17 Apr

Frânează, ca să te bucuri de viață!

"Viața este ceea ce se întâmplă cu tine în timp ce ești ocupat cu a face alte planuri."

                                                                                  John Lennon

Aveți cumva simptome ale Sindromului de Grabă Patologică (PRS)?

Sindromul de Grabă Patologică (PRS = Pathological Rushing Syndrome), boală a secolului XXI, se manifestă prin iritare, balonare, și proastă dispoziție generală.slow-down-to-go-fast

De asemenea, este un lucru bine știut că, graba poate provoca grosolănie, gafe și tot felul de alte incidente.

Cauzele PRS se regăsesc în multitasking, adică în încercarea de a concentra cât mai multe activități într-un interval de timp cât mai scurt.

Acest multitasking l-am putea numi și multitasking infecțios pentru că se transmite de la un individ la altul prin relațiile sociale (evident că nu prin microbi sau viruși).

Mai în glumă, mai în serios, se poate spune că sunteți expuși riscului de a contracta PRS dacă aveți manifestări de genul:

consumați micul dejun și încercați să folosiți ața dentară, în același timp;

– faceți apeluri telefonice în timpul practicării meditației;

– încercați să exersați ceva și să dormiți, în același timp.

IINDM (Internațional Institute of Not Doing Much) a denumit această afecțiune debilitantă gettingthingsdoneitis infecțios.

Chiar dacă nu luăm foarte în serios acest institut și unele din aserțiunile de mai sus, nu putem să nu luăm în serios posibilitatea de a fi expuși unor riscuri, ca urmare a ritmului galopant al vieții cotidiene.

În această ordine de idei, termenului folosit de IINDM, i-am putea atribui înțelesul de sindrom al extenuării până la epuizare a unui utilizator al sistemului GTD (Getting Things Done).

GTD este un sistem de management al productivității personale elaborat de către David Allen, vestit consultant american în domeniul managementului.

Sistemul reprezintă o metodă puternică de time management, de gestionare a informațiilor și comunicării.

El este rezultatul a 30 de ani de activitate a autorului cu milioane de persoane, la nivel internațional, în domenii legate de consultanță, coaching privat, training și programe organizaționale.

Getting Things Done și-a câștigat reputația ca fiind standardul productivității personale și organizaționale.

Stilul suedez merită copiat?!

Cele ce urmează, ar putea părea fără legătură cu cele de mai sus dar, citind în continuare, vă veți convinge că nu este așa.

Având ocazia să discutăm cu un suedez despre uzina Volvo, am aflat că, acolo, în cadrul companiei, orice proiect “durează 2 ani pentru a fi finalizat, chiar dacă ideea este simplă și genială. E o regulă.”

Cu această informație în minte, ne-am gândit la realitățile din alte părți ale lumii, dominate de goana după rezultate imediate.

Această goană, ca mod de lucru, are drept obiectiv generarea, într-un timp cât mai scurt, a unui profit, ceea ce se concretizează prin implementarea rapidă a proiectelor.

Realitățile economice și standardul de viață arată însă că, suedezii, cu toată lentoarea menționată, au câștig de cauză.

Mai mult, la ei, câștigă tot mai mult teren tendința de încetinire a ritmului, atitudine care însă nu înseamnă să faci mai puțin sau să ai o productivitate mai scăzută ci înseamnă a face, cu mai puțin stres, cu atenție la detalii, lucruri de mai bună calitate.

Această atitudine atrage după sine și alte consecințe cum ar fi restabilirea valorilor familiei și mai mult timp liber pentru prieteni și agrement.Swedish Life Style

Într-o formulare sintetică, pentru stilul suedez, putem spune că “acum”, prezent și concret ia locul lui “global”, nedefinit și anonim.

Slow Food vs. Fast Food

Dacă continuăm analiza consecințelor multitaskingului, ca mod de viață, nu putem omite sistemul de alimentație care îi este specific: Fast Food.

Nu insistăm cu explicații pentru că acest sistem de alimentație este destul de bine cunoscut și la noi.

Pentru că modelul lor stă la baza rândurilor de față, trebuie să precizăm că tot mai mulți suedezi devin adepți ai mișcării europene, pornită în 1986 din Italia, cunoscută sub denumirea Slow Food.

Mișcarea “stabilește că oamenii ar trebui să mănânce și să bea încet, asigurând astfel timp suficient pentru a simți gustul alimentelor și de a fi mai mult timp cu familia și cu prietenii. Slow Food este un stil de viață care se vrea a fi o contrapondere la spiritul de Fast Food.”SlowF vs FastF

Mișcarea Slow Food este centrată pe simplitate și se adresează celor care, printre altele, încearcă să-și trăiască viața alimentându-se frugal.

Nu este doar o chestiune care vizează reducerea dezordinii sau economisirea de bani … este o chestiune de încetinire a ritmului pentru ca individul să se bucure de viață mai mult, savurând plăcerile ei simple.

Este vorba despre schimbarea valorilor și priorităților individului. Practic, mișcarea pune sub semnul întrebării “graba” și “nebunia”, generate de globalizare și alimentate de dorința de “a avea ca și cantitate” versus “a avea cu calitate”.

Cum să frânăm?

Mulți dintre noi își trăiesc viața, veșnic în întârziere și ajung la timp doar când mor de un atac de cord sau când produc un accident de mașină provocat tot de graba de a fi la timp.

Alții, sunt atât de nerăbdători să trăiască în viitor încât au uitat să trăiască în prezent, de fapt singurul care există cu adevărat.

Inițial timpul ne este dat tuturor în mod egal. Nimeni nu primește mai mult sau mai puțin.

Diferența constă în modul în care fiecare dintre noi îl folosește.

Prin urmare, trebuie să prețuim și să trăim fiecare clipă, ce ne este dată, și în acest sens ne pot fi de folos și următoarele metode de frânare (slowdownnow.org/):Cup of Tea

1. Luați o ceașcă cu ceai, puneți picioarele sus (în stilul american, pe birou) și priviți pe geam. (Atenție: nu încercați să și conduceți în acest timp!)

2. Faceți o baie și petreceți astfel un timp plăcut în cadă.

3. Notați cuvintele care urmează și puneți-le la vedere (să le aveți mereu în fața ochilor) “Multitaskingul este o slăbiciune morală.”

4. Încercați să faceți un singur lucru la un moment dat (adică nu mai multe lucruri deodată!).

Dacă veți reuși să vă mai frânați ritmul, veți mai sorbi o picătură de fericire!

Don’t worry, be happy!

Surse:

1. en.wikipedia.org/wiki/Slow_Food

2. slowdownnow.org/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.