19 Dec

Un orădean la Johannesburg (1)

"Indiferent ce se întâmplă, o călătorie îţi oferă întotdeauna o poveste de spus."

Proverb evreiesc

Ce poate căuta un orădean la Johannesburg?

După evenimentele din decembrie 1989, am prins curaj și mi-am fixat țeluri ce au devenit tangibile. Printre acestea, unul era, de pildă, acela de a urca în Turnul Eiffel.Eiffel

Dacă cineva, mi-ar fi spus că, mai degrabă, voi fotografia statuia lui Nelson Mandela din Johannesburg și că voi vizita muzeul apartheidului din Africa de Sud, aș fi declarat, fără reținere, că acel cineva și-a pierdut simțul normalului.

Și totuși, acest lucru s-a întâmplat. Nu am vizitat Parisul, în schimb, am vizitat Johannesburgul.

Cum am ajuns să fac asta?

Ale vieții valuri, care pot să te poarte oricând, către oriunde, pe mine m-au purtat, în anul 2008, pentru 3 săptămâni, la Johannesburg, în vizită la rude.

La vremea respectivă, nu aveam blog, și nici timp pentru așa ceva, prin urmare acest articol a avut de așteptat până acum.

De ce acum?

În primul rând, pentru că acum repet vizita. În al doilea rând, pentru că abia acum, am intrat și eu “în rândul lumii” și îmi dau importanță: mi-am făcut un blog ca să povestesc, celor interesați, despre lucruri care poate le sunt de folos și astfel să le ofer picături de fericire.NelsonMandela

Revenind la întrebarea “Ce poate căuta un orădean la Johannesburg?”, răspunsul se găsește simplu, dacă se invocă termenii Aplicației care se depune la ambasada Africii de Sud de la București, atunci când se solicită viza.

În aplicație se bifează una din motivele pentru care se cere viza: vizită, studii, tratative, vizită la rude, tratament medical, stabilirea unei reședințe alternative pentru persoane retrase din activitate (pensionari), schimb de vizite, afaceri, muncă, ș.a.

Preparative

După luarea deciziei de a merge în Africa de Sud și alegerea perioadei, primul pas de făcut este rezervarea biletelor de avion, dus-întors.

Rezervarea se poate face on-line sau printr-o agenție specializată. Noi am apelat la agenția RoM-Tur Internațional din Oradea, cu care am colaborat și în 2008 și a dat dovadă, prin oamenii săi, de un profesionalism exemplar.

Rezervarea am făcut-o în luna septembrie, cu 3 luni înainte de data plecării. De notat că, din punct de vedere economic, este util ca procesul de rezervare să se facă, pe cât posibil, cu mult înainte de data plecării.

Pe noi, un bilet dus-întors ne-a costat 775 EUR. Probabil că, dacă am fi cumpărat biletele mai repede, le-am fi obținut mai ieftin.

E bine de știut că biletele sunt valabile timp de 1 an, în sensul că, există posibilitatea ca, în intervalul de un an, contra unui comision substanțial (în cazul nostru este vorba de 135 EUR), să modifici datele de zbor efectiv, mai probabil data de întoarcere.

Un alt pas important, la capitolul preparative, este achitarea taxei de consulat, de 43 EUR, în contul ambasadei Africii de Sud.

Fără achitarea din timp a acestei taxe – este vorba de necesitatea ca, la momentul depunerii solicitării de viză, banii să fie deja în contul ambasadei – funcționarii ambasadei nici nu stau de vorbă cu solicitanții.

Este util de știut că ambasada are cont deschis la UniCredit Țiriac Bank, prin urmare, dacă plata se face la una din filialele băncii, comisionul este zero, pe când dacă plata se face prin alte bănci, comisioanele pot fi substanțiale.

Depunerea actelor la ambasadă este partea esențială a preparativelor care facilitează drumul spre Johannesburg.

Trebuie avut în vedere faptul că eliberarea vizei se face după 10 zile lucrătoare, prin urmare, este recomandabil ca depunerea actelor să aibă loc cu cel puțin 3 săptămâni înainte de data plecării din țară.

Având în vedere că plecarea noastră din țară, era stabilită pentru data de 15 decembrie, ne-am interesat, prin e-mail, la ambasadă, dacă este oportun să ne prezentăm pe 10 noiembrie ca să depunem documentele pentru viză.

Răspunsul a fost afirmativ incluzând și precizarea că, în 24 noiembrie vom primi rezultatul.

Pentru noi, drumul la București a constituit un fel de repetiție, privind rezistența și răbdarea, pentru marele drum.

În ziua de 9 noiembrie, am plecat, cu trenul, din Oradea, la ora 10 și am ajuns la București, după miezul nopții, cu o întârziere de o oră și jumătate, absolut normală, din punctul de vedere al ceferiștilor.

În tren am petrecut cam 13 ore, până la București iar până la Johannesburg urma să petrecem în avion tot cam 13 ore.

Ideea cu repetiția ne-a fost sugerată de duratele identice petrecute în mijloacele de transport dar este evident că cele două călătorii nu suportă alte comparații.

Distanța Oradea – București este de aproximativ 650 de kilometri pe când distanța Budapesta – Paris – Johannesburg, prin aer, este cam 10.000 de kilometri.

La ambasadă depunerea actelor se face la un ghișeu obișnuit. Am fost ușor dezamăgiți deoarece ne așteptam la un interviu. Din acest motiv, nu am înțeles de ce este obligatoriu ca operațiunea să presupună prezența solicitantului.

După ce ne-am așteptat rândul, cam 30 de minute, funcționara de la ghișeu, o româncă, a preluat actele operativ.

Am răsuflat a ușurare când am aflat că, pentru ridicarea pașapoartelor, conținând prețioasa viză, nu este nevoie să revenim ci, putem delega pe cineva din București să ne reprezinte.

În data de 24 noiembrie pașapoartele au fost gata și ne-au fost expediate, printr-o firmă de curierat, de o persoană de încredere, recomandată de aceeași agenție RoM-Tur. Eram gata de călătorie, eram happy.

Dont worry, be happy!

(Va urma)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *