01 Aug

Nu mai „scormoniți” Internetul după știri sumbre!

Poți îndura nenorocirile care vin din afară, sunt niște accidente. Dar să suferi din vina ta, asta este cupa cea mai amară întinsă de viață.”

Oscar Wilde

 

A devenit o practică consumarea la nesfârșit a știrilor sumbre și alarmante.  Așa că mulți dintre noi seara, înainte de culcare, se uită la smartphone pentru a verifica încă o dată știrile.

Ce află toți acești oameni? Numărul infecțiilor cu noul coronavirus a crescut, copiii poate că nu se pot întoarce la școală, economia este în cădere liberă.

Acest scenariu se repetă seară de seară, ore în șir, cu parcurgerea știrilor fără sfârșit despre lucruri triste ceea ce duce la un fel de “scufundare într-un bazin de disperare”.

Acest comportament își are originea în instinctivul „grăbește-te și apoi așteaptă” de a căuta informații despre pandemie, chiar dacă aceste informații sunt contradictorii sau incomplete.

Acum oamenii caută orice fel de informații pentru a se simți mai puțin amenințați și într-o situație mai puțin haotică.

Potrivit lui Mary McNaughton-Cassill, psiholog, profesor la Universitatea Texas  din San Antonio, “foamea” de informații în perioadele de criză este înrădăcinată în biologia noastră. „Suntem hipervigilenți față de provocările sau amenințările care au evoluat încă de pe atunci când lumea era destul de simplă și singurul lucru pe care trebuia să-l verifici era chiar în jurul tău”, spune doamna psiholog. „Individul aflat în natură, dacă a găsit vreun semn de ceva periculos, a dorit să-l observe, să și-l amintească și să îl evite în viitor. Acest tip de tendință încă funcționează.”

Cu COVID-19, o mare parte a problemei este că știrile acoperă un dezastru continuu și nu un eveniment unic. Spre deosebire de un uragan sau un act de terorism, pandemia nu are limite și pare inepuizabilă.

Adevărul este că au existat întotdeauna pandemii, revolte și dezastre, dar nu știam decât  de acelea care într-un fel sau altul ne priveau direct. Tehnologia și mass-media zilelor noastre ne fac să fim permanent în contact cu toate nenorocirile.

Asaltul recent al poveștilor despre „dictaturi”  legate de pandemia coronavirusului, combinat cu ordonanțele privitoare la izolarea la domiciliu, au stimulat înclinația noastră să ne ocupăm de vești proaste. Însă această înclinație, devenită obicei, ne erodează sănătatea mintală, spun specialiștii.

Psihologul clinician dr. Amelia Aldao, specializată în probleme de anxietate ne avertizează că “scormonitul” după știri sumbre ne prinde într-un „ciclu vicios al negativității” care ne alimentează anxietatea.

„Mintea noastră este “cablată” să urmărească amenințările”, spune ea. „Cu cât petrecem mai mult timp “browserind”, cu atât găsim mai multe pericole, cu atât vom fi mai absorbiți de ele, cu atât vom fi mai anxioși.

Acest conținut sumbru poate arunca un filtru întunecat asupra modului cum vezi lumea…Te uiți în jurul tău și totul pare mohorât, totul te neliniștește. Așa că te întorci să cauți mai multe informații.”

Doamna dr. Aldao care este și director al Together CBT, o clinică din New York specializată în terapia cognitivă comportamentală, a colaborat cu pacienții săi pentru a minimiza acest obicei.

Printre recomandările domniei sale privind cum se poate tempera tentația de a căuta lucrurile sumbre sunt și următoarele:

1.Setați un cronometru!

“Lucrez mai ales cu clienții care experimentează anxietate și o parte din ceea ce am făcut cu ei săptămâni întregi, luni întregi, este de fapt stabilirea limitelor temporale la cât de mult browseresc. Literalmente le spun: „Configurați un cronometru!”  Vreți să știți ce se întâmplă în lume, așa că soluția nu este să nu mai mergeți niciodată online, ci este să stabiliți niște limite.”

2.Rămâneți la curent!

„Deschide telefonul, intră pe Internet, fără să uiți de ce ești acolo, ce cauți, ce informații încerci să găsești. Apoi periodic verifică-te punându-ți întrebarea: am găsit ceea ce căutam, de ceea ce aveam nevoie?”

3.Schimbă „ciclurile vicioase” cu „cicluri virtuoase”!

Lucrurile cu care ar trebui să petrecem mai mult timp pe net, folosindu-l doar pentru a construi emoții pozitive în viața noastră, ar putea fi conectarea cu prietenii, distribuirea unor lucruri amuzante celor interesați, găsirea unor rețete ș.a.m.d.

Ne poate fi de mare folos recomandarea poetului (și matematician, filosof și astronom) persan Omar Khayyam care răzbate către noi peste secole: „Nu planta copacul tristeții în inima ta. Recitește în fiecare dimineață cartea bucuriei.”

