09 Sep

Vă mai faceți câte un „tuning” stării proprii de fericire?

Dacă banii nu aduc fericirea, atunci vreau să îmi trăiesc nefericirea într-un confort total.”

Oscar Wilde

Banii nu pot cumpăra fericirea, nu-i așa? O spune și proverbul (“Banii nu aduc fericirea.”) dar și câteva melodii dintre care, poate cea mai cunoscută, este cea a Corinei Chiriac.

Ei bine, unii cercetători, dar și Oscar Wilde și mulți alți oameni, nu sunt de acord cu asta. Ei spun că totul depinde de modul în care îi cheltuim.

Un studiu recent (www.pnas.org/content/114/32/8523.full) publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences sugerează că oamenii când cheltuie bani cu servicii care duc la economisirea timpului, cum ar fi curățenia locuinței, îngrijirea gazonului sau cu comisionari care fac cumpărături în locul lor, se simt puțin mai fericiți.

Prin comparație, banii cheltuiți pe achiziții de obiecte nu stimulează simțăminte pozitive așa cum ne-am putea aștepta.

Înseamnă că, ne putem gândi la constatarea oamenilor de știință ca la o modalitate de a cumpăra, ceea ce a devenit pentru multă lume o resursă rară: timp liber.

Cu toate acestea, într-o societate în care mulți oameni sunt grăbiți să cumpere cel mai recent model de iPhone, un televizor 4K cu ecran mare sau o pereche de pantofi fantezie, aceiași oameni sunt adesea reținuți în ceea ce privește cheltuirea banilor pentru serviciile de economisire a timpului.

“Intenția de a plăti pe altcineva pentru a face ceva, ce sunteți perfect capabil să faceți voi înșivă, poate provoca sentimente de vinovăție”, spune dr. Elizabeth Dunn, profesor în cadrul departamentului de psihologie al Universității British Columbia din Canada și coordonator al studiului, menționat mai sus.

Dunn și colegii ei au bănuit că, dacă oamenii ar cheltui bani ca să angajeze unele dintre sarcinile nedorite de pe propria listă de sarcini,    s-ar putea simți mai mulțumiți de calitatea vieții lor.

“Am emis ipoteza că, oamenii ar fi mai fericiți dacă ar cheltui bani pentru a cumpăra lucruri pe care lor nu le place să le facă”, spune ea.

Ca un test, grupul de cercetători a proiectat un experiment: în primul rând, au recrutat 60 de adulți, sub vârsta de 70 de ani, din Vancouver, British Columbia.

Ei au oferit voluntarilor o mică sumă de bani și le-au cerut să-i cheltuiască în două moduri diferite, în două weekend-uri consecutive.

“Într-un weekend le-am dat 40 $ și le-am cerut să îi cheltuiască în orice mod care le-ar oferi mai mult timp liber”, explică Dunn. Participanții la studiu au ales o întreagă varietate de servicii, începând cu livrarea de mâncare la domiciliu și terminând cu servicii de curățenie sau comisionari trimiși după cumpărături.

Apoi, în weekend-ul următor, participanții au primit încă 40 de dolari pentru a-i cheltui pe o achiziție materială. Ei puteau alege orice vroiau în cadrul acelui buget. “O persoană a cumpărat tricouri polo”, spune Dunn. “Un alt participant a cumpărat vin pe care l-a descris ca fantastic”.

După fiecare achiziție de weekend, cercetătorii au sunat participanții și   i-au întrebat cum se simt. Participanții au raportat cât de multe “sentimente pozitive” și cât de multe”sentimente negative”, au experimentat, explică Dunn.

S-a putut astfel constata că atunci când participanții la studiu au cheltuit bani cu serviciile de economisire a timpului, au raportat mai multe simțăminte pozitive.

“Cumpărarea de servicii cum ar fi cositul gazonului sau curățarea băii – implică cheltuieli destul de mici – și totuși le vedem făcând diferența în fericirea oamenilor”, spune Dunn.

Dar cu cât de mult sunt mai fericiți? O parte separată a studiului i-a ajutat pe cercetători să răspundă și la această întrebare.

Ei au analizat un grup de 6.000 de persoane din SUA, Canada și Europa, dintr-o gamă largă de categorii, după venituri. (Venitul mediu pe gospodărie, pentru rezidenții din SUA prinși în sondaj, a fost de 75.000 de dolari, însă studiul a inclus și adulți activi care au aproximativ 30.000 de dolari pe an cât și milionari europeni.)

Respondenții au răspuns la întrebările din sondaj legate de faptul că au cheltuit sau nu bani în fiecare lună pentru a-și mări timpul liber, plătind pe altcineva pentru a îndeplini sarcinile neplăcute și, dacă da, cât au cheltuit.

În plus, subiecții au fost rugați să-și clasifice propriul nivel de satisfacție pe o scară de 10 puncte, altfel spus pe o scară de fericire cu 10 trepte.

“Ceea ce am descoperit este că oamenii care au cheltuit bani pentru a cumpăra timp au fost aproape cu un punct mai sus pe scara noastră de 10 puncte, în comparație cu cei care nu au folosit bani pentru a-și cumpăra timp”, explică Dunn.

Deplasarea cu o treaptă pe scara fericirii poate să nu pară prea mult, dar cercetătorii spun că sunt foarte entuziasmați de rezultatele lor.

“Deplasarea oamenilor pe scara satisfacției de viață nu este un lucru ușor de realizat”, mai spune Dunn. “Deci, modificarea cu puțin a modului în care oamenii își cheltuie banii, i-ar putea deplasa cu o treaptă pe această scară, ceea ce este ceva ce chiar vrem să înțelegem și poate să-i încurajăm pe oameni să facă.”

Emanuel Maidenberg, profesor de psihiatrie și științe comportamentale la University of California, Los Angeles, neimplicat în studiu, a declarat că a fost surprins de rezultate.

El spune că se ivește o posibilitate interesantă de “a ne gândi la serviciile de economisire ale timpului ca la un instrument de gestionare a stresului”.

Dar, încă există câteva întrebări fără răspuns, spune el. De exemplu, “stimularea emoțiilor pozitive este durabilă sau este doar de moment?” se întreabă profesorul.

Autorii studiului “prezintă suficiente date pentru a justifica o analiză mai atentă în acest sens”, este de părere Maidenberg.

Dumneavoastră reușiți să vă mai faceți, câte un „tuning” stării de fericire, prin cumpărarea de timp liber? Dacă răspunsul este “da”, deja sunteți în posesia unei picături de fericire, dacă este „nu”, poate o veți face de acum înainte.

Don’t worry, be happy!

Surse:

1.www.npr.org/sections/health-shots/2017/08/28/545839192/need-a-happiness-boost-spend-your-money-to-buy-time-not-more-stuff?utm_source=pocket&utm_medium=email&utm_campaign=pockethits

2.www.pnas.org/content/114/32/8523.full

3.dunn.psych.ubc.ca/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *