15 Oct

Tehnologia modernă favorizează “ceața mentală”

“Energia minții reprezintă esența vieții.”

Aristotel

Acumulând noi cunoștințe desigur evoluăm dar, nu trebuie să uităm că mințile noastre sunt proiectate pentru a procesa, într-un interval de timp dat, un flux relativ restrâns de noțiuni.

Chiar dacă nu facem parte din rândul celor care sunt permanent cu ochii pe telefoanele “deștepte”, suntem inundați de informații ce provin din diverse surse: mass-media, centrele comerciale, locul de muncă ș.a. Aceste informații sunt incomparabil mai numeroase decât cele care se cereau a fi procesate în urmă cu cincizeci de ani.

De multe ori ne gândim și poate chiar facem paradă de faptul că putem procesa mai multe informații prin “multitasking”, datorită căruia suntem capabili să trecem rapid de la o sarcină la alta.

Dar, de aici nu mai este cale lungă la “ceața mentală”.ceata

Trebuie precizat faptul că nu este vorba de tulburările mentale inerente unor boli sau care apar la unele persoane vârstnice.

Informarea este extrem de importantă după cum subliniază și deviza blogului nostru, celebra sintagmă, „Informația înseamnă putere” și este destul de greu de acceptat că excesul de informații ar avea un cost cognitiv.

Sforțările de a procesa cât mai multe informații pot produce însă alunecarea către “ceața mentală”.

Apariția ei este prevestită de luarea unor decizii mai sărace, de reacții mai mult emoționale decât raționale, sau de erori care limitează informațiile care ar trebui procesate.

Această problemă a creierului se pare că este unul din efectele secundare negative ale epocii de informare.

În permanență suntem asaltați de e-mailuri, mesaje text, Facebook, Twitter ș.a. și ajungem să facem mai multe lucruri deodată adică multitasking.

Neurologul american Daniel J. Levitin explică modul în care dependența noastră de tehnologie ne face mai puțin eficienți.

Creierul nostru este acum mult mai ocupat, fiind asaltat cu fapte, bârfe, zvonuri ș.a., toate fiind considerate drept informație.femeieinceata

Încercarea de a ne da seama ce trebuie să știm și ce putem ignora ar fi extrem de obositoare.

În același timp, fiecare din noi, rezolvăm mult mai multe probleme.

Acum 30 de ani, agențiile specializate ne făceau rezervările la tren sau avion, agenții de vânzări ne ajutau să găsim ceea ce căutăm în magazine iar dactilografele profesioniste sau secretarele ne facilitau rezolvarea corespondenței.

Acum, cele mai multe, dintre toate acestea, le efectuăm noi înșine. Ne facem rezervările pe Internet, facem cumpărături on-line, ne scriem corespondența.

În acest fel, efectuăm munca a 10 persoane diferite și, în același timp, încercăm să ținem pasul cu viața noastră personală: copiii și părinții noștri, prietenii, carierele, hobby-urile și emisiunile preferate la TV.

În același timp ne folosim de smartphonuri, care au devenit asemenea celebrelor cuțite ale armatei elvețiene (prevăzute cu zeci de unelte), includ o mulțime de funții: dicționare, calculatoare, browsere web, e-mail, WhatsApp, jocuri, calendar de întâlniri, reportofon, tuner de chitară, stații meteorologice, GPS, instrument de redactare de texte, Twiter, Facebook, lanternă ș.a.m.d.

Ele sunt mai puternice și fac mai multe lucruri decât cel mai avansat calculator de la sediul central IBM de acum 30 de ani.

Scriem texte, în timp ce mergem pe stradă, ne căutăm e-mailurile, în timp ce avem de așteptat undeva, acasă scriem listele noastre de cumpărături și concomitent ascultăm un podcast preferat iar în timp ce luăm masa cu niște prieteni, comunicăm pe furiș cu alți prieteni care nu sunt prezenți.

Dar toate acestea conțin un mare neajuns. Deși ne gândim că facem mai multe lucruri în același timp, suntem prada unei iluzii puternice și diabolice.

Earl Miller, neurolog la MIT, expert în domeniul atenției divizate, spune despre creierele noastre că, în realitate, “nu sunt conectate la multitasking … Când oamenii cred că sunt în multitasking, de fapt doar trec de la o sarcină la alta foarte rapid. Și, de fiecare dată când o fac, există un cost cognitiv al său”. În mod paradoxal, suntem mai puțin eficienți.

Multitasking-ul mărește producția de cortizol și de adrenalină, ceea ce poate suprastimula creierul și poate provoca tulburări de gândire (încâlcire în gândire) sau “ceață mentală”. Se creează o buclă de feedback producătoare de dopamină, care are ca efect o dependență a creierului de recompense datorită căreia el își pierde concentrarea fiind în căutarea de stimulare externă.creierul

Ceea ce este și mai rău, cortexul prefrontal, având preferințe pentru noutate, face ca atenția să poată fi ușor deturnată de tot ce este nou – proverbialele obiecte strălucitoare pe care le folosim pentru a atrage copiii, cățeii și pisicile.

Se ajunge astfel la o situație contradictorie pentru cei care încearcă să se concentreze pe o activitate importantă: regiunea creierului pe care trebuie să se bazeze în rezolvarea ei devine ușor de distras.

Răspundem la telefon, ne uităm la ceva pe Internet, ne verificăm e-mailurile, trimitem un SMS, și fiecare dintre aceste lucruri sunt tocmai noutățile căutate de creier în preferințele lui pentru noutate și recompensă, lucru care provoacă un fel de explozie de opioide endogene. (Și, cu toate că oamenii atribuie multe beneficii marijuanei, inclusiv creativitate sporită, durere și stress reduse, este bine documentat faptul că ingredientul principal, tetra-hidro-cannabinolul (THC), activează receptorii dedicați din creier și interferează profund cu memoria și capacitatea noastră de a ne concentra pe mai multe lucruri odată.) Ele sunt în detrimentul sarcinii noastre principale, sunt “bomboane pentru creier” lipsite de calorii.

În loc de a culege recompense mari care vin de la un efort susținut, concentrat, culegem recompense goale prin rezolvarea a o mie de sarcini mici, poleite cu zahăr.

Glenn Wilson, psiholog, fost profesor la Gresham College, Londra, a constatat că în situația în care se încearcă concentrarea pe o sarcină, și un e-mail necitit se află în inbox, IQ-ul eficient se reduce cu 10 puncte.

El a arătat că pierderile cognitive prin multitasking sunt chiar mai mari decât pierderile cognitive cauzate de fumatul propriu-zis de canabis.

Neurologul Russell Poldrack, de la Stanford, a constatat că multitasking-ul folosit în timpul învățării face ca noile informații să fie dirijate la partea greșită a creierului.

Cel mai elocvent exemplu este al elevilor care studiază și, în același timp, urmăresc TV-ul: informația din lecțiile lor intră în striatum, regiune a creierului specializată pentru stocarea de noi proceduri și competențe, nu pentru fapte și idei.

Dacă nu ar fi distrasă de televizor, informația ar intra în hipocampus, unde ar fi organizată și clasificată și mai ușor de preluat.

Solicitarea creierului de a-și comuta atenția de la o activitate la alta cauzează arderea glucozei oxigenate și în cortexul prefrontal și în striatum adică a aceluiași combustibil de care are nevoie fiecare pentru a rămâne în activitate.

Schimbările rapide și continue prin multitasking determină creierul să ardă combustibilul menționat atât de repede încât apare starea de epuizare și dezorientare chiar și după o perioadă scurtă de timp.

Într-un experiment celebru, neurologii americani Peter Milner și James Olds, au plasat un mic electrod în creierul unor șobolani, într-o zonă a sistemului limbic din creier numită “nucleul accumbens”.

Această structură din creier reglementează producția de dopamină și este regiunea care “se aprinde” atunci când jucătorii câștigă un pariu, dependenții de droguri iau cocaina, sau oamenii au orgasm. Olds și Milner au numit-o “centru de plăcere”.

Șobolanilor li s-a transmis un mic semnal electric direct la “nucleul accumbens”; le-a plăcut atât de mult încât nu au mai făcut nimic altceva.

Au uitat totul până și mâncatul și dormitul. Au ignorat mâncarea gustoasă, dacă au avut posibilitatea de a apăsa o manetă specială de crom, montată în cușcă, care le facilita declanșarea impulsului electric.

Șobolanii au acționat maneta din nou și din nou, până ce au murit de foame și de epuizare.

Se pare că nu este aproape nici o deosebire față de cazul unui bărbat de 30 de ani care a murit în Guangzhou (China), dupa ce a jucat jocuri video în mod continuu, timp de trei zile.

Un alt om a murit în Daegu (Coreea), după ce a jucat jocuri video aproape continuu timp de 50 de ore și s-a oprit prin stop cardiac.

De fiecare dată când trimitem un e-mail, simțim un sentiment de implinire, iar creierul nostru devine o masă de hormoni de recompensă spunându-ne că am realizat ceva.

De fiecare dată când intrăm pe Twitter sau Facebook, întâlnim ceva nou și ne simțim mai conectați social și obținem o altă porție de hormoni de recompensă.

Dar, trebuie să nu uităm că este vorba, de fiecare dată, de tentația proastă, la care conduce sistemul limbic din creier, de a căuta noutatea care induce în centrele de gândire din cortexul prefrontal sentimentul de plăcere dar nu și de activitate de nivel superior.

Dacă suntem conștienți de toate aceste lucruri și procedăm în consecință, ne putem considera posesori ai unei picături de fericire.

Don’t worry, be happy!

Surse:
1.lifehacker.com/limit-how-much-information-you-have-to-process-to-avoid-1786522112?utm_source=pocket&utm_medium=email&utm_campaign=pockethits
2. www.theguardian.com/science/2015/jan/18/modern-world-bad-for-brain-daniel-j-levitin-organized-mind-information-overload

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.