05 Sep

Gândiți creativ?

 

„În fond de ce dorim să fim mari, să fim genii creatoare? Pentru posteritate? Nu. Pentru a ne arăta mulțimea cu degetul? Nu. Ci pentru a ne menține truda zilnică în încredințarea că ceea ce facem merită osteneală, că este ceva unic. Pentru azi, nu pentru eternitate.”

Cesare Pavese

Un test pentru copii

Ce este creativitatea și cât ne poate ajuta în viață?

Această întrebare ne-am pus-o după ce am văzut un test care s-a aplicat copiilor, în vederea admiterii într-o grădiniță cu copii înzestrați din Nagoya, Japonia. Mențiune: copiii știau deja să numere până la 10.

74% din copii au rezolvat testul.

Testul arată astfel:

8809 = 6

7111 = 0

2172 = 0

6666 = 4

1111 = 0

3213 = 0

7662 = 2

9312 = 1

0000 = 4

2222 = 0

3333 = 0

5555 = 0

8193 = 3

8096 = 5

7777 = 0

9999 = 4

7756 = 1

6855 = 3

9881 = 5

5531 = 0

6782 = ?

 

(Soluția testului se găsește aici = SolutieTestGradinita.)

Copiii testați care au dat soluția corectă, repetăm 74%, au dat dovadă de multă creativitate.

Ce înseamnă creativitate?

Conceptul de creativitate este încă insuficient delimitat și definit motiv pentru care nu ne vom afunda prea mult în considerații teoretice.

Când auzim de creativitate poate că suntem tentați să ne gândim exclusiv la domeniul literar și artistic deși a fi creativ nu este apanajul exclusiv al oamenilor de artă și litere. Aceștia, e adevărat, își folosesc creativitatea în permanență iar „restul lumii”, poate că nu.

Conform Wikipedia „Creativitatea este un proces și social care implică generarea unor idei sau concepte noi, sau noi asocieri ale minții creative între idei sau concepte existente.”

Cu alte cuvinte, și un individ obișnuit, indiferent în ce domeniu activează, nu neapărat un creator în sensul arătat, poate da dovadă de creativitate. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care, persoana în cauză găsește un mod inedit de rezolvare a unei probleme. Cel mai bun exemplu îl oferă copiii japonezi, menționați mai sus.

Pentru a face mai clară distincția dintre creativitatea specifică omului care creează permanent, prin natura preocupărilor sale, și creativitatea omului „obișnuit”, vom folosi, pentru cea din urmă, sintagma gândire creativă.

Deci copiii din exemplul de mai sus au gândire creativă.

Gândirea creativă este extrem de utilă, oricând și oriunde, și ea ar trebui dezvoltată, lucru ce se realizează prin exersare.

Învățarea și folosirea limbilor străine dezvoltă gândirea creatoare

Una din cheile succesului la învățarea unei limbi străine este gândirea creatoare.

Nu suntem roboți. Memorarea vocabularului și a regulilor gramaticale, ca un computer, nu ne transformă automat în vorbitori fluenți în limba străină pe care dorim să o învățăm. Traducerea cuvânt cu cuvânt, dintr-o limbă în alta, de asemenea, nu prea dă rezultate bune.

Avem nevoie să ne simțim la fel de confortabil când folosim o altă limbă ca atunci când vorbim în limba maternă. De aceea, prin exersare, trebuie să găsim căi de așa manieră încât să ne exprimăm lejer chiar și atunci când nu găsim cuvântul corect.

Limbajul este ceva ce implică gândire creatoare. Când vorbim într-o limbă străină, trebuie să fim creativi cu cuvintele. Gânditul într-o limbă străină pentru a găsi un nou mod de a pune împreună cuvintele, constituie un excelent antrenament pentru dezvoltarea gândirii creatoare.

Dar, există argumente și mai concrete pentru susținerea celor de mai sus.

Testul lui Karl Duncker

Psihologul Karl Duncker a conceput în 1945 un test pentru evaluarea creativității. Testul a devenit faimos și a fost folosit de mii de persoane din întreaga lume.

Iată testul: candle-problem-heuristic_383

Imaginați-vă următoarea situație: aveți la dispoziție 3 obiecte: o cutie cu pioneze, chibrituri și o lumânare. Aceste 3 obiecte se află pe o masă situată lângă perete. Cerința testului este de a ilumina tăblia mesei cu ajutorul lumânării prinse deasupra mesei astfel încât ceara să nu cadă pe masă.

 

(Soluția testului o găsiți aici  SolutieTestDuncker.)

Ce legătură are testul Duncker cu limbile străine?

Într-un experiment celebru el a fost aplicat studenților de la o facultate de comerț.

Unii dintre studenți nu au fost niciodată în străinătate iar ceilalți au avut și experiența unor studii făcute peste hotare.

Studenții care au avut și experiența străinătății au fost mult mai creativi și au avut mai mult succes în găsirea soluției.

Oare de ce? Studiul într-o țară străină i-a făcut mai creativi?

Nu experiența studiului în străinătate i-a făcut mai creativi. Ceea ce i-a făcut mai creativi a fost învățarea și folosirea, din necesitate, a unei limbi străine.

Sperăm că cel puțin cele două teste, fie că le-ați cunoscut fie că acum ați aflat de ele, v-au facilitat sorbirea unei picături de fericire.

 

Don‘t worry, be happy!

Surse:

1. www.valentinmihov.com/2009/11/12/japaneze_kindergarten_task/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.