16 Jun

Singurătatea prelungită poate fi mai nocivă decât fumatul, alcoolul sau obezitatea!

Prietenie înseamnă să fii alături de cineva nu când are dreptate, ci când greșește.”

André Malraux

 

Potrivit sondajelor, efectuate de specialişti de la University of Queensland, cu peste 500 de participanți, persoanele care au prieteni trăiesc mai mult şi mai bine decât cele care preferă singurătatea.

Ele se simt mai fericite şi în cazuri mult mai rare sunt afectate de depresie și mor din cauza consecinţelor sale.

Aici este de menționat și un alt studiu care a constatat că, pe lângă bolile psihice, mâncatul în singurătate este un factor ce contribuie la nefericirea individului.

Desigur câteodată, pentru unii, a mânca singur poate însemna delectare: îmbucăturile luate direct din tigaie, spuma cafelei linse de pe lingură, apucatul cartofilor pai cu degetele ș.a. Dar, consumarea regulată în izolare a meselor este cu totul altceva.

Acest factor, pe lângă bolile mintale, este puternic asociat cu nefericirea. Toate acestea rezultă și din studiul realizat recent de Oxford Economics care, folosind datele unui sondaj, având 8250 de subiecți adulți, a constatat că, persoanele care mănâncă mereu singure au un scor cu 7,9 puncte procentuale mai puțin, în termeni de fericire, decât media națională.

Această cercetare este departe de a fi prima care sugerează o legătură între mâncatul împreună cu ceilalți și fericire. Cercetătorii de la University of Oxford au descoperit anul trecut că, cu cât oamenii mănâncă mai mult împreună cu cineva, cu atât este mai probabil să se simtă fericiți și mulțumiți de viața lor.

Profesorul de psihologie Robin Dunbar, unul dintre cercetătorii de la Oxford, spune că “pur și simplu nu știm de ce oamenii care nu mănâncă singuri sunt mai fericiți. Dar, este clar că acesta este un ritual social obișnuit, un moment de unire și comuniune în viețile noastre adesea haotice.”

Studiul mai arată că eșecurile majore de viață pentru generația milenialilor (născuții de după anii 80, până în jur de 95-2000) este legată de singuratate.

“La nivel psihologic, prietenii te fac mai fericit”, spune Dunbar. Explicația lui se bazează pe faptul că interacțiunile, din timpul mesei cu alți oameni, contribuie la declanșarea endorfinelor, hormoni cerebrali de care este strâns legată starea de fericire a omului.

Relațiile noastre față în față sunt, literalmente, o chestiune de viață sau de moarte. În acest sens, dr. Nick Lake, director pentru psihologie și terapie psihologică la Sussex Partnership NHS Foundation Trust  spune că “Unul dintre cei mai mari predictori ai problemelor de sănătate fizică și psihică este singurătatea”.

După părerea lui “dovezile sunt clare că, dacă sunteți o persoană singură și izolată, neșansa dumneavoastră de a suferi o afecțiune majoră pe termen lung, cum ar fi boala coronariană sau cancerul, este semnificativ mărită, aproape la fel de mult ca și cea cauzată de marele factor de risc care este fumatul”.

Conform profesorului Dunbar, una dintre cele mai izbitoare dovezi pentru asta este o meta-analiză (o metodă de analiză statistică care combină rezultatele mai multor studii) a 148 de studii epidemiologice care au căutat cele mai bune sisteme de predicție privitoare la supraviețuirea, timp de 12 luni, a pacienților, după un atac de cord. “Cei mai buni doi predictori, pentru un interval lung de timp, sunt renunțarea la fumat și numărul și calitatea prietenilor pe care îi aveți.” spune el.

Oamenii sunt ființe concepute biologic pentru interacțiunea umană și în special pentru interacțiunea față în față. Un studiu de la University of Michigan a constatat că înlocuirea contactului față în față, cu prietenii și familia, prin mesaje pe social media poate dubla riscul de depresie.

Pe de altă parte, studiul a constatat că aceste contacte față în față, de cel puțin trei ori pe săptămână, au condus la cel mai scăzut nivel de simptome depresive.

“Suntem cele mai sociale ființe dintre toate animalele”, spune profesorul Paul Gilbert, psiholog și fondator al terapiei concentrate pe compasiune. “Creierul și corpul nostru sunt construite pentru a fi reglementate prin interacțiuni cu alții din ziua în care ne-am născut”.

Comportamentul de îngrijire, asociat cu mamiferele, este o adaptare majoră evolutivă a creierului și fiziologiei corpului astfel ca părintele să fie interesat să stea aproape de copil.

În cazul oamenilor cele mai importante lucruri sunt capacitatea de a liniști și de a fi atrăgător. Atunci când o mamă zâmbește copilului și stabilește contactul vizual, această emoție pozitivă de pe fața mamei, precum și vocea ei, stimulează pozitivitatea copilului. Se manifestă ceea ce se cheamă “efectul de oglindire” și copilul răspunde cu zâmbet.

Extinzând această constatare se poate spune că abilitatea de a stimula emoțiile pozitive, începe prin interacțiuni reciproce purtătoare de emoții pozitive. De exemplu, este foarte important faptul că atunci, când ne vedem cu prietenii ei ne spun: “Mă bucur să te văd”.

A fi în preajma altora, are un efect asupra corpului nostru. Prietenii, mersul la petreceri, la nunți și în general interacțiunile pozitive cu ceilalți, stimulează eliberarea endorfinelor.

Profesorul Gilbert spune că procesul respectiv “este stimulat prin tonul verbal și vocal al relațiilor reciproce… Suntem concepuți fiziologic pentru interacțiunea față în față.”

După părerea lui, ceea ce s-a întâmplat în ultimul deceniu, odată cu dezvoltarea social mediei, este că “societatea a devenit o societate foarte plastică. Toți trăim ca actorii de teatru, prezentându-ne ca fiind cei mai buni. Asta nu poate fi real, așa că avem mulți oameni care se simt ratați sau inutili. Ei spun: Nu sunt la fel de atractiv ca ăsta, sunt supraponderal, nu sunt bun și nu sunt plin de compasiune pentru alții.”

Profesorul este convins că relațiile cele mai bune sunt acelea în care oamenii ne iubesc pentru părțile noastre mai puțin luminoase și defectele noastre.

“Oamenii uită că iubirea înseamnă să te iubesc pentru lucrurile dificile, nu pentru lucrurile ușoare”, spune el.

Acest lucru îl pot asigura cei care ne cunosc intim și o fac prin prezența lor fizică, prin atingere, prin așezarea cu noi la masă, prin partajarea cu noi a gândurilor lor. Timpul petrecut împreună este “hrană socială”.

Deci, în loc să trimiteți prietenilor un mesaj pe social media, de ce să nu le bateți la ușă ca să fiți față în față ajungând astfel să vă simțiți foarte bine?

O viață petrecută cu cât mai multe asemenea momente conține multe picături de fericire lucru pe care vi-l doresc din toată inima!

Don’t worry, be happy!

 

Surse:

1.www.theguardian.com/society/2018/may/23/the-friend-effect-why-the-secret-of-health-and-happiness-is-surprisingly-simple?utm_source=pocket&utm_medium=email&utm_campaign=pockethits

2.www.radiomures.ro/stiri/singuratatea-este-mai-nociva-pentru-sanatate-decat-fumatul-si-alcoolul.html

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.