16 Feb

Știți cât de păgubos pentru sănătate este obiceiul de „a despica firul în patru”?

“Vom muri pentru că ne gândim prea mult. Ne sinucidem lent, gândindu-ne la toate. Gândim. Gândim. Gândim. Oricum, nu puteți avea încredere în mintea umană. Este o capcană mortală.

Anthony Hopkins

 

Tendința de “a despica firul” în patru o avem toți pentru că este o predispoziție naturală a creierului uman.

Cum ne trezim, gândurile ne aleargă în toate părțile și se opresc asupra evenimentelor, mai vechi sau mai noi, care ne umplu viața de zi cu zi.

Unele dintre gânduri sunt mai insistente și nu ne dau pace. Fie ca exemplu, următorul gând care m-a bântuit într-una din zile: “Am trecut ieri dimineața pe lângă doi colegi care discutau, i-am salutat dar niciunul dintre ei nu mi-a răspuns la salut. Care o fi problema? Sunt supărați pe mine? Nu m-au observat, fiind prea ocupați? ….” și acest moment al acelei zile nu mi-a dat pace. L-am întors pe toate fețele și, trebuie să recunosc, am pierdut mult timp „despicând firul în patru”.

De cele mai multe ori, acest mod de “a despica firul în patru” este relativ inofensiv.

Trecem peste ceea ce ar fi trebuit să spunem sau să planificăm, peste ceea ce trebuie să facem și, apoi, mergem mai departe.

Este enervant dar, de cele mai multe ori, nu este mai stresant decât un cântec care îți sună în urechi, care te obsedează sau o discuție sâcâitoare pe care ai vrea să o poți relua.

Pentru unii oameni însă, în anumite situații, cantonarea gândirii în ceva nu se oprește, putând deveni chiar o primejdie.

Această tendință obsesivă de “a despica firul în patru” are un nume în lumea sănătății mintale: ruminație.

Ea a fost și este studiată de experți. Dintre ei de mare ajutor sunt ideile psihologilor americani dr. Margaret Weherenberg și dr. Guy Winch, idei pe care se bazează cele ce urmează.

  1. Pentru început, este vorba de vaci.

“A rumina, conform lui Guy Winch înseamnă “a rumega””. “Cuvântul derivă din modul în care vacile își digeră mâncarea. Vacile mestecă, înghit, regurgitează, apoi mestecă din nou. Acest lucru funcționează bine pentru vaci dar, în cazul oamenilor este vorba de “rumegarea” gândurilor dureroase. Ruminația este, așadar, procesul prin care te frămânți cu gândurile supărătoare, reluându-le iar și iar în minte.”

  1. Ruminația este strâns legată de depresie și anxietate în câteva moduri: poate fi un simptom al celor două, le poate accentua sau, în primul rând, te pot face mai susceptibil la ele.

Ruminația fură timp și energie și, rareori, produce ceva valoros. Epuizându-vă în acest proces, deveniți mai sensibili la rudele sale apropiate, anxietatea și depresia.

În timp ce ruminația în sine nu este un diagnostic, este unică în schimb prin faptul că poate fi un simptom al depresiei și al anxietății.

Persoana deprimată sălășluiește în pierderile și greșelile din trecut, în timp ce persoana care ruminează anxios se îneacă într-o mare de întrebări “ce-ar fi dacă”, imaginându-și întotdeauna rezultatul negativ.

Indiferent dacă este ceva ce nu putem schimba sau nu putem prezice, uneori creierul ni se blochează încercând să controleze incontrolabilitatea.

  1. S-ar putea ca ruminând să aveți senzația că rezolvați probleme, dar de fapt nu este așa.

În timp ce multe probleme sunt într-adevăr rezolvate, printr-o gândire și deliberare atentă, doamna Weherenberg explică faptul că “ruminația este o gândire repetitivă – trece, iar și iar, peste același gând sau problemă fără nici o rezoluție. O problemă nu se rezolvă ci se amplifică prin ruminație. Este pur și simplu repetarea (de obicei negativă) gândurilor fără să se producă o mișcare mintală către o nouă perspectivă.”

Guy Winch adaugă: “Ruminația nu duce la noi perspective sau înțelegeri, ci doar ne învârte ca și cum am fi prinși într-o roată de hamster care epuizează emoțional”.

  1. Ruminația poate fi cu siguranță dăunătoare pornind de la faptul că nu vă gândiți de obicei la lucruri bune.

Ruminația tinde să fie despre lucrurile rele. Nu este ca atunci când rememorați șutul câștigător din repriza a doua a unui meci de fotbal sau o glumă care v-a plăcut; este o “mărșăluire” prin lucruri negative.

După cum le descrie Winch, “gândurile ruminative sunt, prin definiție, invazive. Acestea apar în mintea noastră nepoftite și tind să rămână acolo, mai ales atunci când este vorba de un gând despre ceva cu adevărat supărător sau dureros.”

