21 Oct

Rețetă pentru “picături de fericire” și “minte limpede”

Fericirea o atingi arareori, dar merită să alergi după ea toată viața.”

Stendhal

Din capul locului trebuie să precizez că nu sunt adeptul rețetelor, mai ales al rețetelor care au pretenția de a da soluții sigure pentru problemele celor care le folosesc.

Mă bazez pe faptul că nu suntem toți la fel. Ce la mine se potrivește și funcționează, la un alt individ generează poate alte efecte, posibil chiar contrare.

De altfel, am un argument “palpabil”, în domeniul culinar (la care nu mă pricep deloc). Cred că ați primit recomandări de genul “Tiramisu ca la cofetăria “X” nu găsești nicăieri”. Păi rețeta de tiramisu este unică și totuși nu le iese tuturor cofetarilor sau gospodinelor la fel, deși este vorba de un număr relativ mic de ingrediente. Dar atunci, organismul uman, atât de complex, cum să răspundă identic la o rețetă, în cazul tuturor celor care o folosesc? Și atunci, acest articol ce vrea să fie?

Sunt situații când unele recomandări sunt generale, includ mai multe variante care pot fi personalizate și astfel crește probabilitatea ca ele să ajute la ameliorarea stării noastre.

Mergând pe acest criteriu, am găsit o “rețetă”, pentru cazul când nu vă este străină starea de sastisire, stare când nu mai aveți chef de nimeni și de nimic.

Într-o asemenea stare poate că reactualizați obsesiv Twitter-ul, în speranța unor vești care să vă revigoreze și ronțăiți în neștire dulciuri care nu fac altceva decât să vă sporească, poate, greutatea.

Recomandările le-am găsit, grație jurnalistei americane Virginia K. Smith, și ele sunt foarte ușor de aplicat.

Jurnalista a scris despre discuția pe care a avut-o cu dr. Robert H. Lustig, profesor la University of California, San Francisco, despre noua carte a profesorului “The Hacking of the American Mind: The Science Behind the Corporate Takeover of Our Bodies and Brains.”

Dar mai întâi reamintesc faptul că starea de fericire o datorăm unor hormoni. Dintre aceștia serotonina, un neurotransmițător implicat în transmiterea de impulsuri nervoase, joacă un rol principal.

Printre multe alte efecte benefice, serotonina produce și buna dispoziție, de aceea mai este ea numită și „hormonul fericirii”.

Deși serotonina este un neurotransmițător din creier, aproximativ 80-90% din cantitatea totală este produsă la nivelul tractului gastrointestinal. Fac această precizare pentru a se înțelege de ce “fericirea trece prin stomac”, adică și prin alimente ne putem influența starea psihică.

Un alt hormon al fericirii este dopamina, acea substanţă secretată de creier care controlează capacitatea de a simţi durerea şi de a experimenta plăcerea. Acest neurotrasmiţător este direct responsabil de stările noastre psihice şi de deciziile zilnice.

Toate studiile realizate arată însă că persoanele, cu un nivel prea mare de dopamină în creier, sunt predispuse la lucruri excentrice.

Droguri precum cocaina sau ecstasy provoacă eliberarea unui nivel atât de mare de dopamină încât, practic, creierul este inundat de acest hormon. Apare astfel, în mod nesănătos, senzaţia de plăcere imensă şi stare de bine.

După părerea profesorului Lustig, un obiectiv al fiecăruia dintre noi ar trebui să fie creșterea nivelului primului dintre cei doi hormoni. Explicația lui este aceea că, serotonina face minuni pentru fericirea pe termen lung, în timp ce dopamina oferă doar o stare temporară de plăcere.

Pentru că veni vorba și de droguri, reamintesc faptul că, efectul lor devastator se datorește, în mare parte, stării de dependență pe care o creează.

În acest context, poate nu este de mirare că  “toată lumea”, începând cu lanțurile corporative de produse alimentare și până la agenții de publicitate pentru dezvoltatorii de aplicații informatice, a găsit modalități șirete de a declanșa în noi ceva asemănător unei reacții de dependență; “Consumați zilnic la micul dejun pufarin!” (produs obținut din grâu expandat și glazurat cu sirop de zahăr cu arome de citrice și culori naturale – n.n.), “Folosiți 12 luni Office 365, la prețul a 10 luni!”.

Ca urmare, ajungem uneori în situația că reîmprospătăm Instagram pentru a milioana oară sau dăm pe gât încă un bol de cereale cu zahăr și, probabil, vom avea parte de o mică agitație a dopaminei dar, de la o vreme încolo, poate ne vom simți mai rău decât atunci când am început.

E trist că se întâmplă toate acestea dar, “există modalități de a te proteja împotriva atacului constant al intruziunilor capitaliste,” spune Lustig, „iar majoritatea dintre ele sunt simple. Tot ce trebuie să vă amintiți sunt cei patru C”, (în engleză Connect, Contribute, Cope, Cook – n.n.), adaugă el. În limba română, cele  patru îndemnuri ar suna cam așa: Conectați-vă, Contribuiți, Străduiți-vă, Gătiți.

Conectați-vă: Acest îndemn este simplu, dar poate fi ușor de ignorat mai ales atunci când comunicați în mod constant prin mesaje text, Facebook, Twitter sau Instagram.

Potrivit lui Lustig, aici este vorba de legătura față în față cu prietenii sau cu cei dragi pentru că aceasta solicită neuronii care sporesc empatia, ceea ce duce la creșterea nivelului serotoninei.

Prin urmare, potrivit îndemnului profesorului, rezervați-vă timp, în fiecare zi, pentru a interacționa cu cineva care vă este drag(ă)!

Contribuiți: Așa cum consideră Lustig, asta ar însemna “Contribuția la progresul familiei, al prietenilor tăi, al lumii în ansamblu […] a face ceva care face ca lumea să fie un loc mai bun”.

Contribuția poate îmbrăca varii forme, de la voluntariat la donarea de bani pentru caritate (cheltuirea banilor pentru a ajuta pe alții mărește fericirea, în timp ce cheltuirea pe noi înșine nu); în unele meserii (profesor de școală publică sau asistent social), chiar și slujba poate contribui la creșterea nivelurilor dumneavoastră de contribuție.

Străduiți-vă: Prin acest îndemn profesorul Lustig se referă la strădania de a realiza trei lucruri:

  1. a avea un somn adecvat (și, în mod ideal, scoaterea ecranelor din dormitor);
  2. a vă spori atenția și a elimina multitasking-ul (care în niciun caz nu folosește cuiva) și
  3. a face exerciții fizice, ceea ce reprezintă un alt mod de a impulsiona semnificativ nivelul serotoninei.

Gătiți: Este o credință, deja aproape generalizată că, gătitul pentru noi înșine este mult mai bun decât mâncatul în oraș și asta, mai ales din următorul motiv: pe lângă faptul că este un mod liniștitor de a ne relaxa la sfârșitul zilei, pregătindu-ne mesele, știm exact ce conțin și ce se întâmplă cu ele și evităm adăugirile ascunse (tot felul de E-uri, fructoză etc.) care nu numai că îngrașă dar reduc și nivelul de serotonină.

În încheiere îmi exprim speranța că nu aveți nevoie de niciun fel de rețete ceea ce înseamnă că în mod cert vă puteți declara a fi în posesia unor picături de fericire!

Don’t worry, be happy!

 

Surse:

1.www.romedic.ro/hormonii-fericirii-0P32657

2.lifehacker.com/use-the-four-cs-to-boost-your-happiness-and-clear-men-1819230700?utm_source=pocket&utm_medium=email&utm_campaign=pockethits

3.anatomie.romedic.ro/serotonina

4.www.realitatea.net/dopamina-hormonul-care-produce-placere_1741269.html

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *