08 Dec

Știați că există erori de gândire pe care, probabil, toți le comitem?

Viaţa unui om e un nesfârşit şir de erori.”

Marin Preda

 

Probabil că la toți ne place să credem că suntem persoane raționale și gândim logic. Dar, în ultimele decenii, cercetătorii au descoperit o gamă largă de erori mintale care deturnează gândirea noastră. De multe ori facem alegeri emoționale, iraționale și confuze.

Cele mai frecvente erori mintale care ne împiedică să luăm decizii bune par să fie: prejudecata de supraviețuire, aversiunea față de pierdere, disponibilitatea euristică, ancorarea și prejudecata de confirmare.

  1. Prejudecata de supraviețuire.

Aproape orice media online cunoscută ne stimulează în a comite această eroare, botezată de psihologi prejudecata de supraviețuire. Oriunde vedeți articole cu titluri cum ar fi “6 lucruri din camera de zi de care trebuie să scapi acum”, „10 lucruri pe care nu le fac oamenii inteligenți”, „Cum se antrenează Ciprian Marica” ș.a., vedeți, de fapt, o “invitație” la a comite această eroare.

Eroarea se referă la tendința noastră de a ne concentra pe câștigătorii dintr-un anumit domeniu și încercarea de a învăța de la ei, uitând însă total de cei care deși au folosit aceeași strategie au fost perdanți.

S-ar putea să existe mii de sportivi care se antrenează într-o manieră foarte asemănătoare cu Ciprian Marica dar, niciodată nu au ajuns în echipa națională de fotbal.

Problema este că nimeni nu aude despre miile de sportivi care nu au reușit niciodată să ajungă la vârf. Auzim doar despre cei care supraviețuiesc.

În mod eronat, am supraevaluat strategiile, tacticile și sfaturile unui supraviețuitor, ignorând faptul că aceleași strategii, tactici și sfaturi pentru majoritatea oamenilor nu au funcționat.

Un îndemn clasic din aceeași categorie: “Richard Branson, Bill Gates și Mark Zuckerberg au renunțat la școală și au devenit miliardari! Nu aveți nevoie de școală pentru a reuși. Antreprenorii nu trebuie să mai piardă timp cu școala ci să înceapă.”

Mai mult ca sigur că, toți aceștia au reușit în ciuda căii pe care au urmat-o și nu datorită ei. Corespunzători fiecărui Branson, Gates și Zuckerberg, există mii de alți antreprenori cu proiecte eșuate, conturi bancare cu datorii grele și studii făcute pe jumătate.

Prejudecata de supraviețuire  nu înseamnă doar că o strategie poate să nu funcționeze bine pentru noi ci spune și că nu știm cu adevărat dacă strategia funcționează bine.

Când sunt amintiți numai câștigătorii iar perdanții sunt uitați, devine foarte dificil de spus că o anumită strategie duce la succes.

  1. Aversiunea față de pierdere.

Aversiunea față de pierdere se referă la tendința noastră de a prefera câștigurilor evitarea pierderilor.

Cercetările au arătat că, dacă primim 100 de lei vom avea un impuls de satisfacție dar, dacă pierdem 100 de lei pierderea ni se va părea dramatic de mare.

Cele două situații sunt egale dar opuse, însă în ceea ce privește sentimentele generate sunt disproporționat de inegale.

Tendința noastră de a evita pierderile ne face să luăm decizii stupide. Ne agităm să ne protejăm lucrurile pe care le deținem și asta ne poate duce să supraevaluăm niște elemente în comparație cu alte opțiuni.

De exemplu, cumpărarea unei perechi noi de pantofi, ne oferă un mic impuls de satisfacție. Cu toate acestea, chiar dacă nu-i purtăm niciodată și după câteva luni se pune problema să-i oferim cuiva, acest lucru ar putea fi incredibil de dureros. Nu îi folosim dar, pur și simplu, nu ne putem despărțiți de ei din cauza aversiunii față de pierdere.

Un alt exemplu, ce nu ne este străin ar fi și următorul. Pe drumul spre muncă, nimerim aproape toate semafoarele pe verde, fapt care ne oferă poate un pic de satisfacție dar, atunci când mașina din fața noastră stă la un semafor pe verde și noi pierdem ocazia de a trece prin intersecție vom deveni chiar furioși. Pierderea șansei de a beneficia de culoarea verde a semaforului este mult mai dureroasă decât plăcerea de a avea lumina verde de la început.

  1. Disponibilitatea euristică.

Disponibilitatea euristică se referă la o greșeală obișnuită pe care creierul nostru o face presupunând că exemplele care ne vin în minte fac parte din lucrurile cele mai importante sau predominante.

De exemplu, cercetările lui Steven Pinker, profesor de psihologie la Universitatea Harvard, au arătat că trăim în prezent cea mai puțin violentă perioadă din istorie. Ratele de omucidere, de viol, de agresiune sexuală și de abuz asupra copiilor sunt în scădere.

Cu toate acestea majoritatea oamenilor sunt șocați când aud aceste statistici. Unii refuză să le creadă.

Dacă acesta este cel mai liniștit moment din istorie, spun ei, de ce au loc acum atât de multe războaie? De ce se aude în fiecare zi despre violuri, crime și infracțiuni? De ce vorbește toată lumea despre atâtea acte de terorism și distrugere?

Răspunsul este că, nu numai că trăim în cel mai liniștit moment din istorie de până acum ci și în cea mai bine mediatizată perioadă.

Informațiile despre orice dezastru sau criminalitate sunt mai accesibile ca oricând. O căutare rapidă pe Internet va aduce mai multe informații despre cel mai recent atac terorist decât ar fi putut să livreze vreodată orice ziar, acum 100 de ani.

Procentajul total al evenimentelor periculoase scade, însă probabilitatea de a auzi despre unul dintre ele (sau multe dintre ele) crește. Și, pentru că aceste evenimente sunt imediat disponibile în mintea noastră, creierul nostru presupune că se întâmplă cu o frecvență mai mare decât în realitate.

Noi supraevaluăm și supraestimăm impactul lucrurilor de care avem cunoștință și subevaluăm și subestimăm prevalența evenimentelor despre care nu am auzit nimic.

  1. Ancorarea.

Poate cea mai răspândită situație în care se poate vorbi despre ancorare este aprecierea unor prețuri.

În cazul în care prețul unui ceas nou este de 500 de lei, este posibil să considerăm că este prea scump pentru bugetul nostru. Cu toate acestea, dacă intrăm într-un magazin și vedem mai întâi un ceas cu 5.000 de lei, dintr-odată ceasul de 500 de lei, din colț, pare destul de rezonabil.

Multe dintre produsele premium pe care firmele le afișează nu se așteaptă niciodată să se vândă în cantități prea mari. Ele servesc rolului, foarte important, de a ne ancora mintal și de a ne face să ni se pară produsele de la mijlocul gamei mult mai ieftine.

  1. Prejudecata de confirmare.

Prejudecata de confirmare  se referă la tendința noastră de a căuta și de a favoriza informațiile care confirmă convingerile noastre, ignorând sau devalorizând, în același timp, informațiile care contravin credințelor noastre.

De exemplu, persoana A consideră că schimbările climatice sunt o problemă serioasă și caută să citească doar lucruri despre conservarea mediului, schimbările climatice și energia regenerabilă adică articole care confirmă și susțin credințele sale.

Persoana B nu crede că schimbările climatice sunt o problemă serioasă și caută să citească doar scrieri care discută despre modul în care schimbările climatice sunt un mit, că oamenii de știință sunt incorecți și suntem cu toții păcăliți. Persoana B citește deci doar lucruri care confirmă și susțin credințele sale.

Schimbarea propriei noastre păreri este mai greu de realizat decât pare. Cu cât credem mai mult că știm ceva, cu atât mai mult vom filtra și ignora toate informațiile contrare.

Dacă ne gândim bine, nici nu pare a fi firesc să formulăm o ipoteză și apoi să încercăm diferite modalități de a dovedi că este falsă. În schimb, pare mult mai normal să formulăm o ipoteză, să presupunem că este adevărată și să căutăm și să credem doar informațiile care o susțin.

Majoritatea oamenilor nu doresc informații noi, vor să valideze informațiile pe care le dețin.

Bun, acum știm mai multe despre erorile de gândire dar ce putem face? Cum putem să ne oprim creierul să facă aceste erori?

În niciun caz nu trebuie să vedem în aceste erori de gândire un semnal al unui creier afectat. Același mod de gândire, în foarte multe cazuri, este extrem de util.

Cea mai bună opțiune pentru evitarea erorilor de mai sus ar fi conștientizarea de sine, adică recunoașterea situațiilor în care am comis asemenea erori.

Sper că acest articol vă va fi de ajutor în acest sens și cândva, data viitoare, veți putea constata că ați evitat erorile de gândire, lucru care vă va pune în posesia unor picături de fericire!

Don’t worry, be happy!

 

Surse:

1.jamesclear.com/common-mental-errors?utm_source=pocket&utm_medium=email&utm_campaign=pockethits

2.psihologulbrasovean.blogspot.com/2014/11/capcane-psihologice.html

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.