23 Mar

Știți că stările psihice sunt contagioase și prin Internet?

Să menții furia este ca a ține un cărbune încins în mână cu intenția de a-l arunca în altcineva. Noi suntem cei care ne vom arde.”
Siddhartha Gautama (Buddha)

 

Chiar dacă nu suntem conștienți de asta, așa cum am mai arătat și cu un alt prilej (06.11.2015), este posibil ca emoțiile noastre să influențeze și persoanele din jurul nostru.

Acest lucru se poate întâmpla în timpul relațiilor noastre sociale de bază ba chiar și pe drumul obișnuit (naveta) spre locul de muncă.

“Dacă cineva vă zâmbește, îi întoarceți zâmbetul. Aceasta este o transmitere vremelnică a emoțiilor de la o persoană la alta”, spune Nicholas Christakis sociolog și medic la Yale University.

El coordonează Laboratorul de Cercetare a Naturii Umane din cadrul universității. Cercetarea sa actuală se axează în principal pe două teme:

(1) regulile sociale, matematice și biologice care guvernează modul în care se formează rețelele sociale (“conexiunea”) și

(2) implicațiile sociale și biologice ale modului în care acționează “contagiunea” care influențează gândurile și comportamentele individului.

Laboratorul său utilizează atât metode observaționale cât și experimentale pentru a studia aceste fenomene, exploatând tehnici de sociologie, informatică, biosociale, demografice, statistice, genetică comportamentală, biologie evolutivă, epidemiologie și altele.

În ceea ce privește transmiterea emoțiilor, lucrurile nu se opresc însă la simplele schimburi de zâmbete între indivizi. Emoțiile se pot răspândi, ca și gripa sau răceala dar se răspândesc chiar și prin rețelele sociale.

De exemplu, cercetările echipei profesorului  Christakis au arătat că, dacă viața unui individ începe să devină mai fericită, un prieten care trăiește în apropiere lui are șanse cu 25% mai mari de a deveni și el fericit. Fericirea se poate răspândi chiar și la persoanele cu care suntem conectați doar indirect.

Pentru a documenta acest lucru, Christakis și colegii lui au urmărit interacțiunile față-în-față a circa 5000 de persoane care trăiesc în același oraș de 32 de ani. Urcușurile și coborâșurile lor emoționale au fost cercetate prin studii periodice. “Am reușit să arătăm că, pe măsură ce o persoană a devenit fericită sau tristă, faptul a avut repercusiuni prin rețea”, spune Christakis.

Dar, trebuie subliniat faptul că, din păcate, nu este vorba doar de răspândirea fericirii. Nefericirea și furia sunt și ele contagioase.

Pentru a te contamina de emoțiile altcuiva nu trebuie să fii în aceeași casă sau oraș. Există dovezi că molipsirea emoțională se poate produce și prin interacțiunile noastre digitale.

Să presupunem de exemplu că aveți o dispoziție negativă și trimiteți un mesaj text unui partener din rețea. Un studiu de cercetare, numit, “I’m Sad You’re Sad” (“Sunt trist că sunteți trist”), a dovedit că în aceste tipuri de schimburi de mesaje text, este foarte probabil ca și corespondentul dumneavoastră să resimtă emoția și să o oglindească.

Cât de departe poate merge asta? Stările emoționale pot fi transferate altora prin intermediul contagiunii emoționale, fără ca persoanele “contaminate” să fie conștiente de acest lucru.

Contagiunea emoțională, cu oameni care transferă emoții pozitive și negative altora, a fost clar stabilită prin experimente de laborator.

Datele dintr-o rețea socială vastă, din lumea reală, colectate pe o perioadă de 20 de ani, sugerează că stările de spirit, care nu sunt vremelnice, (de exemplu, depresia, fericirea) se pot transfera prin rețele dar, rezultatele sunt încă controversate.

Într-un experiment cu un număr mare (N = 689.003) de persoane, care utilizează Facebook, s-a testat, prin modificarea conținutului emoțional din fluxurile de știri, dacă contagiunea emoțională are loc și în afara interacțiunii personale între indivizi.

Unii participanți la studiu au avut acces la mai puține postări pozitive, în timp ce alții au început să vadă mai multe postări pozitive. Persoanele cărora li s-au redus datele pozitive transmise, au produs, la rândul lor, mai puține postări pozitive și mai multe postări negative pe când la cele cărora li s-au redus elementele negative din fluxurile lor de mesaje, efectul a fost opus.

Aceste rezultate indică faptul că emoțiile exprimate de alții pe Facebook influențează propriile noastre emoții și acest fapt constituie dovezi experimentale ale faptului că prin intermediul rețelelor sociale se poate produce contagiunea pe scară largă (am putea să o numim “manipulare”?).

Experimentul sugerează de asemenea că, spre deosebire de ipotezele predominante, interacțiunea personală și semnalele nonverbale nu sunt strict necesare pentru contagiunea emoțională și că observarea experiențelor pozitive ale altora ne poate stimula starea pozitivă.

Jeff Hancock, directorul fondator al Stanford Social Media Lab și profesor la Departamentul de Comunicare de la Stanford University, autor a două studii privind interacțiunile din tehnologia digitală, spune:  “Am constatat că, atunci când în fluxul dumneavoastră de știri se întâmplă lucruri bune – prietenii și familia dumneavoastră, au de asemenea tendința de a scrie mai pozitiv și mai puțin negativ”.

“Și opusul este adevărat. Vizualizarea mai multor mesaje negative a determinat pe utilizatori să scrie mai multe lucruri triste sau urâte. În general, efectele au fost foarte mici, în comparație cu ceea ce s-a dovedit prin interacțiunile față-în-față, dar studiul a sugerat că emoțiile se pot transmite prin intermediul rețelei prin contagiune”, mai spune profesorul Hancock.

Conform altor studii, se pare că, în fiecare dintre noi, poate exista un pic de tendință de a posta mesaje neplăcute. Dacă citim un mesaj urât, plin de sarcasm sau conținând un atac la persoană și se întâmplă să avem o stare proastă, cercetările arată că este mai mult ca probabil să copiem comportamentul autorului mesajului respectiv.

Este adevărat că este mai ușor să fii rău “din spatele unui ecran” pentru că nu funcționează regulile interacțiunilor față în față. “Sunt puține indicii despre persoana de la sfârșitul primirii mesajului tweet sau post. Nu o vedeți, nu o auziți”, spune Jeff Hancock.

Această ultimă observație nu trebuie să ne stimuleze în a transmite mesaje negative ci din contră, să le excludem din interacțiunile noastre și să fim conștienți de importanța unei stări psihice pozitive și de capacitatea de a-i “contamina” cu ea pe cei cu care suntem în contact direct sau indirect.

Făcând din acest lucru un mod de manifestare permanentă, el poate constitui, pentru fiecare dintre noi, sursa unor picături de fericire.

Don’t worry, be happy! 

 

Surse:

1.www.npr.org/sections/health-shots/2019/02/25/697052006/anger-can-be-contagious-heres-how-to-stop-the-spread?utm_source=pocket&utm_medium=email&utm_campaign=pockethits

2.www.npr.org/templates/story/story.php?storyId=97831171

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.