  1. Impactul ruminației asupra corpului nostru.

„Repetarea gândurilor dureroase este ca o crustă emoțională, pentru că aduce suferința de fiecare dată când le avem în minte și, ca rezultat, ne inundă corpul cu hormoni de stres”, spune Winch.

“Putem petrece ore și zile, pur și simplu cufundați în gânduri supărătoare, punându-ne astfel într-o stare de stres fizic și suferință emoțională. Ca rezultat, ruminația ca obișnuință, crește semnificativ riscul de a dezvolta o depresie clinică, afectează capacitatea de rezolvare a problemelor, produce tulburări de alimentație, abuz de droguri  și chiar boli cardiovasculare.”

  1. Nu e o „binefacere” nici pentru creierul nostru.

Repetarea ciclului de ruminație are ca rezultat modificarea circuitelor creierului, spune Wehrenberg. “Ruminația schimbă structura creierului – așa cum are loc schimbarea unei căi de rulare, dintr-o simplă șosea într-o autostradă cu o mulțime de rampe – astfel că devine tot mai ușoară căderea în ruminație”.

  1. Cu cât ruminați mai mult, cu atât mai greu este să vă opriți.

Devine o rutină, spune Weherenberg. “Ruminația devine un obicei de gândire. Trecerea la un alt gând este o provocare. O persoană care crede că: “Dacă mă gândesc suficient de mult, o să-mi dau seama” face o greșeală. Cu cât gândul este mai obișnuit, cu atât mai greu este să-l rupi”.

  1. Prima linie de apărare, în fața ruminației, este conștientizarea.

Ca și în multe probleme de sănătate mintală, conștientizarea întotdeauna ajută.

Potrivit dr. Winch, primul pas este să identifici gândurile ruminative și să ți le semnalezi ca fiind dăunătoare.

“Odată ce un gând ruminativ devine repetitiv (sau începe în acest fel), trebuie să-l identificăm și să îl transformăm într-o sarcină utilă de rezolvare a problemei – considerându-l o problemă la care se poate răspunde spre deosebire de una la care nu se poate”, spune el.

De exemplu, convertiți “Nu pot să cred că s-a întâmplat acest lucru!” în “Ce pot face pentru a opri ca acest lucru să se întâmple din nou?” sau convertiți “Nu am prieteni buni!” în “Ce măsuri pot lua pentru a aprofunda prieteniile pe care le am și pentru a găsi altele noi?”

  1. Încercați să o opriți înainte de a începe.

Aveți la dispoziție un stoc de declarații pozitive, cum ar fi “Încerc ce este cel mai bine” sau “Am sprijin dacă am nevoie de el”.

Dr. Weherenberg spune: “Calea de a „șterge urma” gândirii repetitive – uneori o îngrijorare – este de a bloca rampa către ruminație și de a planifica în prealabil, în mod deliberat, un alt gând în schimb. Sună simplu, dar este unul din acele lucruri ușor de înțeles, dar greu de făcut”.

  1. Distrageți-vă atenția pentru a ieși din bucla de gândire repetitivă.

Winch recomandă să vă redirecționați atenția spre altceva care necesită focalizare. “O distragere de două până la trei minute, cum ar fi un puzzle, o sarcină de memorie, orice lucru care necesită concentrare, poate fi de ajuns pentru a rupe atracția gândului ruminativ “, spune el.

“Dacă folosim distragerea atenției de fiecare dată când avem un asemenea gând, frecvența cu care apare în mintea noastră se va diminua, la fel ca intensitatea sa”.

  1. Ține-ți un jurnal pentru a scoate gândurile repetitive din cap.

Oamenii care au tendința de a aluneca în ruminație atunci când încearcă să se culce pot pregăti o agendă lângă patul lor pentru a nota gândurile și grijile care se repetă.

În felul acesta ei își spun că nu vor uita gândurile, acum că sunt pe hârtie și că pot ține o pauză cu ele.

Ar mai fi multe de spus dar voi încheia cu recomandarea dr. Wehrenberg de a schimba ordinea gândurilor, făcând o regulă generală din a întrerupe gândurile care nu sunt necesare, ori de câte ori ele apar, prin trecerea la un gând pozitiv.

Procedând așa, iubite cititorule, nu vei avea sau vei scăpa de obișnuința ruminației și poate nici nu știi de cât de multe picături de fericire vei avea parte.

Don’t worry, be happy!

 

Surse:

1.www.buzzfeed.com/ryanhowes/how-to-stop-ruminating?utm_source=pocket&utm_medium=email&utm_campaign=pockethits

2.www.kudika.ro/articol/special/46581/trucuri-pentru-a-inceta-sa-despici-firul-in-patru.html

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.