04 Feb

Am vrea să fim un pic mai fericiți?

„Nu cred că mulţi oameni înţeleg prea bine timpul liber şi importanţa pe care o joacă acesta în vieţile noastre.”

Jack Nicholson

 

Am vrea să fim puțin mai fericiți? – este o întrebare din categoria acelora care, s-ar putea să fie mai importante decât răspunsurile pe care ni le dăm.

Deși urmărirea fericirii este un obiectiv important pentru ființa umană, o mare parte din ceea ce determină fericirea este în afara controlului nostru.

După părerea cercetătorilor nivelul de fericire al unei persoane este guvernat de trei componente majore: o componentă stabilită genetic, o componentă reprezentată de factorii circumstanțiali ai fericirii și componenta care, depinde de noi și însumează activitățile și practicile pe care le folosim pentru a fi mai fericiți.

În ceea ce privește prima componentă, unii dintre noi suntem predispuși genetic să vedem lumea prin ochelari de culoare roz, iar alții s-au ales cu ochelari cu lentile cenușii.

Cât privește factorii circumstanțiali, ei sunt suma întâmplărilor rele și bune care ne afectează pe fiecare dintre noi dar și lumea din jurul nostru (De exemplu, oamenii cu care avem de-a face pot fi nedrepți iar slujbele pe  care le avem pot fi plictisitoare sau, dimpotrivă, suntem protagoniștii unor evenimente fericite.).

Ceea ce depinde însă de noi, în mod cert, este modul în care decidem asupra activităților și practicilor aducătoare de fericire.

Care sunt acestea?

Este important să nu uităm că avem un anumit control asupra modului în care ne petrecem timpul liber. Ca urmare, merită să ne întrebăm care activități de timp liber sunt și care nu sunt legate de fericirea noastră.

Într-o analiză, incluzând un milion de adolescenți din SUA, Jean Twenge (psiholog, profesor la San Diego State University, autor a peste 100 de articole științifice și cărți) și colaboratorii săi, pentru a stabili care activități se corelează cu fericirea și care nu, au urmărit, modul în care își petrec timpul liber adolescenții.

Cercetătorii au vrut să vadă dacă scăderea uimitoare a fericirii adolescenților, după 2012, și scăderea fericirii adulților, începând încă din anul 2000, ar avea, măcar parțial, explicația în schimbările privind modul în care ei își petrec timpul liber.

În studiul lor, ei au analizat datele ce rezultă dintr-un sondaj reprezentativ, care include elevi din clasa a VIII-a, a X-a și a XII-a, realizat anual, începând din 1991, la nivelul SUA.

În fiecare an, adolescenți aparținând grupelor respective, au fost întrebați despre modul în care își petrec timpul precum și despre starea lor de fericire.

Constatarea principală a cercetătorilor a fost că adolescenții care și-au petrecut mai mult timp cu prietenii, au practicat diferite sporturi, au frecventat slujbe religioase, s-au ocupat de teme sau au citit, au fost mai fericiți.

În schimb, adolescenții care au petrecut mai mult timp vizionând programe TV, navigând pe Internet, jucând jocuri pe calculator, conectându-se la diferitele posibilități de social media, (SMS, chat video, texting ș.a.) au fost mai puțin fericiți.

Altfel spus, activitățile care nu implică un ecran au fost legate de mai multă fericire iar cele care implică un ecran au fost legate de mai puțină fericire.

Diferențele au fost considerabile: adolescenții care au petrecut mai mult de cinci ore pe zi online au fost de două ori mai susceptibili de a fi nefericiți decât cei care au petrecut mai puțin de o oră pe zi.

Desigur, s-ar putea presupune și că, relația este în sens invers adică, oamenii nefericiți caută activități mijlocite de ecran. Însă, un număr din ce în ce mai mare de studii arată că relația corectă este în sensul că folosirea ecranului conduce la nefericire și nu invers.

S-au realizat și experimente în care, unor persoane alese aleatoriu, li s-a cerut să renunțe la Facebook pentru un timp sau să-și suspende contul. În ambele situații s-a constatat că subiecții care au renunțat temporar sau definitiv la acest mijloc de social-media au devenit mai fericiți, mai puțin singuri și mai puțin deprimați decât cei care au continuat să-l folosească, fără întrerupere.

Aici, mai este de spus că, mai multe studii longitudinale arată că timpul petrecut folosind ecranul duce la nefericire, dar nefericirea nu duce la mai mult timp de folosire a ecranului.

Aceste corelări între fericire și folosirea timpului sunt îngrijorătoare, deoarece noile generații de adolescenți petrec mai mult timp în compania ecranelor decât generațiile anterioare.

Mai concret, în SUA (dar probabil nici pe la noi situația nu este mult diferită) între 2006 și 2016, timpul petrecut on-line s-a dublat iar 82% dintre elevii de clasa a XII-a folosesc social media în fiecare zi (în 2008 cifra era de 51%).

În același timp, fericirea adolescenților americani s-a prăbușit brusc după 2012 (este anul în care majoritatea americanilor dețineau deja smartphone-uri).

Asta implică diminuarea serioasă a respectului de sine, a satisfacției față de viață, a satisfacției legate de prieteni și de distracții.

Conform altor studii, aceste scăderi în ceea ce privește starea de bine, se reflectă în creșterile accentuate ale aspectelor legate de problemele de sănătate mintală în rândurile adolescenților: simptomele depresive, depresiile majore, auto-vătămările și sinuciderile.

Nu avem deci a ne mira de incidentele armate, parcă tot mai multe, semnalate în școlile americane, care au ca protagoniști elevi.

În comparație cu generațiile secolului precedent, mai pozitive și mai optimiste, generația actuală de adolescenți este mult mai puțin sigură de sine și mult mai deprimată.

Am început cu adolescenții pentru că astfel devine aproape firească observația că, o tendință similară există și la adulți.

Profesorul Twenge și colaboratorii săi au constatat că adulții, cu vârsta de peste 30 de ani, sunt mai puțin fericiți decât erau acum 15 ani și că fac sex mai rar.

Ar putea exista multe motive pentru această tendință, dar este clar că și adulții petrec acum mai mult timp cu ecranele decât odinioară.

Acest lucru ar putea însemna mai puțin timp față în față cu alte persoane, inclusiv cu partenerii lor sexuali. Rezultatul: mai puțin sex și mai puțină fericire.

(Bine-cunoscuta și respectabila actriță americană Meryl Streep este de părere că: „Tot ce ne face cu adevărat fericiți e destul de simplu: dragostea, sexul și mâncarea!”)

Dacă încercăm să adâncim relațiile de cauzalitate referitoare la fericire, trebuie să observăm că, deși atât fericirea adolescentină, cât și cea a adulților au scăzut în anii recesiunii economice din 2008-2010, fericirea nu a revenit în anii de după 2012, când economia și-a revenit. Dimpotrivă, fericirea a continuat să scadă deși economia s-a îmbunătățit, făcând puțin probabilă corectitudinea ideii că ciclurile economice ar fi de vină pentru o fericire mai mică după 2012.

De asemenea, creșterea inegalității veniturilor, în cazul adulților, ar putea juca un rol. Dar, dacă ar fi așa, ar trebui să ne așteptăm ca fericirea să fi scăzut continuu din anii 1980, când inegalitatea veniturilor a început să crească. Fericirea însă a început să scadă în jurul anului 2000 pentru adulți și 2012 pentru adolescenți. Sigur, nu este exclus ca preocupările legate de piața muncii și inegalitatea veniturilor să fi atins un punct critic la începutul anilor 2000.

Revenind la rezultatele cercetărilor legate de adolescenți, s-a constatat că, oarecum surprinzător, adolescenții care nu utilizau deloc media digitală erau mai puțin fericiți decât cei care o foloseau cel mult o oră pe zi. Fericirea a devenit apoi, în mod constant, mai mică pe măsură ce numărul orelor de utilizare a crescut.

Cei mai fericiți adolescenți s-au dovedit a fi cei care au folosit și media digitală, dar o perioadă limitată de timp.

În concluzie se poate așadar afirma că, răspunsul corect la întrebarea din titlu nu înseamnă renunțarea completă la tehnologie ci respectarea ideii principiale: totul cu moderație.

Și, țineți cont de spusele lui Laurence J. Peter (autorul principiului lui Peter referitor la ierarhii): “Cel mai bun test de inteligenţă constă în ceea ce facem cu timpul nostru liber.”

În mod sigur, așa, veți avea parte de  mai multe picături de fericire, lucru pe care vi-l doresc din toată inima!

Don’t worry, be happy!

 

Surse:

1.qz.com/1190151/why-am-i-unhappy-a-new-study-explains-americas-unhappiness-epidemic/?utm_source=pocket&utm_medium=email&utm_campaign=pockethits

2.sonjalyubomirsky.com/wp-content/themes/sonjalyubomirsky/papers/LSS2005.pdf

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *