din psihicul nostru durerile, dezamăgirile și mâhnirile. Plânsul poate fi o cale de vindecare la fel ca și ținerea unui jurnal, căruia să ne destăinuim. În orice caz, într-un fel sau altul, trebuie, să dăm glas regretelor.

Profesorul de psihologie Amy Summerville, de la Miami University, este de părere că “Dacă aveți regrete privind lucrurile pe care nu le-ați făcut bine în relațiile voastre, acesta ar putea fi un moment bun pentru a le spune oamenilor asta”.

Pentru procesarea emoțiilor dureroase, majoritatea oamenilor au nevoie de ajutor de la persoane înzestrate cu empatie, înțelegere și compasiune.

Iar atunci când recunoaștem simptomele a ceea ce Summerville numește “regret meditativ “: gânduri negative ce apar în mod repetat, spontan, alături de anxietate și depresie, este bine să avem în vedere și căutarea unui ajutor de la un terapeut. “Dacă îți faci o rană în acest fel, nu o să te faci mai bine”, spune ea.

A doua strategie de a face față trecutului este schimbarea perspectivei.

După ce ne-am exprimat sentimentele, este esențial să reflectăm rațional asupra traumei sau a greșelii și să o gândim dintr-o perspectivă nouă care ar însemna înțelegere, compasiune și acordarea iertării pentru noi înșine.

Trebuie să acceptăm că s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat și că nicio dorință, oricât de mare, nu poate schimba trecutul. Nu are rost să ne chinuim agitându-ne din cauza evenimentului dureros și cel mai bine este să alegem în mod conștient uitarea pentru a elimina regretele.

Este chiar nostim că uneori lucruri bune pot veni și din cele mai grave situații (“Orice sfârșit este un nou început” – nu-i așa? ). Din acest motiv este bine să încercăm să privim partea pozitivă a traumei sau greșelii.

Poate a rezultat și ceva bine din ea și dacă da, ce anume?

Putem învăța câte ceva chiar și din dureri și e bine să ținem cont de asta. Și, să ne amintim de toate lucrurile bune pe care le-am făcut în viața noastră care, în mod sigur, depășesc și umbresc pe cele rele.

Și în cazul acestei strategii de schimbare a perspectivei, consilierea sau un grup de sprijin ne pot fi de folos pentru că astfel primim informații de la persoane de încredere și afectuoase, care se pot concentra mai bine pe aspectele pozitive, de care vorbeam și ne pot arăta iertarea, acceptarea și compasiunea.

A treia strategie de a face față trecutului este de a lua unele măsuri sau de a ne schimba comportamentul.

Ce putem face pentru a corecta cât de cât greșelile trecutului? Putem să ne exprimăm regretul celor pe care i-am supărat și să le propunem împăcarea?

Acum, în mod sigur, suntem mai în vârstă și mai înțelepți decât în momentele regretate ale trecutului. Dovedim, în fiecare zi, iubire familiei și prietenilor noștri. Distribuim bucurie prezentului și construim amintiri fericite pentru viitor.

Putem ajuta și pe alții într-un fel? Putem ajuta generația mai tânără să evite greșelile pe care le-am făcut noi?

În orice caz, decât să ne risipim timpul pentru ceea ce a trecut ar fi mai bine să ne găsim o cauză adecvată pentru care să ne folosim timpul pentru a ne face pe noi înșine, dar și pe ceilalți, fericiți în prezent.

Până aici am văzut cum ar fi recomandabil să tratăm regretele. Dar, poate, ar fi și mai bine dacă le-am putea evita.

După părerea profesorului Amy Summerville, ar trebui să îmbunătățim modul în care luăm decizii pentru a preveni viitoarele regrete. “Nu avem întotdeauna control asupra rezultatelor, dar avem control asupra evenimentelor noastre de viață. Cercetați-vă opțiunile dar, în căutarea perfectului evitați să maximizați sau să examinați exhaustiv toate posibilitățile. Concentrați-vă pe ceea ce este acceptabil pentru Dumneavoastră!”

Cam asta e!

Fie ca Anul Nou 2018 să fie pentru Dumneavoastră sărac în regrete și foarte, foarte bogat în picături de fericire!

LA MULȚI ANI!

 Don’t worry, be happy!

Surse:

1.www.nytimes.com/2017/12/08/magazine/how-to-have-fewer-regrets.html?utm_source=pocket&utm_medium=email&utm_campaign=pockethits

2.lifelabs.psychologies.co.uk/users/2792-diane-priestley/posts/1240-how-to-handle-regrets-in-later-life

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *