16 Oct

Putem fi manipulați subliminal?

“Fii atent cum vorbești cu tine însuți pentru că te și asculți!”

                                                                                   Lisa M. Hayes

În anul 1957 a făcut vâlvă și a stârnit proteste vehemente în SUA știrea despre experimentul privitor la efectele mesajelor subliminale asupra publicului.

Termenul de “mesaj subliminal” și experimentul au fost popularizate în cartea lui Vance Packard, “The Hidden Persuaders” (Persuasiunile ascunse).

Cartea detaliază, printre altele, studiul care părea să fi fost făcut într-un cinematograf din New Jersey unde, într-unul din filmele proiectate, au fost inserate scurte comenzi subliminale, menite să inducă publicului dorința de a consuma mai mult popcorn și mai multă Coca-Cola.DrinkColaEatPopcorn

Din studiu rezulta că vânzările acestor produse, la standurile din holul cinematografului, ar fi crescut cu 57,5% la popcorn și cu 18,1%  la Coca-Cola.

Însă, această poveste a fost aproape sigur falsă. În 1962, însuși autorul studiului, James Vicary, specialist în marketing, a recunoscut, într-o emisiune televizată, că studiul a fost o “șmecherie”.

Abordăm acest subiect, nu pentru constatarea de mai sus ci, din curiozitate pentru temele relativ misterioase, sugestia, autosugestia și hipnoza, pe care le implică.

În acest domeniu a devenit celebru Émile Coué, farmacist și psiholog francez.

În ipostaza de farmacist, el a descoperit ceea ce mai târziu a ajuns să fie cunoscut sub numele de “efectul placebo”.

Coué a observat că, în anumite cazuri, a putut îmbunătăți eficiența unui anumit medicament dacă a lăudat pacientului eficacitatea acestuia; starea pacienților, cărora le-a lăudat medicamentul, s-a îmbunătățit mai mult decât a pacienților, cărora nu le-a lăudat medicamentul.

Acest lucru l-a determinat pe Coué să înceapă explorarea utilizării hipnozei și a puterii sugestiei.

El a continuat să creadă în efectele medicamentelor, dar a crezut, de asemenea, că mintea pacientului este capabilă să afecteze și chiar să amplifice acțiunea lor.

El și-a pus problema dacă “sugestionarea de către medic sau autosugestionarea  bolnavului determină vindecarea?”. Răspunsul găsit, în urma cercetărilor, a fost că mintea pacientului este sursa sugestiei conștiente, sau a celei inconștiente, la care corpul său reacționează.

Émile Coué  și-a pus și o altă întrebare: „dacă vindecarea bolnavulului nu ar fi posibilă prin autosugerarea unor gânduri sănătoase, pozitive și excluderea sugestiilor păgubitoare, negative?”.

Ca urmare, a lansat ideea că pacienții și-ar putea spori șansele de vindecare dacă ar folosi, pentru autosugestionare conștientă, o mantră de genul “În fiecare zi, din fiecare punct de vedere mă simt mai bine și mai bine.” și dacă, ar înlocui “gânditul la boală” cu “gânditul la vindecare”.

Potrivit lui Coué, repetarea unor cuvinte sau imagini, de un număr suficient de ori, face ca “subconștientul” să le absoarbă. El a dezvoltat astfel o metodă care s-a bazat pe convingerea că, orice idee care ocupă exclusiv mintea, se transformă în realitate dar, numai în măsura în care ideea este de domeniul posibilului.

De exemplu, o persoană fără mâini nu-și va putea crește mâinile la loc niciodată dar, o persoană care crede cu tărie că astma de care suferă va dispărea, se poate vindeca, în măsura în care organismul ei este capabil să depășească sau să controleze fizic boala.

Pe de altă parte, gândirea negativistă cu privire la boală (de genul “nu mă simt bine”) va încuraja atât mintea cât și corpul să accepte acest gând.

Sugestia și autosugestia, folosite în scopuri medicale, opuse persuasiunilor din cartea lui Vance Packard, nu sunt “șmecherii”. Ele chiar sunt capabile să producă efecte prin inducerea transei hipnotice (Stare de conștiență modificată, indusă prin hipnoză, caracterizată prin reducerea sensibilității la stimuli și chiar o pierdere temporară a contactului cu mediul ambiant.).

Mecanismul intim de producere a transei hipnotice poate fi, probabil, explicat prin fenomenul de rezonanță, cunoscut din fizică. Două corpuri care pot vibra intră în rezonanță în momentul în care frecvențele lor de vibrație devin aceleași.

În condiții de rezonanță transferul de energie de la un sistem la celălalt este maxim.

În cazul hipnozei, cele două corpuri, care pot ajunge la rezonanță, sunt creierul hipnotizatului respectiv instrumentul folosit pentru hipnotizare (de exemplu un pendul). Când instrumentul de hipnotizare are frecvența undelor cerebrale, transferul maxim de energie către creier duce la transa hipnotică.

Un asemenea gen de transfer ar putea avea loc și subliminal, dar nu înseamnă că întotdeauna se ajunge la transa hipnotică.

În transă hipnotică pot ajunge și unii operatori radar. Radarul folosește unde electromagnetice a căror frecvență, la un moment dat, ar putea fi aceeași cu frecvența undelor cerebrale ale operatorului.

Transa hipnotică a operatorilor radar ar putea provoca catastrofe așa cum, nu este exclus că s-a întâmplat, în cazul celebrului accident, în care au fost implicate navele “Stockholm” și “Andrea Doria”. În ziua de 25 iulie 1956, în jurul orei 23:10 cele două nave s-au ciocnit deși operatorul radar de pe Stockholm a identificat cealaltă navă când încă se aflau la 15 km una de alta. În accident, din cei 1706 de oameni (pasageri și echipaje), de pe cele două nave, au pierit 46. Nici până azi nu s-a găsit o explicație a pasivității operatorului radar.

Un mesaj subliminal este un mesaj (sunet sau imagine) conceput pentru a se transmite sub limitele normale ale percepției umane adică nu este perceput de mintea conștientă ci doar de subconștient.

Au fost efectuate diferite tipuri de studii ale percepției subliminale, printre altele și pe pacienți anesteziați, aparent complet adormiți (inconștienți). Deși ei au raportat lipsa oricărei cunoașteri ale evenimentelor pe timpul cât au fost anesteziați, și-au amintit informații percepute în stare de inconștiență.

De ce sunt privite cu circumspecție mesajele subliminale? Ele ar putea dobândi o anumită putere de influențare pentru că pot fi în măsură să împiedice funcțiile critice ale minții conștiente. Subconștientul este incapabil de refuz critic față de sugestii hipnotice sau subliminale.

Traseul de persuasiune al mesajelor subliminale este înrudit cu autosugestia și hipnoza, în care subiectul este încurajat să fie relaxat, când sugestiile sunt direcționate către părți profunde ale minții (mai credule).

Tehnologia mesajelor subliminale presupune, într-o prezentare simplistă, mesaje “ascunse” inserate în filme, producții TV, ș.a.EatPopcorn

Conceptul de “imagini în mișcare” (cinema) se bazează pe inerția retinei ochiului uman (persistența imaginilor pe retină timp de 1/10 de secundă) și atunci, pentru a crea iluzia de mișcare, se proiectează 23 – 30 de cadre pe secundă.

Dacă într-o asemenea serie de cadre este inserat un cadru, conținând mesajul menit a fi subliminal, mesajul respectiv va clipi pe ecran atât de repede că, nu este perceput conștient dar, va apela la mintea subconștientă a privitorului și va produce efecte măsurabile în termeni de comportament.

Tehnologia de mesaje subliminale a fost dezvoltată destul de mult și folosită în  lumea reală, inclusiv la pregătirea militarilor unor forțe armate în vederea recunoașterii navelor și aeronavelor străine (IFF  – Information Friend or Foe).

S-a pus în discuție că aceste tehnici subliminale ar fi folosite și în publicitate sau în scopuri de propagandă politică.Campania2000

Trebuie însă spus că, nu există nici o dovadă care să sugereze că a fost făcută vreo încercare serioasă pentru a utiliza astfel o asemenea tehnologie.

Consensul actual între profesioniștii de marketing este că publicitatea subliminală este contra-productivă. După părerea unora ea ar fi ineficientă iar cei mai mulți își dau seama că ar fi un dezastru în domeniul relațiilor publice dacă utilizarea publicității subliminale ar fi descoperită.

Mai există posibilitatea, dar și ea nedovedită, a folosirii publicității subliminale în campaniile electorale. După cât de mizerabili sunt foarte mulți politicieni, nu ne alăturăm celor care exclud această posibilitate.

Încheiem cu răspunsul la întrebarea din titlu: Putem fi dar, poate, nu suntem!

Don’t worry, be happy!

Surse:

1. en.wikipedia.org/wiki/James_Vicary

2. en.wikipedia.org/wiki/%C3%89mile_Cou%C3%A9

3. en.wikipedia.org/wiki/SS_Andrea_Doria

4. www.electro-terapie.ro/index.php/2-uncategorised/166-frecvente-specifice-cerebrale

5. www.psychologistworld.com/influence_personality/subliminalads.php

6. en.wikipedia.org/wiki/Hypnosis

7. www.manifestyourheartsdesire.com/power-of-the-mind/what-is-the-schumann-resonance-and-how-can-it-help-you

8. subliminalmanipulation.blogspot.ro/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *