27 May

“Pierderea de timp” este necesară

„O parte din timp ne este răpită, alta ne este sustrasă, alta se scurge. Dar cea mai urâtă piedere este aceea datorită neglijenţei. Şi dacă vei voi să bagi de seamă, vei vedea că cea mai mare parte a vieţii o pierdem făcând ce nu trebuie, o mare parte nefăcând nimic, întreaga viaţă făcând altceva…”

Seneca

 

Cele ce urmează nu se adresează acelor “pierde vară” care, deși adulți, se lasă întreținuți de părinți sau acelor beizadele de la volanele mașinilor, de ultimă generație, pentru care nu au depus niciun fel de osteneală.

În schimb, se adresează acelora care, din cauza strădaniei de a fi cât mai productivi, își neglijează propria viață.

Întotdeauna va exista o listă nesfârșită cu treburi de finalizat și lucruri de făcut iar o mai nouă cultură a “productivității neobosite” ne spune că toate sunt urgente și că trebuie să ne simțim teribil de vinovați pentru orice minut pierdut.

Dar, adevărul este că o viață petrecută cu supușenie, la masa de lucru, poate fi una plictisitoare și, niște timp “pierdut” ar fi necesar și ar aduce mai multă împlinire.

De multe ori ne concentrăm atât de mult asupra modului de a ne folosi cât mai bine timpul încât, ajungem să pierdem momente valoroase din propria noastră viață de familie și de părinți. Nu luăm parte la evenimente importante din viața copiilor noștri și deodată constatăm că, fără ca noi să fi observat, ei au ajuns adulți.

Petrecem timp înfricoșător de mult în favoarea productivității și refuzăm să facem pauze reale. Nu mai dormim, nu mai mergem la o plimbare, nu mai citim o carte și, chiar dacă reușim să ne descurcăm cu timpul fără ca să considerăm că ceea ce facem este o corvoadă, se produce permanent o inevitabilă conștientizare a lucrurilor pe care ar trebui să le facem dar dăm vina pe rutină.

Există în schimb o tendință, la foarte multă lume, de refugiere în cea mai puțin satisfăcătoare activitate: aceea de a se așeza la birou, în fața calculatorului, și a naviga pe site-uri web ceea ce, fără îndoială, nu contribuie cu nimic la fericirea sau productivitatea cuiva.

“Există ideea că trebuie să fim mereu disponibili, să lucrăm tot timpul”, spune psihologul britanic Michael Guttridge (specializat pe comportamentul la locul de muncă). “E greu să scapi de asta și să mergi în parc.”

Dar, dezavantajele sunt evidente: în timp ce, la computer, căutăm distragerea atenției cu social media, spunându-ne că suntem în “multitasking”, în realitate continuăm să ne concentrăm pe sarcinile de bază.

Guttridge spune că ne lipsesc beneficiile fizice și mintale ale timpului petrecut cu noi înșine. “Oamenii mănâncă la birou și pun mâncarea pe calculator – este chiar dezgustător. Ca să scape, ar trebui să meargă la o plimbare, la o cafenea “, spune el. “Chiar și fabricile victoriene aveau niște pauze de odihnă”.

Oare chiar este necesar să muncim astfel?

După cum scrie (în NautilusREST: Why You Get More Done When You Work Less) Alex Soojung-Kim Pan, cercetător la Stanford University, “mari personalități, incluzându-i pe Charles Dickens, Gabriel García Márquez și Charles Darwin, au avut programe destul de relaxate, lucrând câte cinci ore pe zi sau mai puțin”.

Adevărul este că munca se extinde pentru a umple timpul acordat dar, majoritatea dintre noi, am putea petrece considerabil mai puține ore la birou cu același rezultat.

Uneori, chiar și activitățile care sunt menite a fi o desfătare, cum ar fi vizionarea unui film sau o alergare prin parc, pot fi umbrite de un sentiment de responsabilitate.

Guttridge spune că a auzit de directori executivi care urmăresc filmele, rulându-le cu acceleratorul, pentru ca să poată ajunge rapid la deznodământ. Și, poate că respectivii așa fac dar, cu siguranță, nu vor experimenta nici o plăcere de genul aceleia pe care o poate oferi scufundarea într-o lume cinematografică.

“Pierderea de timp înseamnă reîncărcarea bateriilor și înlăturarea dezordinilor mintale”, spune Guttridge. “Folosind timp pentru a fi, total, glorios și plin de mândrie, neproductiv vă va face în cele din urmă mai bine la locul de muncă”, spune el.

Chiar și un ceas alocat televiziunii mult ponegrite poate fi producător de entuziasm – dacă reușim să ne relaxăm și să ne bucurăm de el.

Dar, un studiu a constatat că, vizionarea programelor de televiziune este considerabil mai puțin plăcută pentru persoanele care apoi se autodojenesc spunându-și că sunt “telespectatori înrăiți”.

La sfârșitul unei zile de activitate, toți avem nevoia să ne pierdem timpul cu o revistă, plimbându-ne în jurul blocului sau pur și simplu nefăcând nimic. Ar trebui să acceptăm aceste momente și să le vedem așa cum sunt: timp petrecut bine.

Ferice de cei care reușesc toate acestea dar, și cei care nu au făcut-o până acum, vor beneficia de o picătură de fericire dacă o vor face de acum înainte.

Don’t worry, be happy!

 

Surse:

  1. qz.com/970924/the-psychological-importance-of-wasting-time/
  2. nautil.us/issue/46/balance/darwin-was-a-slacker-and-you-should-be-too

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *