06 Apr

“Niciodată să nu uităm de cei mai triști ca noi!”

Unde nu sunt ales eu şef, acolo nu e meritocraţie.”

Valeriu Butulescu

 

Eram gata să fac elogiul meritocrației dar, studiind mai atent implicațiile sale, am rămas dezamăgit.

M-a dezamăgit, mai ales, răspunsul negativ al meritocrației la nefericirile umane față de care atitudinea pe care ar trebui să o avem este, după părerea mea, deosebit de frumos sintetizată de cunoscutul refren al cântecului folk “Niciodată”.

Meritocrația a devenit un ideal social principal. Politicienii din întreaga lume și din întregul spectru ideologic se reîntorc continuu la ideea că răsplata vieții – bani, putere, locuri de muncă, admiterea în învățământul universitar ș.a. – ar trebui distribuită în funcție de pricepere și efort.

30 Mar

Ce trebuie să facem pentru a găsi calea cea mai rapidă spre fericire?

Căutarea fericirii este o cea mai ridicolă sintagmă; dacă vei căuta fericirea, nu o vei găsi niciodată.”

C.P. Snow

 

Răspunsul scurt la întrebarea din titlu este: NIMIC. Răspunsul lung îl puteți afla citind cele ce urmează.

Cercetarea psihologică arată că, cu cât ne străduim mai mult să fim fericiți, cu atât mai puțin probabil vom atinge acest obiectiv

Pentru mulți, acest demers este o „neobosită călătorie” și cu cât se străduiesc mai mult, cu atât mai mult vor eșua.

23 Mar

Știți că stările psihice sunt contagioase și prin Internet?

Să menții furia este ca a ține un cărbune încins în mână cu intenția de a-l arunca în altcineva. Noi suntem cei care ne vom arde.”
Siddhartha Gautama (Buddha)

 

Chiar dacă nu suntem conștienți de asta, așa cum am mai arătat și cu un alt prilej (06.11.2015), este posibil ca emoțiile noastre să influențeze și persoanele din jurul nostru.

Acest lucru se poate întâmpla în timpul relațiilor noastre sociale de bază ba chiar și pe drumul obișnuit (naveta) spre locul de muncă.

16 Mar

Cel mai bine se învață, la orice vârstă, folosind efectul de spațiere

Oricine renunţă să înveţe este bătrân, chiar dacă are 20 sau 80 de ani. Oricine continuă să înveţe rămâne tânăr. Cel mai important lucru în viaţă este să-ţi păstrezi propria minte tânără.”

Henry Ford

 

Învățatul este activitatea umană care ne ține cel mai mult în priză.” Toată viața, chiar și în afara educației formale, avem de învățat în mod regulat o cantitate mare de informații noi: limbi străine, termeni tehnici, discursuri, numele colegilor etc…etc.

Învățarea prin simpla memorare a informației este obositoare și ineficientă. Dacă vrem să ne amintim ceva, trebuie să ne punem la lucru serios creierul.

09 Mar

Știați că metoda KonMari poate fi folosită și pentru a ne ordona mintea?

Prin dezordinea pe care o promovează în cele din afara lui, omul produce şi în sine o dezordine şi o suferinţă…”

Dumitru Stăniloae

 

Există dovezi tot mai multe că, o casă sau un loc de muncă dezordonat, sunt surse de stres, bine de luat în seamă.

Un studiu recent, întreprins la DePaul University  din Chicago, a constatat că dezordinea fizică este legată de amânare și printre efectele sale se află și satisfacția de viață mai scăzută.

02 Mar

Știți ce să mâncați ca să trăiți 100 de ani?

Singurul mod de a-ţi păstra sănătatea este să mănânci ceea ce nu vrei, să bei ceea ce nu-ţi place şi să faci ceea ce n-ai face.”

Mark Twain

 

Nu cred că există cineva care să nu dorească “să bată suta”, altfel spus, să nu aspire la o viață lungă și sănătoasă.

În acest context, este oarecum normal că mi-a reținut atenția articolul lui Andrew Merle  “What to Eat to Live to 100”, de pe site-ul www.andrewmerle.com/, articol în care, ca și în multe alte articole, el scrie despre a trăi bine și obiceiuri bune pentru fericire, sănătate, productivitate și succes.

23 Feb

Știți cum puteți încetini declinul cognitiv, specific trecerii anilor?

„Îmbătrânirea nu este decât o deprindere rea pe care un om ocupat nu are timp să şi-o formeze.”

André Maurois

 

Având în vedere că trecerea anilor “ne marchează” cu destul de multe consecințe neplăcute și nedorite, am putea crede că impactul îmbătrânirii asupra creierului este ceva împotriva căruia nu se poate lupta.

În realitate, declinul mintal nu este ceva inevitabil, după cum arată și medicul neurolog britanic dr. Tara Swart.

O întrebare justificată pe care trebuie trebuie să ne-o punem, dacă vrem să ne “luptăm” cu declinul cognitiv ar fi: De ce procesul de îmbătrânire are printre consecințe și declinul cognitiv?

16 Feb

Știți cât de păgubos pentru sănătate este obiceiul de „a despica firul în patru”?

“Vom muri pentru că ne gândim prea mult. Ne sinucidem lent, gândindu-ne la toate. Gândim. Gândim. Gândim. Oricum, nu puteți avea încredere în mintea umană. Este o capcană mortală.

Anthony Hopkins

 

Tendința de “a despica firul” în patru o avem toți pentru că este o predispoziție naturală a creierului uman.

Cum ne trezim, gândurile ne aleargă în toate părțile și se opresc asupra evenimentelor, mai vechi sau mai noi, care ne umplu viața de zi cu zi.

09 Feb

Un psihiatru vestit ne arată o cale, la care poate nu ne-am gândit, de a ne schimba viața

„Cei ce nu schimbă nimic nu devin nimic. Viața nu va fi servit împlinirii lor. Iar timpul curge pentru ei asemenea unui pumn de nisip,   pierzându-l.”

Antoine de Saint-Exupéry

 

Mulți dintre noi avem convingeri adânc înrădăcinate despre noi înșine care, pur și simplu, nu sunt adevărate.

Putem începe să ne eliberăm de ele reeditând propria poveste despre viața noastră, bazată pe asemenea convingeri, spune John Sharp, vestit medic psihiatru, profesor la Harvard Medical School.

02 Feb

Știați că propriile defecte sunt, probabil, mai atractive decât credeați?

„Le putem vorbi liniştiţi despre defectele noastre doar celor care ne recunosc calităţile.”

André Maurois

 

Din cauza rușinii și a fricii de respingere, în general oamenii se feresc să vorbească despre propriile defecte. Acest lucru nu trebuie să ne mire pentru că, defectele constituie, în ultimă instanță, vulnerabilități, adică părți slabe pentru care individul poate fi atacat ușor.

Însă, cercetarea psihologică sugerează că o astfel de frică poate fi exagerată în mintea oamenilor deoarece adesea, există o nepotrivire între modul în care oamenii își percep propriile vulnerabilități și modul în care alții le interpretează.