30 Sep

Știați că cititul “recablează” creierul?

Găsesc televiziunea foarte educativă. De fiecare dată când cineva pornește televizorul, mă duc în camera cealaltă și citesc o carte.”

Groucho Marx (Julius Henry Marx) – scriitor și actor american

 

Dacă știați că cititul “recablează” creierul, nu vă mai pierdeți timpul cu parcurgerea rândurilor care urmează! Dacă nu știați, am să lămuresc în primul rând sensul în care este folosit termenul de “recablare”.

În tehnică, a recabla înseamnă a pune un nou sistem de fire electrice într-o clădire sau o mașină. În acest articol, recablarea este echivalentă cu stabilirea de noi legături între diferitele porțiuni ale creierului uman.

Reclamele pentru fitness promit rezultate fizice uimitoare: un fund mai ferm, abdomen sculptat, bicepsuri bombate.

Descoperirile alimentare, în mod asemănător, atrag atenția, adesea în mod fals, asupra a ceea ce poate fi un “superaliment” respectiv un mijloc de a obține o sănătate perfectă.

În mod ciudat, un lucru demonstrat și anume că lectura ne poate face ființe mai sănătoase, mai inteligente și mai empatice, scapă discuțiilor sau reclamelor.

Cititul, desigur, necesită răbdare, osteneală și hotărâre și nu chiar orice fel de citit este atât de util.

Noua clădire a Bibliotecii Academiei Române

De exemplu, parcurgerea numai a titlurilor sau numai a replicilor zeflemitoare este un proces nesemnificativ pentru dezvoltarea creierului.

Altfel spus, “scanarea” titlurilor sau numai a replicilor constituie echivalentul literar al ideii că “dulciurile sunt periculoase pentru sănătatea dumneavoastră”.

În aceeași ordine de idei, informațiile conținute în mai puțin de 140 de caractere îmbie la lene și nu ajută creierul, în sensul susținut aici.

Beneficiile cititului sunt multe, ceea ce este deosebit de important într-o epocă a distracțiilor cu smartphone-uri, epocă în care, de exemplu, putem citi în presă (www.ebihoreanul.ro – 27 septembrie), informații conform cărora “din 7000 de șomeri bihoreni, mai mult de 5000 sunt, practic, analfabeți”. Această situație nu numai că îi pune pe oamenii respectivi în pericol din punct de vedere social și intelectual, ci îi dezavantajează în mod cognitiv, toată viața.

Un studiu, din 2009, realizat cu 72 de copii, cu vârsta cuprinsă între opt și zece ani, la Carnegie Mellon University din SUA, a descoperit că lectura creează materie albă nouă în creier.

Materia albă din creier transportă informații între regiunile de materie cenușie, în care se prelucrează orice informație. Dar lectura, nu numai că extinde materia albă, ci ajută și la procesarea mai eficientă a informațiilor.

Cititul într-o limbă are avantaje enorme. Adăugarea însă și a cititului  într-o limbă străină nu numai că îmbunătățește abilitățile de comunicare – posibilitatea de a discuta cu mai mulți oameni, din cercuri mai largi – ci contribuie și la creșterea în dimensiune a regiunilor creierului implicate în navigația spațială și acumularea de noi informații.

Cercetătorii știu de mult că regiunile limbajului “clasic”, din creier, precum zona Broca și zona Wernicke, sunt implicate în modul în care creierul interpretează cuvintele scrise.

Dar ceea ce neuroștiințele (ansamblul științelor creierului = neurobiologia, psihofiziologia, psihobiologia, neuroetologia, neuropsihologia, neurofilozofia etc.) au ajuns să stabilească abia în ultimii ani este că narațiunile activează și alte părți ale creierului nostru.

Altfel spus, cele citite afectează regiunile creierului implicate în acțiunile despre care citești. Așa se explică de ce cititul poate crea simțăminte atât de vii.

De exemplu, cuvinte precum “lavandă”, “scorțișoară” sau “săpun”, provoacă răspunsuri nu numai din zonele de prelucrare ale limbajului, din creier, ci și din cele dedicate mirosurilor. Aceste regiuni rămân însă “tăcute” atunci când citiți, de pildă, “scaun”.

Revenind la o idee de la început, este bine de menționat că, în aplicarea soluțiilor pentru dezvoltarea mușchilor fesieri, și cititul poate fi foarte util.

Este cunoscut faptul că genuflexiunile reprezintă unul dintre cele mai eficiente exerciții pentru acest scop. În momentul în care vă imaginați biomecanica necesară pentru o ghemuire, se activează cortexul motor (regiunea cortexului cerebral responsabilă de inițierea impulsurilor nervoase legate de activitatea voluntară a mușchilor corpului).

Atleții folosesc de mult asemenea tehnici de vizualizare pentru exersare: pentru a obține eficacitatea maximă din orice mișcare ei își imaginează aceste mișcări.

Prin urmare, cititul romanelor este o modalitate excelentă pentru a exersa.

În același timp, romanele merg dincolo de simularea realității și oferă cititorilor o experiență indisponibilă din afara paginilor: posibilitatea de a intra pe deplin în gândurile și sentimentele altor persoane. Acest lucru are implicații profunde pentru modul în care interacționăm cu ceilalți.

Cititul ne face să devenim mai inteligenți. Cercetările arată că citirea ajută nu numai inteligenței fluide (Inteligența fluidă este abilitatea de a rezolva noi probleme, de a folosi logica în situații noi și de a identifica modele. În contrast, inteligența cristalizată este capacitatea de a folosi cunoștințele și experiența învățată.), ci și inteligenței emoționale (capacitatea de a fi conștient, de a controla și de a exprima emoțiile și de a trata relațiile interpersonale în mod judicios și empatic).

Bibliotecă din Germania

Astfel, cititul ne face să luăm decizii mai inteligente pentru noi și pentru cei din jurul nostru.

Mai subliniez ideea că toate beneficiile menționate necesită lectură efectivă și asta va conduce la formarea unei filozofii proprii.

Recunoașterea intențiilor unui alt om joacă, de asemenea, un rol în construirea unei ideologii iar pentru această sarcină, romanele sunt deosebit de potrivite.

Un studiu publicat în anul 2011 în Annual Review of Psychology a constatat o suprapunere parțială a regiunilor creierului folosite pentru a înțelege narațiunile cu rețelele dedicate interacțiunilor cu ceilalți.

Este adevărat, romanele consumă timp și atenție și, în acest context, nu este lipsit de importanță faptul că sunt benefice chiar și “răbufnirile” mai scurte ale prozei pentru că și ele prezintă efecte neurologice profunde.

Poezia, la rândul ei, provoacă răspunsuri emoționale puternice în cititori și, după cum arată un studiu, chiar și în cei care o ascultă.

Ritmurile cardiace, expresiile feței și mișcarea pielii și a părului de pe brațe au fost măsurate în timp ce participanții au ascultat poezie.

La 40% dintre subiecți a apărut “pielea de găină” (aspectul pielii în urma activării reflexului pilomotor la om), la fel cum se poate întâmpla și în timp ce ascultă muzică sau vizionează filme.

Totuși, răspunsurile lor neurologice păreau a fi unice pentru poezie: scanările realizate în timpul studiului au arătat că ascultarea poeziilor a activat și părți ale creierului participanților care, nu sunt activate atunci când ascultă muzică sau vizionează filme.

Aceste răspunsuri au apărut cel mai adesea aproape de încheierea unei strofe și, în special, aproape de sfârșitul poemului.

Faptul acesta se potrivește bine cu nevoia noastră inerentă de narațiune: în absența unei concluzii, creierul crează în mod automat una, care, desigur, poate conduce la o mulțime de suferințe sufletești atunci când speculațiile noastre se dovedesc a fi false. Dar, oricum, ar trebui să ne întoarcem la poezie.

Indiferent că citim versuri sau proză, importantă este atenția concentrată.

Legat de acest lucru, este interesant rezultatul unei cercetări de la Stanford University, California care, a pus în evidență o diferență neurologică între lectura pentru plăcere și lectura concentrată cum este cea pentru un test.

Sângele curge spre diferitele zone neuronale, în funcție de modul în care este efectuată citirea. Cercetătorii speră că acest lucru ar putea oferi indicații pentru progresul metodelor cognitive de antrenament.

Cititul, ca orice deprindere, trebuie exersat în mod regulat și cred că ar fi superfluu să mai fac alte recomandări.

În orice caz, persoanele care, la întrebarea “când ai citit ultima oară ceva ce nu înseamnă literatură de specialitate?”, vor putea să indice săptămâna care este pe cale să se încheie, sunt în posesia unor picături de fericire.

Don’t worry, be happy!

Surse:

1.bigthink.com/21st-century-spirituality/reading-rewires-your-brain-for-more-intelligence-and-empathy?utm_source=pocket&utm_medium=email&utm_campaign=pockethits

2.www.cmu.edu/news/archive/2009/December/dec9_brainrewiringevidence.shtml

3.ro.wikipedia.org/wiki/Substan%C8%9B%C4%83_alb%C4%83

4.www.nytimes.com/2012/03/18/opinion/sunday/the-neuroscience-of-your-brain-on-fiction.html

5.www.annualreviews.org/doi/abs/10.1146/annurev-psych-120709-145406

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *