07 Aug

Rozul e pentru fetițe, albastrul pentru băieței!?

“De cele mai multe ori nu vedem mai întâi şi definim apoi, ci întâi definim şi apoi vedem. Din marea, înfloritoarea şi zgomotoasa confuzie a lumii exterioare, alegem ceea ce cultura a definit deja în numele nostru şi avem tendinţa de a percepe ceea ce am ales sub forma pe care am primit-o ca stereotip de la cultura noastră.”

                                                      Walter Lippmann – scriitor american

Cele ce urmează au la bază un eveniment fericit petrecut în familia noastră în urmă cu câteva luni: venirea pe lume a unui nou membru al familiei.

Pentru cele mai multe familii și nici a noastră nu face excepție, aflarea sexului copilului mai devreme este “crucial”, deoarece toată lumea ar vrea să știe, printre altele, ce culoare de haine și jucării trebuie să pregătească – roz sau albastru?CameraRoz

În multe cazuri, în timpul preparativelor pentru primirea noului membru de familie, se zugrăvește și viitoarea cameră a acestuia și se schimbă și perdelele pentru a fi în acord cu sexul copilului.

Apoi, aproape imediat după naștere, fiecare bebeluș este echipat cu “uniforma” lui sau a ei (costumaș albastru respectiv roz), astfel încât să nu mai fie loc pentru nici o confuzie.

Majoritatea dintre noi, părem convinși că rozul este o culoare în mod intrinsec feminină, care ne face să ne gândim la delicatețe, flori, mirosuri dulci, în timp ce albastrul este tipic bărbătesc, fiind asociat cu lucruri mai dure….box…. fotbal.. automobile. CameraAlbastra

În cazul familiei noastre, indeciziile au fost alimentate și de o pățanie pe care ne-a relatat-o medicul nostru de familie: unei viitoare mămici, la controalele de rutină cu aparatură de ultimă generației, i s-a spus că puiuțul care urma să se nască va fi fetiță. S-au făcut cumpărăturile de rigoare, inclusiv pătuțul și așternuturile, de culoare roz. Dar, lovitură de teatru, puiuțul venit pe lume, a fost băiețel. Bucuria a fost la fel de mare numai că s-a iscat o problemă: tot ceea ce s-a cumpărat dinainte era “nepotrivit”.

Pe unele meleaguri medicii se feresc să facă previziuni privind sexul fătului deoarece se cunosc cazuri când, în situații ca și cea prezentată, ei au fost dați în judecată.

Ne-am pus câteva întrebări: Oare chiar așa importantă este această problemă a culorilor? Are ea vreun temei?

Dacă unui băiețel i se asociază îmbrăcăminte sau alte obiecte de culoare roșie sau roz Timmydevine mai puțin drăgălaș? E adevărat că se poate ivi problema ca, în timpul plimbărilor, unele persoane întâlnite, bazându-se pe același stereotip, să spună,  “Ce fetiță drăguță!” Dar are asta vreo importanță?

Oricum, interesul nostru pentru originile acestui stereotip a fost stârnit. Din capul locului suntem siguri că stereotipurile și prejudecățile, cu cât sunt mai vechi cu atât sunt mai greu de “spart” iar ideea cu sexul slab (dar frumos), respectiv aceea că gingășia femeilor este opusă durității bărbaților nu e luată tocmai din aer, ea datează de pe vremea vânătorilor-culegători; poate fi argumentată chiar și biologic.

Istoria ne spune că, încă pe vremea traiului în caverne, femeile erau casnice, rămâneau cu copiii, în timp ce bărbații, mult mai puternici, goneau și vânau gazelele.

În toată istoria, care a urmat, a existat o “lume a bărbaților” și o “lume a femeilor,” și cele două nu prea interferau.

Valorile familiei au rămas tributare acestei constrângeri generate de distincția între “lumea bărbatului” și “lumea femeii”.

Revoluția industrială, prin plecarea de acasă a bărbaților (mersul la fabrică a însemnat altceva decât lucrul pe lângă casă, în mici manufacturi sau pe terenul agricol), a adâncit “prăpastia”.

Prejudecata privind existența celor două lumi continuă să aibă adepți și în zilele noastre.

Multe femei (casnicele) aleargă toată ziua prin casă ca să întrețină gospodăria iar alergatul lor, nici chiar în condițiile tehnologiei de azi, nu este chiar echivalent cu relaxarea. În același timp, un tată contemporan, chiar dacă ar ști cum să schimbe scutece și cum să pregătească feluri de mâncare, dacă le face, este considerat a fi “sub papuc” sau “progresist”.

