15 Jul

Un obicei care poate schimba vieți

„Un jurnal intim poate fi, uneori, mai important decât un roman şi poate interesa ca atmosferă de laborator de lucru.”

Liviu Rebreanu

 

Ernest Hemingway

Uneori ne punem întrebarea, de ce minți luminate ale istoriei omenirii, printre care și Marcus Aurelius, Leonardo Da Vinci, Isaac Newton, Benjamin Franklin, Abraham Lincoln, Charles Darwin, George Bernard Shaw, Winston Churchill, Ernest Hemingway, Regina Maria a României, Maya Angelou, au petrecut atât de mult din timpul lor prețios scriind lucruri care nu au fost citite niciodată de contemporanii lor?

Nu vom aborda subiectul în stilul bombastic al unor discursuri motivaționale, ca de exemplu: “Dacă vreți în mod serios să deveniți un individ bogat, puternic, sofisticat, sănătos, influent, cultivat și unic, țineți un jurnal”. – Jim Rohn

Mulți celebrii creatori, scriitori, inovatori și gânditori, țin jurnale – pentru mulți, este o necesitate creativă, pentru alții, un loc de explorare și o anumită formă de artă în sine.

Dar, nu trebuie să facem parte din lumea celebrităților pentru ca această practică să merite osteneala. În cele ce urmează încercăm să justificăm această afirmație.

Ținerea unui jurnal ne ajută să prioritizăm, să ne clarificăm gândirea și să îndeplinim importante sarcini în plus, față de cele urgente legate de ocupație.

Gândirea în scris are această calitate magică de a ne clarifica gândurile.

Scriitorul american Tim Ferriss arată că pentru el ținerea unui jurnal înseamnă “… un instrument pentru a-mi clarifica gândirea și obiectivele… Hârtia este ca o cameră întunecată pentru mintea mea.”

Regina Maria a României

Jurnalul ne oferă o evidență a progreselor pe care le-am realizat față de obiectivele ce ni le-am stabilit și astfel ne menține motivați în strădaniile de a le atinge.

“Ca parte a izbucnirilor voastre creative de dimineață, folosiți jurnalul pentru a vă revizui și îmbunătăți lista zilnică de sarcini. Revizuiți și perfecționați viziunea asupra vieții și a obiectivelor ce vi le-ați imaginat”, spune psihologul Benjamin Hardy.

Numeroase studii (din categoria celor riguroase științific) au arătat că așternerea pe hârtie a problemelor personale poate ajuta oamenii să facă față mai bine evenimentelor stresante, să scadă anxietatea, și chiar să stimuleze activitatea celulelor imune.

Neurologul american Judy Willis explică: “Practica scrierii poate spori irigarea creierului, prelucrarea, păstrarea și recuperarea informațiilor … promovează focalizarea atențională a creierului … stimulează memoria pe termen lung, pune în lumină structurile, dă timp creierului pentru reflecție iar atunci când este bine ghidat, este o sursă de dezvoltare conceptuală și stimulare a celor mai înalte posibilități ale creierului de cunoaștere”.

Ceea ce scriem în jurnal se află sub unicul nostru control. Nu trebuie să ne petrecem foarte mult timp scriind, dar singura regulă este să scriem în mod continuu, să fim consecvenți pentru a profita la maximum de beneficiile menționate.

Cum ar trebui să începem această activitate de împărtășire a gândurilor și simțămintelor noastre cu un jurnal personal ?

În fiecare dimineață ar trebui să identificăm sarcinile și obiectivele zilei respective. Este suficient să notăm 2-3 lucruri și astfel startul și progresul devin mai ușoare. Nu are importanță dacă problemele sunt strict personale sau legate de serviciu; ele pot fi amestecate.

Făcând, în mod consecvent, notații zilnice scurte și simple, le facem ușor de realizat fără să căutăm pretexte de amânare.

La sfârșitul fiecărei zile, putem privi în urmă spre ceea ce am realizat și cu ce dorim să continuăm în ziua următoare.

Jurnalul trebuie început cu lucruri puține, cu micro-angajamente.

Nu sunt utile angajamentele mari. Un bun început ar însemna așternerea gândurilor pe hârtie timp de 30 de zile, petrecând 5-10 minute pe zi, cu jurnalul nostru. După ce au trecut cele 30 de zile, revizuind cele învățate și progresul pe care l-am făcut, putem decide dacă dorim să continuăm scrierea jurnalului. Ținta menționată de 5 până la 10 minute pe zi, fără întreruperi, pentru a scrie în jurnal, este o opțiune ideală.

În mod concret, cu ce să ne confesăm jurnalului?

Harta minții, lista obiectivelor, schița viziunilor noastre, mâzgăleli, desene, schițe, liste de recunoștință, toate cele care ne stârnesc curiozitatea, lista proiectelor care ne pasionează, simțămintele noastre etc.

Este interesant să menționăm că în momentul în care ne punem câte o idee pe hârtie constatăm că ea nu mai rămâne “agățată” de mintea noastră sub forma unei obsesii și mintea devine liberă pentru a se gândi la altceva. La ideea scrisă putem reveni oricând.

Ca parte a sesiunilor de scriere în jurnal să nu uităm să scriem despre tot ceea ce ne-a creat o stare de mulțumire. Exprimarea recunoștinței în jurnal este o metodă dovedită științific pentru a depăși diferite provocări psihologice.

“Scrierea într-un jurnal în fiecare zi, printr-un proces strategic și structurat, vă permite să vă îndreptați atenția spre ceea ce ați realizat, pentru cele ce sunteți recunoscător și spre ce anume vă angajați să faceți mai bine mâine. Astfel, vă bucurați mai mult de ținerea jurnalului prin notații zilnice, vă simțiți bine pentru orice progres pe care l-ați făcut și folosiți un nivel sporit de claritate pentru a vă accelera rezultatele “, spune Hal Elrod, autorul cărții “The Miracle Morning “.

Potrivit dr. James Pennebaker, psiholog american, expert în domeniul scrisului expresiv, pentru a obține cele mai bune rezultate prin ținerea unui jurnal, este recomandabil să:

– uitați de gramatică și de ortografie atunci când scrieți;

– fiți sincer și autentic (puteți fi pentru că nimeni altcineva nu va citi);

– folosiți scrisul manual pentru o mai bună funcționare a memoriei;

– adoptați scrierea cursivă pentru a vă grăbi gândurile.

Dar, trebuie spus că, numai ținerea unui jurnal nu ne va crește productivitatea. Dar combinând acțiunea cu reflecția, în mod cert, în timp, vom acționa mai bine.

“Scrisul accesează emisfera stângă a creierului, care este analitică și rațională”, spune Maud Purcell, psihoterapeut și expert în jurnalism. “În timp ce partea stângă a creierului este ocupată, partea sa dreaptă este liberă să facă ceea ce face cel mai bine, adică să creeze, să intuiască și să simtă. În acest fel, scrierea îndepărtează blocajele mentale și ne permite să folosim mai mult din capacitatea noastră de inteligență pentru a ne înțelege mai bine pe noi înșine și lumea din jurul nostru “.

Ținerea unui jurnal nu este un obicei obișnuit, este un obicei cheie. Acest gen de obiceiuri afectează modul în care lucrăm, mâncăm, trăim, cheltuim și comunicăm.

O schimbare minoră într-unul din aspectele vieții noastre poate declanșa multe alte schimbări pozitive.

Ținerea unui jurnal ar putea fi o astfel de schimbare (ni se pare chiar minoră) și este o modalitate practică și accesibilă de a rămâne conectați la sinele nostru interior, la trupul nostru, la visurile noastre și la scopul nostru în viață, oferindu-ne, poate, multe picături de fericire.

Don’t worry, be happy!

 

Surse:

1.journal.thriveglobal.com/start-journaling-54ea2edb104

2.www.psychologies.ro/cunoaste-te/5-motive-pentru-care-sa-tii-un-jurnal-2152754

3.www.scientificamerican.com/article/the-healthy-type/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *