23 Jan

Nu faceți mai multe lucruri deodată!

„Multitasking înseamnă să faci mai multe lucruri prost în același timp!”

Una din axiomele secolului XXI

 

Se spune, nu fără admirație, că Napoleon Bonaparte era capabil să facă 7 lucruri deodată. Lăsând însă la o parte legenda, a rămas pentru posteritate îndemnul filosofului Friedrich Nietzsche de a face mai multe lucruri simultan. În 1887 el se plângea de felul în care „se gândește cu un ceas în mână, chiar și atunci când se află la masa de prânz în timp ce citește ultimele știri despre bursă”.

Dar, dintr-o varietate de motive – munca excesivă, distragerea atenției de sursele digitale plus consecințele neclare ale pandemiei care ne-a bulversat – tendința de a face mai multe lucruri deodată nu a fost probabil niciodată mai nepotrivită.

Acum, la început de an, această tendință ia adesea o formă suplimentară, specifică: toți dorim să implementăm cât se poate de repede o transformare “totală” a vieții, începând cu recuperarea restanțele de muncă, punerea în ordine a problemele de relație, rezolvarea problemelor legate de sănătate și realizarea reparațiilor casnice menite să ne îmbunătățească confortul.

În acest context îndemnul lui Nietzsche s-ar putea considera că ar fi: “Rezistați și faceți-le pe toate!”.

Dar singurul ingredient și totodată cel mai eficient pentru un an 2021 mai fericit și mai semnificativ este exact opusul presupusului îndemn nietzscheian: îmbunătățirea capacității de a face doar un singur lucru la un moment dat ceea ce nu este însă un lucru prea ușor.

Unul dintre motivele principale pentru care acest lucru este mai greu de realizat decât pare este că multitaskingul pare să fie un mod de a atenua anxietatea. Înnecarea în treburi “de făcut” pare liniștitoare pentru că te face să simți că rezolvi simultan multe dintre ele.

Când crezi că viața ta este o mizerie crezi că ar trebui să faci mai multe exerciții fizice, să-ți sortezi finanțele, să-ți îmbunătățești relația cu copiii tăi și altele – ceea ce într-adevăr pare a fi liniștitor pentru că ai impresia că abordezi toate acele probleme critice și nu doar una.

Dar toate aceste sentimente sunt înșelătoare. În primul rând se poate vorbi de o mulțime de cercetări care pun în evidență costurile „comutării sarcinilor”: când oscilezi între activități, pierzi timp și energie fiind necesară reluarea, din nou și din nou, a stărilor de focalizare la fiecare reluare a acelorași sarcini.

Mai rău, fiecare activitate devine un mod de a evita orice altă activitate. Deci, atunci când o sarcină pare dificilă sau înfricoșătoare – așa cum se întâmplă deseori cu sarcinile importante – sari la alta. Rezultatul nu este doar faptul că faci mai puține progrese pe un număr mai mare de fronturi ci și că în general faci mai puține progrese.

Nimănui nu-i place să i se spună că ar trebui să-și amâne obiectivele de fitness pentru câteva luni în timp ce își pregătește căsătoria sau să renunțe să deschidă căsuța de e-mail supraîncărcată în timp ce lucrează la un proiect important; când totul este urgent, amânarea pare să fie simțită ca un lux pe care nu ți-l poți permite și asta devine ceva anxios.

Ideea este că nu vă puteți permite să nu amânați aproape totul, la un moment dat, dacă doriți să faceți progrese într-o  anume sarcină.

Așadar, o mare parte a abilității de a face câte un lucru la un moment dat este să înveți să gestionezi disconfortul asociat cu faptul de a ști că, la un moment dat, sunt lucruri “de făcut” pe care nu le faci.

“Succesul este construit secvențial. Este un lucru la un moment dat” subliniază experții în management Gary Keller și Jay Papasan, autori ai cărții cu titlul semnificativ “Un singur lucru” („The One Thing”), care a apărut și la noi în 2015 la editura Litera.

Bineînțeles, există limite: nu poți să-ți vezi de slujbă în timp ce studiezi un limbaj de programare sau să pui pe pauză rolul tău de parenting în timp ce faci exerciții ca să fii în formă. Dar este bine să te străduiești în mod constant să-ți organizezi viața în direcția în care poți avea cât mai puține proiecte în obiectiv în același timp.

Este vorba de mai mult decât un îndemn să zicem împotriva verificării căsuței de e-mail în timp ce urmăriți o dezbatere pe Zoom. „Un lucru la un moment dat” este o întreagă filosofie de viață, o filosofie care tratează obiectivele tale ca fiind suficient de importante pentru a merita să le urmărești pe fiecare în parte, în timp ce nu pretinde că rezervele tale de timp sau energie sunt infinite. Reprezintă un angajament de a realiza de fapt câteva dintre ambițiile voastre, mai degrabă decât să vă învăluiți în fanteziile reconfortante ale realizării tuturor deodată.

Pornind de la toate aceste observații este firesc să căutăm căi de diminuare sau chiar eliminare a tendinței de a face multitasking. Iată câteva:

1.Nu-ți verifica telefonul dimineața!

Evită ca primul lucru pe care îl faci, când te scoli dimineața, să fie verificarea telefonului sau a căsuței de e-mail. Așteaptă cel puțin 60 de minute și astfel mintea nu-ți va trece direct în starea “reactivă”.

2.Elimină distragerile exterioare!

Pentru ca ferestrele de e-mailuri și mesaje text să nu-ți atragă atenția deconectează notificările acestora care sunt puternice surse de distragere a atenției.

3.Stabilește-ți prioritățile!

În fiecare zi, înainte de a începe să lucrezi fă o listă cu cele mai importante lucruri de făcut în ziua respectivă și apoi efectuează-le pe rând.

4.Fă tot posibilul să rămâi concentrat!

A rămâne concentrat pe o sarcină înseamnă ca atunci când tindem să ne ocupăm și de alte sarcini care ne vin în minte să ne redirecționăm atenția înapoi către sarcina în lucru.

5.Programează-ți timp pentru distrageri!

În loc să-ți verifici căsuța de email tot timpul, de-alungul zilei, programează-ți un anumit moment când faci acest lucru, de exemplu doar când intri în birou și chiar înainte de a pleca.

6.Nu-ți fie frică să spui NU!

Uneori, pentru a finaliza totul, îți asumi mai multe sarcini decât poți rezolva. Dar, în loc să încerci să termini mai multe sarcini decât poți prelucra într-o zi, încearcă să spui NU celor care îți cer să preiei un nou proiect. Nu ai obligația de a explica motivul refuzului.

7.Fă-ți ordine pe birou!

Un birou supraîncărcat în mod cert distrage atenția. Fă-ți timp pentru a te organiza, pentru a găsi un loc pentru toate, pentru a păstra documentele “la coadă” pentru a ști exact unde este totul.

8.Fă unitasking în orele tale de vârf!

Încearcă întotdeauna să efectuezi cea mai provocatoare lucrare în timpul celor mai eficiente momente ale tale. De exemplu, o persoană matinală este bine să abordeze dimineața proiectele mai grele în loc de orice altceva. În general, trebuie să afli când ești cel mai productiv la locul de muncă pentru a ști când să te concentrați exclusiv pe proiectul mai greu pe care trebuie să îl realizezi. Sarcinile mai puțin importante de făcut pot rămâne pentru momentele tale mai slabe în alte ore ale zilei.

9.Grupează-ți sarcinile!

Redu costurile psihologice ale comutării sarcinilor prin gruparea lor, ori de câte ori este posibil, după tipuri. De exemplu, dacă procesezi căsuța de e-mail fără întrerupere, timp de o oră, vei primi cu mult mai multe mesaje decât dacă aceeași oră ar fi împrăștiată în intervale mai mici pe întreg parcursul zilei.

*

Pornind de la observația că multitasking-ul este un comportament contraproductiv și stresant, cu cât mai mult îl vei reduce, iubite cititorule, cu atât mai mult te vei bucura de neașteptate picături de fericire.

Don’t worry, be happy!

Surse:

1.getpocket.com/explore/item/want-to-improve-focus-and-productivity-do-one-thing-at-a-time

2.www.apa.org/research/action/multitask

3.programarea-succesului.ro/despre-multitasking/

10 thoughts on “Nu faceți mai multe lucruri deodată!

  1. Distinsă cititoare, prietene cititor,

    O nouă bucurie împărtășită împreună cu dumneavoastră, ne aduce textul oferit cu atâta iubire de domnul profesor Eilender, pentru care, din nou, îi mulțumesc.

    Introduc gândurile mele pe marginea temei abordate cu o cugetare:

    “Adevărul este ca apa rece care face rău doar dinților bolnavi.” (Nicolae Iorga)

    Apoi, încerc să-mi filtrez senzațiile după dialogul ce urmează:

    – Medicul meu a insistat să trec pe la dumneavoastră, spuse pacientul către psihiatru. Dumnezeu ştie de ce, căci eu am o căsnicie fericită, o slujbă sigură, mulţi prieteni, n- am griji…
    – Aha, spuse psihiatrul, luându- şi carnetul de notiţe. Şi de când zici ca ai senzaţia asta…

    CONTINUARE MAI JOS.

  2. În cultura beethoveniană există un simpatic proverb:

    „Was Hänschen nicht lernt, lernt Hans nimmer mehr.“

    Adică, mai pe românește s-ar traduce:
    „Ce n-a învățat Ionel (Hänschen), nu va mai învăța Ion (Hans) niciodată.“

    Din textul autorului am reținut, citez:

    „Un birou supraîncărcat în mod cert distrage atenția. Fă-ți timp pentru a te organiza, pentru a găsi un loc pentru toate, pentru a păstra documentele “la coadă” pentru a ști exact unde este totul.“

    CONTINUARE MAI JOS.

  3. Din modestele mele lecturi am reținut câteva idei care, sper, că vă vor interesa:

    „Pentru individ, educația este cel mai mare bun pe care părinții i-l pot lăsa.“

    „În timpurile noastre de realism, se uită că nu înving decât indivizii și națiunile cu un nivel sufletesc ridicat. Forța morală, trebuie însă creiată. Ea trebuie insuflată copiilor în familie, printr-o educație exemplară și prin pilde sănătoase. În afară de familie, ea trebuie întreținută și dezvoltată de către stat, prin tot felul de opere de cultură sufletească.“

    „Cu cât mediul familial e mai curat, cu atât și deprinderile copilului vor fi mai frumoase.“

    „Dar, nu numai programul de dimineață, ci și toată activitatea de peste zi a copilului, trebuie să fie conformă unui program. Ordinea bizuită pe disciplină, trebuie să constituie trăsătura esențială a acestuia.“

    „Instinctul ordinei (biroul curat) se manifestă la copil, încă de la naștere. Pe la vârsta de 2 ani începe să se atenueze, trecând de aci încolo, în perioada activă a aplicațiilor.
    Datoria noastră, a părinților, e de a cultiva acest instinct, evidențiindu-l și făcându-l cât mai manifest în aplicările sale.
    Un loc pentru fiecare lucru și fiecare lucru la locul lui, e lozinca de care trebuie să se pătrundă mintea fiecărui copil. A deprinde copilul încă de la cea mai fragedă vârstă să fie ordonat, e o necesitate care ajută într-o nebănuită măsură la formarea caracterului“

    CONTINUARE MAI JOS.

  4. Distinsă cititoare, prietene cititor,

    Sunt neliniștit de tăcerea domnului profesor Eilender. A trecut ziua Sabatului, a venit și prima zi a săptămânii și așteptarea îmi amplifică starea de neliniște. Sper ca totul să fie cauzat de o posibilă pană de curent.

    Poate cineva să-mi aline stresul prin câteva informații mai precise?

    Vă mulțumesc pentru ajutor și atenție. 😀😀😀💙💛❤

    • Onorată asistență, domnule profesor Eilender,

      Trăiesc cu speranța că, tăcerea care s-a așternut atât de abrupt peste acest site este doar o chestie provizorie. Oricum, mă asociez cu cei ce cunosc mai bine situația și-i doresc, domnului profesor Eilender, multă sănătate. Aștept cu interes un nou text, în măsura în care este posibil, în care să regăsesc picături de fericire și noi idei utile de știut.
      Multă, multă sănătate domnule profesor Eilender și complimente distinsei dumneavoastră familii. 😀😀😀💙💛🧡

      • Distinsă cititoare, prietene cititor,

        Viața ne reaminteşte că putem avea parte de întrebări fără răspuns. De pildă, cum se explică tăcerea abruptă a domnului profesor Eilender? Doar Dumnezeu ştie. Oricum, din câte se pare, unii nu se pot bucura nici măcar de această alternativă.
        Sănătate tuturor. 😀😀😀💙💛❤

  5. Distinsă cititoare, prietene cititor,

    A trecut şi al doilea Sabat fără a mai avea parte de mult aşteptatele idei utile de ştiut ale domnului profesor Eilender.

    În acest interval de timp îmi răsună tot mai des şi mai clar strigătul Ecclesiastului:”Am văzut tot ce se face sub soare; şi iată că totul este deşertăciune şi goană după vânt!”

    Unele teologii se întreabă:”Ce este omul?” Din nefericire s-a găsit doar răspunsul:”Un nimic plin de sine!”

    Plini de iluzii omul ajunge în clipa în care i se aduce aminte :”Din pământ ai fost făcut, în pământ te vei duce! ”

    N-are importantă care este modalitatea de a reveni în pământ. Prin Covid, stop cardiac sau accident de maşină.

    Efemeritatea puterii omeneşti este argumentul suprem al iluziilor sale de a-şi păstra nemurirea.

    Vă mulțumesc pentru atenție 😷😷😷💙💛❤

Leave a Reply to Sergiu Marius Popilian Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.