Trebuie să ne autoprotejăm față de asaltul veștilor proaste stabilind limite, făcând pauze, odihnindu-ne și rezervându-ne timp pentru deconectare. Toate acestea ne pot feri de amăreală și ne pot aduce multe picături de fericire, lucru pe care, iubite cititorule (să nu-l uităm pe Miron Costin!), ți-l doresc din toată inima!

Don’t worry, be happy!

Surse:

1.www.npr.org/2020/07/19/892728595/your-doomscrolling-breeds-anxiety-here-s-how-to-stop-the-cycle?utm_source=pocket&utm_medium=email&utm_campaign=pockethits

2.www.ctvnews.ca/sci-tech/how-to-know-if-you-re-doomscrolling-and-why-you-should-stop-1.4980970

7 thoughts on “Nu mai „scormoniți” Internetul după știri sumbre!

  1. Prietenul cititor, cu numele menționat mai sus, vă mulțumeşte domnule profesor Eilender pentru noile idei utile de ştiut în contextul abuzurilor verbale mondiale construite pe extrem de multă minciună.
    😀😀😀💙💛❤

  2. Internetul şi nu numai, este plin de violență verbală. După unele opinii, acest tip de violență include cuvinte depreciative, porecle, insulte, critici indirecte, respingerea, amenințarea, învinuirea, sarcasmul, ridicarea vocii, minciuna, abuzul verbal deghizat în glume, etc.
    Astfel de comportamente pot lăsa răni adânci, deşi nu la fel de vizibile precum cele lăsate în urma violenței fizice, dar la fel sau poate chiar mai dureroase.
    Să luăm, de pildă, în discuție minciuna prin promisiune.
    Suntem în plină campanie electorală când ni se fac cele mai multe promisiuni fără acoperire. Şi ce face omul lesne credincios? “Votează”, după părerea dlui Pleşu, “prosteşte”.
    În asemenea cazuri avem tendința să subestimăm puterea violenței verbale şi să nu-i acordăm suficientă atenție.
    CONTINUAREMAI JOS.
    😀😀😀💙💛❤

  3. Doamna Patricia Evans în minunata carte “Relații verbale abuzive”, investighează efectele distrugătoare ale abuzului verbal asupra copiilor şi familiei oferind informații şi recomandări valoroase. Există unii sociopați care folosesc cuvintele pentru a rupe inimile.
    După opinia dnei Evans ar exista două tipuri de putere. “Una ucide spiritul. Cealaltă îl hrăneşte. Prima este Puterea de Dominare. Cealaltă este Puterea Personală. ”
    Omul fără scrupule doreşte doar dominarea celor din jurul interesele lui.
    CONTINUARE MAI JOS.
    😀😀😀💙💛❤

  4. “Aerul românesc”, ne reaminteşte dl Petru Creția, “răsună de glasuri răstite care îți spun cu arțag:”Da’nerăbdător mai eşti, domnule!”,”Ho, bre, că nu dau turcii!”,”Dacă nu-ți place, ia-ți maşină mică!”,”Ce ai, omule, că doar nu te-am omorât!”,”Ce atâtea comentarii!”,”Hai, moşule, mişcă-te că te caută moartea pe-acasă!” În general, se constată că eşti prea sensibil, prea pretențios, prea nervos.”
    Mulți dintre noi sunt conştienți de faptul că urbanizarea forțată a anilor 60 a condus la apariția jignirilor ca forme de abuz verbal uşor de recunoscut.
    La vremea aceea Internetul…
    CONTINUARE MAI JOS.
    😀😀😀💙💛❤

  5. Prietene cititor, vă aduceți aminte de faptul că Nero a dat foc Romei fără să fi fost conectat la Internet?
    Până la urmă, lăsatul de izbelişte a copilului, de exemplu, poate aduce cu ziua de mâine un psihopat fanatic orbit doar de dorința de a fi mare, de a fi important, punând ființa umană în situația de a sluji doar capriciilor sale.
    Prietene cititor, mulțumesc pentru atenție.
    😀😀😀💙💛❤

  6. Trăim fiecare în realități diferite numite şi lumi speciale diferite, cu amprente emoționale unice.
    “Suntem conştienți de existența sistemelor politice şi economice represive, care se mențin prin exercitarea forței fizice.
    Mai puțin conştienți suntem de represiunea psihică. Aceasta este menținută prin manipulare şi constrângere verbală (prin aplicarea minciunilor paleriene)”. Este o formă de cotrol mai puțin evidentă, totuşi foarte extinsă. “Sistemele represive se perpetuează atât timp cât rămân nerecunoscute”, este de părere dna Evans.
    Persoanele care au fost oprimate, care au suferit durerea acestui gen de înşelare a aşteptărilor, sunt cele mai calificate să dezvăluie forma pe care o ia această opresiune a minciunilor globale prin promisiune fără acoperire.
    😀😀😀💙💛❤

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.