15 Aug

Știți cum putem trece prin viață fericiți și sănătoși?

 „Oamenii nu mai au timp să învețe nimic. Ei cumpără lucruri gata făcute, din magazine. Dar nu există magazine din care oamenii să cumpere prieteni și, prin urmare, oamenii nu mai au prieteni.”

“Micul Prinț” – Antoine de Saint-Exupéry

 

Răspunsul la întrebarea din titlu l-am obținut urmărind conferința TED a lui Robert J. Waldinger, psihiatru american și profesor la Harvard Medical School. El a devenit  celebru după ce și-a prezentat descoperirile făcute în cadrul cercetării Studiul Harvard al Dezvoltării Adulților”  privitoare la fericire.

[Conferințele TED (Technology, Entertainment, Design – Tehnologie, Divertisment și Design) sunt o serie de conferințe globale susținute de Fundația Sapling, o asociație americană non-profit,  organizate pentru a răspândi “ideile care merită promovate”. 

Există și conferințe TEDx, evenimente independente similare TED, care pot fi organizate de oricine care obține o licență liberă de la TED, dându-și acordul să urmeze anumite principii. Evenimentele TEDx sunt non-profit, dar pot avea o taxă de intrare sau sponsorizare comercială pentru a acoperi costurile. În mod similar, speakerii (vorbitorii) nu sunt plătiți.

În România s-au organizat de-alungul anilor multe evenimente TEDx, în diferite localități ale țării, unul din cele mai active centre fiind TEDx Cluj-Napoca.]

“Studiul Harvard al Dezvoltării Adulților” este unic, în parte datorită longevității sale și, în parte datorită statutului social ridicat al unora dintre participanții la studiu devenind astfel probabil cel mai lung studiu despre viața adulților efectuat vreodată.

Studiile longitudinale de acest gen sunt rare pentru că mulți participanți se retrag pe parcurs, se termină fondurile alocate, cercetătorii își pierd interesul sau mor și nimeni nu preia ștafeta.

Studiul Harvard a supraviețuit printr-o combinație între noroc și tenacitatea câtorva generații de cercetători. Profesorul Waldinger este al patrulea director al studiului.

Acest studiu longitudinal al fericirii adulților funcționează continuu din 1938 an din care, până în zilele noastre, au fost urmărite viețile a două grupuri de bărbați.

Primul grup a fost alcătuit din studenți, la vremea respectivă, aflați în anul doi la Harvard. Toți au absolvit în timpul celui de-al II-lea Război Mondial și apoi majoritatea s-au dus la război.

Al doilea grup urmărit a fost format din băieți din cartierele cele mai sărace din Boston, aleși special pentru studiu pentru că făceau parte din familiile cele mai problematice și dezavantajate din Bostonul acelor ani. Majoritatea locuiau înghesuiți și în condiții precare, mulți fără apă curentă, rece sau caldă.

La începutul studiului, toți acești adolescenți au fost intervievați și examinați medical. Cercetătorii au fost la ei acasă și le-au intervievat părinții.

Adolescenții au crescut și au devenit  adulți, având parte de tot felul de vieți:  muncitori, avocați, zidari, doctori, unul – John F. Kennedy – chiar președinte al Statelor Unite. Unii au devenit alcoolici, câțiva au făcut schizofrenie. Unii au urcat pe scara socială de jos până sus de tot, iar alții au parcurs drumul în direcție opusă.

În total la studiu au participat 724 de bărbați americani. Cam 60 din cei cu care s-a început studiul sunt încă în viață, având acum peste 90 de ani. Ei continuă să fie studiați fiind evaluați cel puțin o dată la doi ani prin chestionare, informații de la medicii lor, analize de sânge, scanări ale creierului și interviuri la domiciliu.

Au fost adunate informații despre sănătatea lor mintală și fizică, evoluția în carieră, experiența în calitate de pensionari și calitatea vieții conjugale. Scopul studiului a fost identificarea predictorilor îmbătrânirii sănătoase.

Ce a rezultat din zecile de mii de pagini de informații care au fost culese despre aceste vieți?

Învățămintele nu-s despre bogăție, faimă sau muncă din greu. Cel mai clar mesaj al acestui studiu, lung de peste 80 de ani, este acesta:  relațiile bune ne mențin mai fericiți și mai sănătoși.

În ceea ce privește relațiile bune se poate vorbi de trei mari lecții care se desprind din Studiul Harvard al Dezvoltării Adulților”.

Prima este că legăturile sociale ne fac bine și că singurătatea ucide. Se pare că oamenii cu relații mai bune cu familia, prietenii și comunitatea, sunt mai fericiți, mai sănătoși și trăiesc mai mult decât cei cu relații mai slabe.

Experiența singurătății se pare că e toxică. Oamenii care sunt mai izolați de ceilalți sunt mai puțin fericiți, sănătatea lor decade mai devreme la mijlocul vieții, capacitatea cerebrală le scade mai curând și trăiesc vieți mai scurte decât oamenii ce nu sunt singuri.

Să nu uităm însă că poți fi singur chiar aflându-te într-o mulțime și că poți fi singur și într-o căsnicie.

Prin urmare a doua mare lecție care rezultă e că nu contează doar numărul de prieteni sau dacă ești sau nu într-o relație stabilă ci contează calitatea relațiilor tale apropiate.

A trăi în conflict e foarte dăunător sănătății noastre. De exemplu, căsniciile cu conflicte mari, fără prea multă afecțiune, se dovedesc a dăuna mult sănătății, mai mult chiar decât divorțul. A trăi în relații bune și calde este protectiv.

În acest context, cercetătorii au mai constatat că nu nivelul de colesterol la vârsta de 50 de ani e acela care a prezis cum urmau să îmbătrânească subiecții ci nivelul de mulțumire în relațiile lor.

Oamenii cei mai satisfăcuți cu relațiile lor la vârsta de 50 de ani, au fost cei mai sănătoși la vârsta de 80 de ani.

Relațiile bune și apropiate par să ne protejeze de unele dintre greutățile bătrâneții. Cele mai fericite cupluri – atât bărbații cât și femeile – au declarat la 80–90 de ani că în zilele în care durerile fizice erau mai mari, dispoziția lor rămânea la fel de bună. În schimb cei aflați în relații nefericite, în zilele în care aveau dureri fizice mai mari, acestea erau amplificate de suferința emoțională.

A treia mare lecție despre relații și sănătatea noastră e că relațiile bune nu ne protejează doar corpul, ne protejează și creierul.

Faptul de a te afla într-o relație unită și stabilă cu cineva, la 80–90 de ani, îți oferă protecție. Oamenii aflați în astfel de relații, care simt că se pot baza cu adevărat pe celălalt la nevoie, au memoria bună un timp mai îndelungat.

Oamenii aflați în relații în care simt că nu pot conta pe celălalt, vor resimți mai devreme un declin al memoriei. Relațiile bune nu înseamnă calm permanent. Unele cupluri octogenare se pot ciondăni cât e ziua de lungă dar câtă vreme simt că la greu se pot baza cu adevărat pe celălalt acele certuri nu le afectează memoria.

Însă toate aceste lucruri nu sunt noutăți. Faptul că relațiile bune și apropiate sunt bune pentru sănătatea și bunăstarea noastră  este o înțelepciune veche de când lumea.

Atunci de ce e atât de greu de înțeles și este atât de ușor ignorat?

Probabil ce ne-ar plăcea cu adevărat este o soluție rapidă sub forma unei pastile care să ne facă viața mai bună și s-o mențină așa.

Relațiile sunt mult mai complicate și efortul de a le întreține uneori chiar și prin îngrijirea de rude și prieteni nu e atrăgător sau fascinant. În plus durează toată viața, nu se termină niciodată.

Subiecții incluși în studiu care au fost cei mai fericiți la pensie au fost cei care au prețuit relațiile cu familia, cu prietenii, cu comunitatea.

Dar ce înseamnă să prețuiești relațiile?

Posibilitățile sunt practic nelimitate. Ar putea fi ceva simplu, de exemplu în loc de televizor să stai cu cineva sau să revigorezi o relație amorțită făcând ceva nou împreună – plimbări lungi sau ieșiri la un local – reluarea legăturii cu ruda aceea cu care n-ai mai vorbit de ani întregi – pentru că prea obișnuitele învrăjbiri familiale au un efect groaznic asupra celor care stau supărați.

Viața bună se construiește cu relații bune și sper, iubite cititorule (să nu-l uităm pe Miron Costin!), că ale tale sunt de această natură și ca urmare ai parte de multe picături de fericire!

Don’t worry, be happy!   

 

Surse:

1.Robert Waldinger – Conferință TED – Noiembrie 2015

2.ro.wikipedia.org/wiki/TED_(conferin%C8%9B%C4%83)

3.en.wikipedia.org/wiki/Grant_Study

One thought on “Știți cum putem trece prin viață fericiți și sănătoși?

  1. Prietene cititor, la interesantele idei ale domnului profesor Eilender, vă rog să-mi permiteți a adăuga și următoarea opinie.
    După unele păreri, raportul ar fi condiţia în care doi oameni, de pildă, comerciantul şi clientul, au realizat o conexiune – capacitatea de a-şi înţelege unul altuia punctele de vedere şi de a-şi aprecia just sentimentele.
    După opinia mea, această capacitate menționată, exprimă de fapt gradul de compatibilitate dintre ființele umane care au stabilit un raport, calitatea conexiunii fiind influențată și de nivelul bruiajului provenit din diverse surse.

Leave a Reply to Sergiu Marius Popilian Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.