Pornind de aici, poate ar fi de înțeles ca și culorile potrivite celor două lumi să difere dar…

Credem că se pot găsi argumente suficiente ca să combatem prejudecata cu privire la “sexul slab”.

Într-o vreme, în secolul al XIX-lea, simpla menționare a numelui bandei The Forty

Florrie Holmes, one of the Forty Thieves, who was once arrested for collecting bets for Bert McDonald while sitting in his Sunbeam beneath the railway arches at Waterloo, and was the girlfriend he left behind when he fled to the USA. BOOK: Gangs of London by Brian McDonald

Elephants (Cei patruzeci de elefanți), stârnea fiori de groază printre proprietarii de magazine din Londra. O simplă privire a unui membru al bandei îi făcea pe angajații și clienții unui magazin să o ia la fugă. Aceste manifestări nu erau provocate de o bandă tipică de bărbați mizerabili. Banda era formată din tinere femei iar temutul lor lider era Annie Diamond, cu vârsta de 20 de ani. Banda The Forty Elephants a săvârșit unele dintre cele mai mari crime și furturi din magazine pe care Marea Britanie le-a văzut vreodată. Multă lume a afirmat că au fost mai dure și mai rapide decât cei mai puternici tâlhari de sex masculin din acele vremuri.

The Forty Elephants nu sunt singurul grup de oameni care au întors cu 180 de grade stereotipurile de sex.

În India de Nord-Est, există un trib de orientare matriarhală numit Garos. În mod tradițional, în această societate, femeia este cea care propune bărbatului căsătoria, dar se așteaptă ca mirele, înainte de a accepta propunerea, să fugă. Familia miresei trebuie să-l “captureze” și să-l aducă înapoi în satul potențialei sale mirese. După aceea el are totuși posibilitatea de a accepta sau respinge propunerea.

Ca să “spargem” definitiv stereotipul femeie (slabă dar frumoasă și gingașă) – bărbat (puternic) menționăm numele unor femei mai mult decât puternice, care au condus sau conduc, milioane de bărbați: Indira Ghandi, Golda Meir, Margaret Teacher (“doamna de fier”) Angela Merkel.

Stereotipul de care am vorbit, a creat la rândul lui altele cum ar fi și acela al purtatului hainelor de anumite culori, albastrul fiind considerat o culoare bărbătească în timp ce rozul este mai mult feminin.

Numai că, în contrast cu ideea că un stereotip este cu atât mai greu de combătut cu cât este mai vechi, credem că vă vom uimi cu informația că stereotipul cum că rozul e pentru fetițe este de dată relativ recentă, el funcționează doar de vreo 75 de ani.

Până la începutul secolului XX, oamenilor nu le păsa ce culoare au scutecele copiilor lor, pentru că lăsaseră în urmă capriciosul secol al XIX-lea în timpul căruia culoarea materialului, de sub fundicul copilului ș.a.m.d. erau ultimele lucruri la care se gândeau. Omenirea suporta vremuri grele în care rata mortalității infantile era incredibil de mare pentru că războaiele civile, holera și haitele de câini rătăcitori devorau copiii.

Problemele legate de sex au fost “abordate și rezolvate cu entuziasm” abia prin 1910, când   s-a decis atribuirea de culori pentru fiecare “echipă”: albastru pentru fete și roz pentru băieți. Atenție, nu este greșeală de tipar! Un editorial din 1918 din “Earnshaw’s” – rubrica “Infants”  chiar afirma că ”rozul, o culoare mai hotărâtă și mai puternică … este mai potrivită pentru un băiat, în timp ce albastrul, o culoare mai delicată și plină de grație, este mai frumoasă pentru o fată”.

Dar părerile au început să se schimbe și, prin 1927, au apărut dezacorduri cu privire la culoarea pe care ar trebui să o poarte fiecare sex. Revista “Time” a publicat rezultatul unui sondaj, realizat prin magazinele cu articole pentru copii, privind culoarea pentru care se pledează.

În final, în 1940 agențiile de publicitate au definitivat culorile și au “decretat” că rozul este pentru fete.

Dacă reușiți să ieșiți de sub presiunea de a fi “bărbătesc” sau “feminin”, adică v-ați eliberat din chingile unor stereotipuri, înseamnă că nu vă dă târcoale stresul cu care ele sunt asociate și dispuneți de o picătură de fericire în plus.

Don’t worry, be happy!

Surse:

1. www.cracked.com/article_19780_5-gender-stereotypes-that-used-to-be-exact-opposite.html

2. en.wikipedia.org/wiki/Forty_Elephants

3. en.wikipedia.org/wiki/Garo_people

2 thoughts on “Rozul e pentru fetițe, albastrul pentru băieței!?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *