08 Oct

Mai folosiți scrisorile clasice?

“Dacă am scris o scrisoare aşa de lungă, este pentru că nu am avut destul timp ca să o scriu mai scurtă.”

Blaise Pascal

În ultimul timp, e-mailul produce tot mai fecvent nemulțumirile multor persoane, oameni de știință, scriitori, studenți și diverși manageri.

Nemulțumirea este cauzată de numărul de email-uri primite zi de zi.e-mail

Nu există o obiecție filosofică față de e-mailul în sine ci, este vorba de altceva, poate de modul de a vedea utilitatea lui.

Când fiul de 10 ani al unui neurolog celebru a fost întrebat cu ce se ocupă tatăl său, el a răspuns: “Răspunde la email-uri.” Acest lucru se pare că l-a recunoscut neurologul însuși precizând că afirmația fiului său nu este foarte departe de adevăr.

La fel, diverși funcționari, oameni din domeniul artelor și din industrie recunosc că primesc un număr copleșitor de e-mailuri și acestea le răpesc o bună parte din zi.

Înainte de apariția e-mailului, dacă ai vrut să scrii cuiva, era nevoie să investești ceva efort în demersul respectiv. Trebuia să te așezi cu un stilou și hârtie, sau la o mașină de scris, și să compui cu atenție un mesaj.

Apoi ritualul implica timp pentru găsirea unui plic și scrierea adresei pe el, pe urmă adăugarea timbrelor poștale precum și căutarea unei cutii poștale.

Pentru că însuși actul de a scrie, o notă sau o scrisoare, către cineva, implica atâția pași și destul de mult timp, nu se recurgea la el decât în cazul când era ceva important de spus.

Scrisorii respective i se dădea o atenție deosebită atât ca și conținut cât și ca aspect.

Prin comparație, datorită facilității și posibilității de lansare imediată a unui mesaj prin e-mail, cei mai mulți dintre noi nu se dau îndărăt de la tastarea oricărui lucru mărunt care le apare în cap și apasă butonul de expediere. E-mailul nu costă nimic.

Sigur, există cheltuieli aferente cum ar fi cele legate de tehnica folosită și Internet dar, nu există costuri incrementate de trimiterea de mai mult de un e-mail.

În schimb, scrisorile pe hârtie însemnau, fiecare dintre ele, cheltuieli cu plicurile, cu timbrele și, cu toate că aceste cheltuieli nu implicau prea mulți bani, demersul respectiv de aprovizionare de la papetărie și de la oficiul poștal făcea ca acest gen de scrisori să nu se folosească oricând și oricum.scrisoriclasice

Ușurința de folosire a e-mailurilor a dus inclusiv la o schimbare în maniere, la tendința de a fi mai puțin politicoși cu privire la ceea ce cerem altora.

Mulți profesioniști invocă același reproș: “O mare parte din email-urile pe care le primesc sunt de la oameni care abia mă cunosc dar îmi cer să fac ceva pentru ei, lucru ce nu este tocmai normal, având în vedere domeniul meu de muncă sau relația mea cu ei. E-mailul pare foarte potrivit pentru a cere lucruri pe care unii nu le-ar cere niciodată prin telefon, personal, sau prin scrisori clasice.”

Ceea ce este cel mai mare rău, după părerea noastră, este că e-mailurile duc la pierderea interesului de a se formula propoziții și fraze corecte, ba mai mult, duc la folosirea unui fel de argou sau jargon, devenit specific mai ales persoanelor care, cât e ziulica de lungă, butonează smartphonurile.

Există diferențe importante între scrisorile clasice și e-mailuri și în ceea ce privește recepția.

Poșta care ne livra scrisorile, sosea o dată pe zi, cam la aceeași oră și, ne crea o stare de așteptare uneori purtătoare de emoții ba chiar și o întrerupere a activității zilnice.

Și faptul, că era nevoie de câteva zile ca scrisoarea să ajungă la destinatar, elimina tentația de a acționa imediat, de a așterne pe hârtie orice ne trecea prin cap, lucru ce nu este valabil în cazul email-urilor.

Acum e-mailurile sosesc necontenit, fără să mai respecte niciun criteriu legat de corectitudine, conținut, politețe sau eleganță.

Scrisorile clasice, chiar înainte să le citim ne permiteau să deducem ceva despre natura conținutului și valorii lor emoționale.

Dacă erau de la un iubit(ă) bănuiam că transmiteau ceva sentimental. În cazul în care ni se înmâna o scrisoare emisă de către o instituție, știam la ce ne putem aștepta chiar înainte de citirea documentului.

Toate acestea s-au schimbat odată cu apariția e-mailului și unul dintre dezavantajele sale majore, care se trece cu vederea, este faptul că este folosit pentru orice fel de mesaje.

Email-urile fiind folosite pentru toate mesajele posibile mai implică un neajuns: ne răpesc prea mult timp sau ne conduc la multitasking.

Verificăm fiecare e-mail în parte pentru că nu știm dacă mesajul respectiv conține ceva legat de petrecerea timpului liber, de amuzament, o “listă cu de făcut”, o întrebare … ceva ce se poate face acum sau mai târziu, ceva ce ne poate schimba viața sau ceva irelevant.

Această incertitudine provoacă stres și conduce la o supraîncărcare și în luarea deciziilor.

Fiecare e-mail necesită o decizie! “Răspund la ăsta? Dacă da, atunci acum sau mai târziu? Cât de important este? Care vor fi consecințele sociale, economice sau legate de locul de muncă, dacă nu răspund sau, dacă nu răspund chiar acum?”

Dar trebuie să observăm că acum e-mailul, ca mediu de comunicare, se apropie de uzura morală.

Cei mai mulți din generația cu vârsta sub 30 de ani cred că e-mailul este un mod depășit de comunicare utilizat doar de “oamenii vechi”.

În locul lui ei folosesc mesajele text, iar foarte mulți Facebook-ul. La acestea atașează documente, fotografii, clipuri video și linkuri, lucruri pe care generațiile cu vârsta de peste 30 de ani o fac cu e-mailul.

Ba mai mult, unele persoane și mai tinere, aparținând generației de sub 20 de ani, văd acum chiar și Facebook-ul ca pe un mediu folosit de generațiile mai în vârstă.

Pentru ei, principalul mod de comunicare îl constituie mesajele text care sunt instantanee. Acolo să vezi argou!

Și care sunt consecințele? Cei care le folosesc, uită cu timpul cuvintele vocabularului normal, uită să scrie corect ș.a.m.d.

De ce? Mesajele text suferă de cele mai multe dintre problemele pe care le au și e-mailurile. Deoarece sunt limitate ca număr de caractere, descurajează discuțiile bine gândite sau orice nivel de detaliu.

Problemele, credem noi, sunt agravate de dependența mesajelor text de caracterul lor instantaneu.

Mesajele text apar în mod „magic” pe ecranul telefonului și solicită imediat atenția destinatarului. La toate acestea se adaugă și aspectul social în conformitate cu care un mesaj text fără răspuns se consideră jignitor la adresa expeditorului.

Buna cuviință cerea și în cazul scrisorilor clasice un răspuns dar așa cum arătam mai sus ele puteau întârzia (inclusiv din motive obiective: de exemplu din vina poștei).

Concluzia finală ar fi că pledăm pentru revenirea la scrisorile clasice?

Nicidecum. Nu ne putem întoarce în timp și nici nu ne putem pune cu tehnologia.

Ceea ce putem însă face este să fim mult mai atenți cu textele pe care le scriem, fie că sunt mesaje scurte, declarații de dragoste sau alte comunicări. Să nu considerăm pretenția la corectitudine gramaticală drept ceva depășit.

Dacă acest lucru se întâmplă, putem considera că suntem posesori ai unei picături de fericire.

Don’t worry, be happy!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.