24 Oct

Născuți pentru a alerga

"Lenea face mintea să ruginească." - Proverb englezesc

Exercițiile fizice măresc puterea minții

În articolul precedent vorbeam despre rolul muzicii în brain building” (ne asumăm sintagma cu speranța că nu este eronată). Dar, și alte activități pot contribui la îmbunătățirea funcționării creierului, la creșterea eficienței sale în procesul de învățare.

Ne referim la învățare pentru că ea ne însoțește pe tot parcursul vieții nu-i așa? În această privință, este util de știut că, succesul nu se datorește numai proceselor mentale.

Din ce în ce mai mulți oameni de știință împărtășesc părerea că exercițiile fizice măresc eficiența minții noastre și ne fac mai capabili să învățăm. RunningSolutionForMind

Dr. John Ratey, profesor de psihiatrie la Harvard Medical School, în lucrările sale despre învățare și creier, militează pentru acceptarea ideii că, pentru a ne îmbunătăți mintea, trebuie să ne antrenăm corpurile.

Printre altele, el afirmă: “Cu toții cunoaștem că exercițiile fizice ne fac să ne simțim mai bine, dar mulți dintre noi nu știm de ce. Bănuim că este așa pentru că se diminuează stresul sau pentru că se reduce tensiunea în mușchi sau pentru că se mărește producția de endorfine și ne mulțumim cu această explicație. Dar, adevăratul motiv pentru care ne simțim atât de bine atunci când sângele este pompat mai viguros, în venele noastre, este că asta face ca funcționarea creierului să fie cea mai bună.

Născuți pentru a alerga

Exercițiile fizice nu numai că stimulează producția endorfinelor în creier, substanțe chimice care conduc la reducerea stresului ci, în plus, ajută creierul să se dezvolte.

Ratey arată că, celulele din creierul nostru sunt legate de exercițiile fizice și acestea le ajută să crească, așa cum “frunzele sunt legate de ramurile copacilor care le ajută să crească”.

Prin urmare, când intensificăm propria mișcare, ne îmbunătățim abilitățile de gândire. După părerea profesorului Ratey, alergatul cu regularitate, ca formă de mișcare, are o mulțime de efecte pozitive asupra minții și corpurilor noastre inclusiv în tratarea depresiei și a tulburărilor cu deficit de atenție.

Care este legătura dintre exercițiile fizice și sănătatea creierului?

Dr. John Medina, autorul cărții Brain Rules (apărut în limba română sub titlul Regulile creierului“) face afirmația: “Creierele noastre au fost construite pentru mersul pe jos.”

Profesorul Daniel E. Lieberman, antropolog, profesor la catedra de Științe Biologice de la Harvard University sprijină această teză adăugând că, noi oamenii suntem făcuți pentru mișcare dar, activitățile noastre de zi cu zi, nu ne lasă să răspundem necesităților de mișcare de care avem nevoie:

Continuăm să avem aceste corpuri încă din paleolitic, dar trăim viața secolului XXI”.

Pentru a înțelege această afirmație trebuie să privim înapoi cu milioane de ani. Running10KmOamenii timpurii au mers pe jos între 10 și 20 de kilometri pe zi, în căutare de hrană.

Mintea umană, de la începuturi și până azi a fost găzduită de același creier. Dar, noi oamenii de azi, mai facem, zilnic, 10-20 de kilometri pe jos?

Deci legătura dintre exercițiile fizice și creier se explică simplu: mișcarea contribuie la o mai bună circulație a sângelui către creier iar sângele, la rândul lui, transportă glucoză și oxigen. Amândouă, glucoza și oxigenul, sunt necesare pentru îmbunătățirea gândirii și învățării.

Cercetările confirmă: sedentarismul ne poate prosti
Există numeroase cercetări care întăresc toate cele de mai sus și anume că, intensificarea mișcării duce la creșterea eficienței creierului.

Într-o astfel de cercetare, un grup de copii a fost pus să alerge, timp de 30 de minute, de 3 ori pe săptămână. După 12 săptămâni, a fost testată capacitatea lor de gândire și s-a constatat că aceasta a crescut. Când copiii au încetat să mai facă această mișcare scorurile lor au scăzut.

Alte studii au pus în evidență faptul că persoanele sedentare de vârstă mijlocie care s-au apucat de exerciții fizice au reușit să împingă înapoi, cu 10 la 15 ani, declinul cognitiv.

Din păcate, în condițiile de azi (mai ales când este vorba și de campanii pentru alegeri prezidențiale), mulți dintre noi își trăiesc viața cu foarte puțină mișcare.

Conducem mașini sau folosim alte mijloace de transport pentru deplasarea la locul de muncă. Acolo stăm la birou toată ziua și apoi ne întoarcem acasă să ne așezăm pe canapelele din fața televizoarelor. Nu e bine deloc, nici pentru creier, nici pentru restul corpului nostru.


Cum putem adăuga mai multă mișcare în viața noastră?

Nu este prea greu să ne impunem câteva lucruri.VremeaPotrivita

  • Să ne auto-motivăm renunțând la melancolia de toamnă-iarnă.

  • Să ținem cont că și o plimbare afară, cu pași alerți, constituie o formă de mișcare.

  • Să renunțăm la justificări de genul afară plouă, ninge, sunt temperaturi de îngheț. Vremea rea sau hainele nepotrivite nu trebuie să fie scuze pentru a nu face mișcare.

  • Rezolvarea simplă a eventualelor anxietăți uzuale pentru asemenea cazuri – ce să se mănânce înainte de a alerga, cât de repede și de departe să se meargă? Pur și simplu trebuie să dăm atenție propriului corp, care ne semnalează ce anume îi lipsește sau are în exces: mai multe sau mai puține glucide sau apă, ba chiar și eventuala dorință de a fugi desculț (să nu uităm că oamenii paleoliticului nu prea purtau adidași).

În concluzie, alergatul cu regularitate – sau mersul pe jos – dar și multe alte forme de mișcare nu dăunează grav sănătății ci, din contră, pot îmbunătăți sănătatea mentală, fizică, și emoțională oferind câteva picături de fericire.

Dont worry, be happy!

Surse:

1. news.harvard.edu/gazette/story/2011/01/run-or-walk/

2. en.wikipedia.org/wiki/Daniel_Lieberman

3. www.youtube.com/watch?v=5Q5v3WaT-yY&feature=player_embedded

One thought on “Născuți pentru a alerga

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *