13 May

Unele exerciții fizice sunt mai bune decât altele, pentru creier?

“Exercițiul fizic este în realitate pentru creier, nu pentru corp. El afectează starea de spirit, vitalitatea, vigilența și sentimentele de bine.”

                                                                                              John J. Ratey

Campania “Pentru un stil de viață sănătos”, inițiată în urmă cu mai mulți ani de CNA (Consiliul Național al Audiovizualului)  și IAA (International Advertising Association) include, printre altele, și următorul îndemn: ”Pentru o viaţă sănătoasă, faceţi mişcare cel puţin 30 de minute în fiecare zi.”

Probabil nu suntem singurii care ne-am pus întrebarea: “Care formă de mișcare ni se potrivește cel mai bine?” “Săpăturile” mai adânci ne-au furnizat primele informații.

În corp există trei sisteme energetice care alimentează mușchii cu energie suficientă pentru realizarea activităților fizice.

Există două sisteme anaerobe și unul aerobic.Creierul comparativ

Cele anaerobe sunt folosite în exerciții intense. Unul este folosit de corp pentru „explozii” fizice rapide, iuți, susținute nu mai mult de 15-20 de secunde: sprinturile, săriturile, aruncările, ridicatul obiectelor grele. El are capacitatea de a furniza energie imediat, întrucât se bazează în întregime pe sursele chimice de alimentare. Al doilea sistem anaerob se bazează pe glucoză, forma utilizabilă a carbohidraților în corp. El furnizează energie pentru tipuri de exerciții în urma cărora obosim după 45-90 de secunde de activitate.

Al treilea sistem energetic este cel aerob. Cuvântul „aerobic” înseamnă faptul că corpul folosește oxigen pentru a furniza energia necesară pentru activități fizice constant moderate sau scăzute ca intensitate, precum mersul pe bicicletă, jogging-ul, ski-ul, dansul aerobic sau o plimbare într-un ritm mai alert.

Iată că am găsit răspunsul la prima întrebare și ne-am putut alege forma de mișcare care ni se potrivește cel mai bine: mersul pe bicicletă.

Există însă și un al doilea aspect. O viață sănătoasă înseamnă și un creier sănătos deci, îndemnul CNA-ului include și creierul.

Legat de acest aspect mai multe date ne oferă un grup de psihologi finlandezi de la Universitatea din Jyvaskylane.

Cercetătorii respectivi, pe baza unor studii efectuate pe șobolani, au ajuns la concluzia că exercițiile fizice schimbă structura și funcția creierului și că ele pot mări volumul creierului, reducând în același timp, numărul și dimensiunile găurilor, legate de vârstă, din materia albă și gri a creierului.

Psihologii finlandezi, au constatat și că unele exerciții fizice ar putea fi mult mai eficiente decât altele, concluzie la care au ajuns făcând comparații ale impactului neurologic al diferitelor tipuri de exerciții: alergare, exerciții de ridicare a greutăților și alte exerciții fizice de mare intensitate.

Cel mai important lucru pe care l-au observat oamenii de știință este că exercițiile amplifică neurogeneza în creierele deja mature, ceea ce înseamnă crearea de noi celule.

În studiile în care s-au comparat creierele animalelor care au efectuat exerciții pe roți în mișcare sau pe benzi de alergare, cu creierele animalelor sedentare, s-a constatat dublarea sau chiar triplarea numărului de neuroni noi care apar în hipocampul (zona-cheie a creierului pentru învățare și memorie) lor.

Cercetătorii cred că exercițiile fizice au un impact similar asupra hipocampului uman.

Au existat și studii mai vechi privind relația dintre exercițiile fizice și neurogeneză dar ele s-au concentrat exclusiv pe alergatul rozătoarele de laborator. Însă, ca urmare a popularității câștigate de programele de antrenament, cu aparatele și instalațiile din sălile de fitness, a devenit o chestiune de tot mai mare interes, dacă și alte forme de exerciții, produc de asemenea creșteri rapide în neurogeneză.

Conform unui studiu recent, publicat în Journal of Physiology de la Universitatea din Jyvaskyla din Finlanda s-a folosit un grup mare de șobolani masculi adulți.

Cercetătorii au injectat șobolanii cu o substanță care marchează celulele noi ale creierului iar apoi i-au împărțit în grupuri pentru serii de programe diferite de antrenament, iar un grup a fost păstrat sedentar pentru a servi ca “martor”.

Exercițiile au continuat timp de șapte săptămâni, după care cercetătorii au examinat microscopic țesutul cerebral din hipocampul fiecărui animal.

Ei au descoperit niveluri foarte diferite de neurogeneză, în funcție de exercițiul la care a fost supus fiecare animal.

Șobolanii care s-au mișcat pe roți au prezentat o puternică neurogeneză. Țesutul lor din hipocamp, comparativ cu creierul animalelor sedentare, a prezentat o abundență de neuroni noi. Cu cât a fost mai mare distanța pe care un alergător a acoperit-o în timpul experimentului, cu atât mai multe celule noi au fost conținute de creierul său.

În schimb, în creierul animalelor care au efectuat exerciții de mare intensitate, au fost mult mai puțini neuroni noi decât la animalele care au alergat dar mai mulți decât în al animalelor sedentare.Haltere

Șobolanii care au exersat cu greutăți, au fost mult mai puternici la sfârșitul experimentului decât la începutul lui dar nu au prezentat o neurogeneză perceptibilă. Țesutul hipocampului lor s-a dovedit a fi la fel cu cel al animalelor care nu au făcut deloc exerciții.

Evident, experiențele s-au făcut pe șobolani și o doză de circumspecție privind comportamentul uman este normal. Dar, implicațiile constatărilor sunt totuși provocatoare. Ele sugerează, conform psihologului Miriam Nokia, cercetătoare la Universitatea din Jyvaskyla, că “exercițiile aerobice ar putea fi și la om cele mai benefice pentru sănătatea creierului.”

Rămâne neclarificată problema dacă exercițiile fizice anaerobe foarte intense, incluzând și perioade de recuperare, sau cele anaerobe de rezistență au efecte similare asupra neurogenezei în hipocamp.

De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere faptul că, variația genetică individuală în ceea ce privește răspunsul global la exercițiile fizice poate să joace și ea un rol în efectele exercitate asupra neurogenezei din hipocampul adult.

Pentru a explica de ce în promovarea neurogenezei rularea, față de celelalte antrenamente, a avut potențialul cel mai ridicat, dr. Nokia și colegii ei au avansat ideea că rularea stimulează eliberarea unei anumite substanțe în creier, cunoscute sub numele de factor neurotrofic derivat din creier (B.D.N.F. – brain-derived neurotrophic factor) despre care se cunoaște că reglementează neurogeneza. Cu cât mai multe mile aleargă un animal cu atât mai mult B.D.N.F. se produce.

Pe de altă parte, ridicarea greutăților, extrem de benefică pentru sănătatea musculară, are un efect redus asupra producerii de B.D.N.F.

În ceea ce privește exercițiile fizice de mare intensitate, beneficiile lor cerebrale potentiale pot fi subminate prin însăși intensitatea lor. Aceste exerciții, din punct de vedere fiziologic sunt mult mai stresante  decât cele moderate, iar “stres-ul tinde să diminueze neurogeneza în hipocampul adulților”, a spus dr. Nokia.

Aceste rezultate nu înseamnă, totuși, că doar alergarea și antrenamentele similare, de anduranță moderată, consolidează creierul, a mai arătat dr Nokia. Aceste activități par să determine cea mai intensă neurogeneză în hipocamp dar, antrenamentele cu greutăți și alte exerciții de mare intensitate, probabil, duc și ele la diferite tipuri de modificări în alte părți ale creierului.

S-ar putea, de exemplu, să stimuleze crearea vaselor de sânge, să suplimenteze sau să creeze noi conexiuni intre celulele creierului sau între diferitele părți ale creierului.

Așa că, dacă în prezent ridicați greutăți sau efectuați alte antrenamente cu eforturi intense, continuați. Dar, în același timp, de dragul unui hipocamp sănătos, poate că veți face, mai mult decât ocazional, plimbări cu bicicleta.

Oricum, mișcarea nu poate decât să facă bine deci, să furnizeze picături de fericire.

Don’t worry, be happy!

Surse:

1. well.blogs.nytimes.com/2016/02/17/which-type-of-exercise-is-best-for-the-brain/?_r=0

2. www.researchgate.net/publication/292989309_Physical_exercise_increases_adult_hippocampal_neurogenesis_in_male_rats_provided_it_is_aerobic_and_sustained

3. www.infoterapii.ro/modules/news/article.php?storyid=198

One thought on “Unele exerciții fizice sunt mai bune decât altele, pentru creier?

  1. Multumim pentru toate informatiile pretioase pe care ni le impartasiti !
    Multa sanatate !!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.