21 Aug

Știți de ce unele persoane refuză să se vaccineze sau continuă să nege existența pandemiei?

„Dacă nu citești ziarele ești neinformat, dacă le citești, ești dezinformat.”

Mark Twain

 

Ce ar trebui să facem cu privire la persoanele care refuză să se vaccineze sau care continuă să nege că pandemia este reală? Dezbaterile pe această temă durează de luni de zile încă dinainte de apariția vaccinurilor.

Referindu-se la acești oameni unele voci spun:„Să fie respectați!” altele sunt revoltate: „Să le fie rușine!”. Sunt și păreri conform cărora ar trebui tratați cu empatie pentru că sunt victime ale dezinformării.

În ultima vreme, pe măsură ce varianta Delta a virusului s-a răspândit dând startul „pandemiei celor nevaccinați”, incertitudinile cu privire la pandemie au făcut loc furiei și disperării.

Au apărut chiar și pacienți care neagă realitățile virusului și după ce ei înșiși s-au îmbolnăvit, unii ajungând chiar să moară din cauza acestuia.

Sunt manifestări care pentru mulți dintre noi sunt inexplicabile. În acest context, ce este de făcut? După părerea sociologului Brooke Harrington, profesor la Dartmouth College, unele răspunsuri pot fi oferite de sociologia fraudei.

În 1952, sociologul american Erving Goffman a analizat “arta escrocheriei” într-un eseu fundamental On Cooling the Mark Out.

Pentru a înțelege fenomenul, el a identificat existența următoarelor personaje care iau parte la o escrocherie: în primul rând „operatorul” (the „operator”), persoana care pune la cale și săvârșește escrocheria; în al doilea rând, „ținta” (the “mark”), persoana devenită ținta escrocheriei; și “radiatorul” (the „cooler”), un aliat al escrocului care încearcă să consoleze victima odată ce frauda a devenit evidentă „într-un mod care face ca acesteia să-i fie mai ușor să accepte inevitabilul și să plece liniștită acasă”.

Goffman a observat că toate „țintele” ajung în cele din urmă să înțeleagă că au fost fraudate. În mod ciudat însă acestea aproape niciodată nu se plâng sau nu raportează autorităților cele întâmplate. De ce? Pentru că, după părerea lui Goffman, admiterea faptului că ai fost înșelat este atât de profund rușinoasă încât „marchează” experiența respectivă ca un fel de “moarte socială” adică sfârșitul dureros al unuia dintre multele roluri sociale pe care le jucăm cu toții.

În schimb, multe „ținte” neagă pur și simplu înșelătoria, susținând că au știut de ea tot timpul. Această atitudine le salvează mândria și evită “ruinarea” socială, dar permite fraudei să continue necontrolat, prinzându-i în mreje și pe alții. Prin acordarea priorității imaginii lor de sine față de binele comun, „țintele” fac o alegere lașă, egoistă. Goffman a denumit această manifestare „eșec moral”.

Revenind la problematica pandemiei de Covid-19, un astfel de „eșec moral” se materializează la cei care neagă existența ei sau au devenit “partizani antivaccinare” chiar dacă, cum am mai spus, unii dintre ei chiar au trecut prin boală sau au fost spitalizați.

Toți acești oameni au ales să salveze aparențele legate de ei înșiși mai degrabă decât să salveze viețile altor persoane. Ei poate ar putea salva multe vieți spunând pur și simplu: „Covid este real, vaccinează-te!”. Unii o fac dar mulți nu și din păcate, aceștia din urmă, se manifestă astfel pentru a se proteja pe ei înșiși social și emoțional în detrimentul celorlalți.

Opera lui Goffman sugerează două strategii paralele pentru a face față persoanelor care, în ceea ce privește pandemia, s-au cramponat de idei false.

Prima este să îi lăsăm să experimenteze rușinea a ceea ce el numește „moarte socială”. Dar a doua, și poate mai productivă, este aceea de a identifica „coolere”și a le convinge să revină, în privința pandemiei, la atitudinea majorității societății.

Cele mai eficiente „coolere” sunt personalitățile în a căror opinie au încredere oamenii. Majoritatea oamenilor nu sunt interesați să câștige părerea bună a altora ci mai degrabă, le pasă de statutul și „imaginea” pe care o au în cadrul unor comunități specifice care contează pentru ei.

Doi sociologi americani de la mijlocul secolului al XX-lea, Herbert Hyman și Robert Merton, au numit aceste comunități „grupuri de referință”.

Cu toții aparținem de mai multe „grupuri de referință” și unele dintre ele chiar se suprapun; este vorba de familiile noastre, de locuitorii cartierelor în care locuim, de colegii de școală și de la locurile de muncă precum și de membrii grupurilor politice de care aparținem sau cu care simpatizăm.

Toate aceste „grupuri de referință” nu numai că ne structurează rețelele sociale, dar îndeplinesc și o funcție de control: pe de o parte, avem încredere în informațiile provenite de la ele iar, pe de altă parte, solicităm, într-un fel sau altul, aprobarea lor în ceea ce privește manifestările noastre.

Din acest punct de vedere cei care neagă existența pandemiei și cei care se opun vaccinării antiCovid nu fac excepție: doresc validarea și caută informații numai de la “grupurile lor de referință” și nicidecum de la alții.

Acesta este motivul principal pentru care este fără șanse orice încercare de a le schimba atitudinea. Respectul, rușinea și empatia au valoare și impact numai în rețelele lor sociale specifice; la fel și în ceea ce privește încrederea în informații. Altfel spus, orice apel pentru revenirea la realitate ar trebui să vină “din interiorul casei”.

O modalitate de a face acest lucru este căutarea altor grupuri de referință în afară de cele mari din mass-media și politică, care contează pentru cei care neagă pandemia sau necesitatea vaccinării.

Rețelele sociale, pe cât de dăunătoare sunt în răspândirea dezinformării fac să fie relativ simplă identificarea și, uneori chiar aderarea la grupuri care resping instigarea la refuzarea vaccinării.

În cadrul acestor grupuri, putem identifica și încuraja membrii influenți care ar putea să combată negativismul privind pandemia. Le putem transmite mesaje oferind sprijin, mai ales dacă grupurile noastre de referință se suprapun – indiferent dacă asta înseamnă cetățeni ai aceluiași oraș sau practicarea aceleiași credințe.

Cu cât spațiul social este mai comun, cu atât mai bine. Ne-am putea oferi să îi susținem dacă sunt, elegant spus, “luați peste picior” pentru că au exprimat îndoieli cu privire la negativismul Covid. Sau i-am putea anunța că îi vom admira pentru că spun adevărul.

Este posibil ca acei oameni să nu aibă o audiență de milioane la televiziune, dar au totuși potențialul de a acționa ca „radiatoare” pentru cei din grupurile lor de referință – atât off- cât și online. Cu cât statutul lor este mai ridicat în cadrul grupurilor, cu atât vor avea mai multă influență în reconcilierea colegilor lor în privința realității pandemiei, permițându-le poate să se alăture societății sau cel puțin împiedicându-i să ne pună în pericol pe noi, ceilalți.

Ajungând la final, cred iubite cititorule că de data aceasta, în contextul celor de mai sus, singura sursă de picături de fericire este constatarea că nu ești niciuna din personajele menționate de Erving Goffman ca fiind participante la o înșelăciune.

Don’t worry, be happy!

Sursa:

www.theguardian.com/commentisfree/2021/aug/09/convince-anti-vaxxers?utm_source=pocket&utm_medium=email&utm_campaign=pockethits

9 thoughts on “Știți de ce unele persoane refuză să se vaccineze sau continuă să nege existența pandemiei?

  1. PRECIZĂRI UTILE DE ȘTIUT:

    1. Mulțumesc din nou domnului profesor Eilender pentru timpul investit în a aduce în atenția iubitului cititor opiniile de mai sus. După cum ne-a obișnuit deja, autorul în textul său ne aduce suficiente noutăți pentru a învăța ceva deosebit, iar ideile enunțate provoacă din nou la interogativitate.

    2. Presupun că articolul de mai sus n-are un caracter exhaustiv, autorul fiind deschis și la analiza altor aspecte generate de complexitatea temei abordate.

    3. Mulțumesc pentru acceptarea modestelor mele păreri în spațiul acestui blog.

    CONTINUARE MAI JOS.

  2. Distinsă cititoare, prietene cititor,

    Domnul profesor Eilender, își începe dizertația cu un interesant citat aparținând lui Mark Twain. Între limitele „neinformat” și „dezinformat” este situat, după părerea mea, cetățeanul turmentat, mass-media având deja reputația de a-l ameți pe onestul cititor prin capacitatea ei de manipulare a publicului consumator. Accesul limitat al gloatei la informație face posibil acest lucru. De altfel, sunt cunoscute deja metodele folosite de diversele instituții (servicii) în cadrul programului lor de a folosi minciunile paleriene prin omisiune, distorsiune, diversiune, promisiune sau falsa compasiune.

    La ce ne-ar folosi naivitatea de a crede că pe acest pămân declarat ca împărăția dracului nu se mai minte ? Chiar dacă Satana ar fi doar un personaj inventat de mitologia iudeo-creștină, totuși teme precum viclenia umană ar reține atenția ca fiind extrem de actuale.

    Mitologia greacă sau romană ne readuce în atenție, de pildă, un Prometeu înlănțuit. „Pentru că a furat focul și i-a batjocorit pe zei, Zeus l-a pedepsit pe Prometeu pentru eternitate. L-a legat cu lanțuri de o stâncă de pe Muntele Elbrus sau Kazkek din Munții Caucaz de pe tărâmul barbarilor. Zeus și-a pus vulturul să-i mănânce zilnic ficatul, și de fiecare dată ficatul sau se regenera, ca apoi să fie mâncat de vultur în ziua următoare. Prometeu a fost în cele din urmă eliberat de Hercule”, ne spun unele surse.

    CONTINUARE MAI JOS.

  3. Chestia cu furatul și mințitul face parte din trista actualitate, iar a crede în utopii este tot un gest de autoamăgire.

    Deja au apărut vaccinurile pentru varianta Delta. Au apărut între timp și așa-zisele mutații. Câte vor mai apare în viitor ? Cine știe ? Ne place să ne jucăm mai departe cu focul ? Așa se pare.

    Aspectele privind furia și disperarea amintite de autor pot apare și-n cadrul propagandei de război în care părțile beligerante mint de îngheață apele, cum se spune.

    Istoria ne prezintă situații în care se murea pe capete de lepră sau tuberculoză fără a se face un astfel de circ mediatic ca-n zilele noastre.

    Pe de altă parte, autorul ne sugerează că, citez: „ Au apărut chiar și pacienți care neagă realitățile virusului și după ce ei înșiși s-au îmbolnăvit, unii ajungând chiar să moară din cauza acestuia.” Aș completa cele scrise de autor cu faptul că la un moment dat din motive de bâlbâială s-au interzis chiar și efectuarea de autopsii pentru a se determina cauzele reale ale decesului ? A fost doar o simplă scăpare de moment ? A fost lumea medicală surprinsă ? Dar lumea cercetătorilor în domeniul armelor biologice aducătoare de mult trâmbițata pace ? Să fim onești dacă mai stăpânim acest concept.

    CONTINUARE MAI JOS.

  4. Să cred că testele actuale cu arma biologică (de distrugere în masă), precum testele nucleare ale anilor 45 sau 50 sau 60, sunt simple teorii ale conspirației ? Rachetele nucleare luptătoare pentru pace sunt doar simple teorii ? Dar bomba atomică de la Hiroșima a fost doar o glumă macabră a mass-mediei precum gluma cu aselenizarea ?

    „Testele armelor nucleare sunt experimente efectuate pentru a determina eficiența, randamentul și capacitatea explozivă a armelor nucleare. De-a lungul secolului al XX-lea, cele mai multe națiuni care au dezvoltat arme nucleare le-au și testat. Testarea armelor nucleare poate da informații despre modul cum funcționează aceste arme, precum și modul în care armele nucleare se comporta în diferite condiții și cum se comportă structurile atunci când sunt supuse exploziilor nucleare” scriu unele surse. Pot fi crezute ?

    Suntem informați de diverse surse că „primul test nuclear a fost efectuat în Alamogordo, New Mexico, la 16 iulie 1945, în cadrul Proiectului Manhattan și a avut numele de cod “Trinity”.” De ce s-a făcut acest test ? Pentru a crea iluzia de pace viitoare ? Și de atunci și până azi s-a instaurat mult visata pace ? Să fim onești. Pacea precum socialismul și comunismul aparțin unui viitor foarte, foarte îndepărtat ce depășește chiar și granița oricărei iluzii și nicidecum prezentului imediat.

    CONTINUARE MAI JOS.

  5. Învocarea sociologiei fraudei sau a artei escrocheriei într-un eseu sau altul pot contribui la promovarea încrederii între populațiile special dezinformate și amețite de infinitele minciuni ?

    Chestia cu experiența recentă din zona în care s-a dorit impunerea unui anumit tip de democrație peste cultura tribală, timp de 20 de ani, nu spune nimic ?

    Este trist când omul tot strigă: „lupul”, iar când vine lupul este confundat cu un câine vagabond.
    Când minciuna este prezentă, secundă de secundă, la nivel mondial te întrebi: „Eu pentru cine votez ?”

    La ce ne ajută să înțelegem fenomenul escrocheriei ? La reeducarea maselor în vederea promovării „țepelor mondiale” ?

    CONTINUARE MAI JOS.

  6. Din experiența iudeo-creștină amintesc, de pildă, câteva texte în care minciuna este asociată cu bătaia de joc:

    Judecători 16:

    (4) După aceea, a iubit pe o femeie în valea Sorec. Ea se numea Dalila.

    (5) Domnitorii Filistenilor s-au suit la ea, şi i-au zis: Înduplecă-l, şi află de unde-i vine puterea lui cea mare şi cum am putea să-l biruim, ca să-l legăm şi să-l slăbim, şi-ţi vom da fiecare câte o mie o sută de sicli de argint.

    (6) Dalila a zis lui Samson: Spune-mi, te rog, de unde-ţi vine puterea ta cea mare, şi cu ce ar trebui să fii legat ca să fii biruit.

    (7) Samson i-a zis: Dacă aş fi legat cu şapte funii noi, care să nu fie uscate încă, aş slăbi şi aş fi ca orice alt om.

    (8) Domnitorii Filistenilor au adus Dalilei şapte funii noi, neuscate încă. Şi ea l-a legat cu funiile acestea.

    (9) Iar nişte oameni stăteau la pândă la ea, într-o odaie. Ea i-a zis: Filistenii sunt asupra ta Samson! Şi el a rupt funiile, cum se rupe o aţă de câlţi când se atinge de foc. Şi astfel n-au ştiut de unde-i venea puterea.

    (10) Dalila a zis lui Samson: Vezi, ţi-ai bătut joc de mine, mi-ai spus minciuni. Acum, te rog, arată-mi cu ce trebuie să fii legat.

    (11) El i-a zis: Dacă aş fi legat cu funii noi, care să nu fi fost întrebuinţate niciodată, aş slăbi şi aş fi ca orice alt om.

    (12) Dalila a luat nişte funii noi, şi l-a legat cu ele. Apoi i-a zis: Filistenii sunt asupra ta, Samson! Iar nişte oameni stăteau la pândă într-o odaie. Şi el a rupt funiile de la braţe ca pe o aţă.

    (13) Dalila a zis lui Samson: Până acum ţi-ai bătut joc de mine, şi mi-ai spus minciuni. Spune-mi cu ce trebuie să fii legat. El i-a zis: N-ai decât să împleteşti cele şapte şuviţe de păr din capul meu în urzeala ţesăturii.

    (14) Şi ea le-a pironit cu un cui de lemn în pământ. Apoi i-a zis: Filistenii sunt asupra ta, Samson! Şi el s-a trezit din somn, şi a smuls cuiul de lemn din pământ cu urzeală cu tot.

    (15) Ea i-a zis: Cum poţi spune: Te iubesc! când inima ta nu este cu mine? Iată că de trei ori ţi-ai bătut joc de mine, şi nu mi-ai spus de unde-ţi vine puterea ta cea mare.

    (16) Fiindcă ea îl necăjea şi-l chinuia în fiecare zi cu stăruinţele ei, sufletul i s-a umplut de o nelinişte de moarte,

    (17) şi-a deschis toată inima faţă de ea, şi i-a zis: Briciul n-a trecut peste capul meu, pentru că sunt închinat Domnului din pântecele maicii mele. Dacă aş fi ras, puterea m-ar părăsi, aş slăbi, şi aş fi ca orice alt om.

    (18) Dalila, văzând că îşi deschisese toată inima faţă de ea, a trimis să cheme pe domnitorii Filistenilor, şi a pus să le spună: Suiţi-vă de data aceasta, căci mi-a deschis toată inima lui. Şi domnitorii Filistenilor s-au suit la ea, şi au adus argintul în mâini.

    (19) Ea l-a adormit pe genunchii ei. Şi chemând un om, a ras cele şapte şuviţe de pe capul lui Samson, şi a început astfel să-l slăbească. El şi-a pierdut puterea.

    (20) Atunci ea a zis: Filistenii sunt asupra ta, Samson! Şi el s-a trezit din somn, şi a zis: Voi face ca şi mai înainte, şi mă voi scutura. Nu ştia că Domnul Se depărtase de el.

    CONTINUARE MAI JOS.

  7. Povestea lui Samson și Dalila este doar un basm fără aplicații practice în zilele noastre ?

    Minciuna mondială este motivul principal pentru care este fără șanse orice încercare de a le schimba oamenilor atitudinea, de a le recâștiga încrederea. Oamenii au realizat că sunt ținta bătăilor de joc organizate la nivel mondial de către cei care ar trebui să-i apere. Cel puțin așa susține depășitul contract social.

    Teoria contractului social a cunoscut o largă răspândire începând cu secolele XVII-XVIII prin intermediul operelor lui Hobbes, Locke și Rousseau. Încrederea în informații este în pragul de a atinge nivelul cel mai scăzut din istoria omenirii căzute în păcatul generalizat al minciunii. Respectul și rușinea sunt concepte compatibile cu minciuna ? Probabil doar pentru cei din anumite servicii specializate.

    Și pe vremea lui Noe, s-au găsit suficienți batjocoritori care să râdă de întreprinderea lui. Între timp au dispărut batjocoritorii sau ignoranții ? Poate doar prin Antarctica.

    Mai există sociopați în zilele noastre ? Poate că ar fi posibil să-i redescoperim în problematica lipsită de sinceritate a pandemiei de Covid-19.

    CONTINUARE MAI JOS.

  8. Chestia cu protejarea socială și emoțională a unora în detrimentul celorlalți ține de spiritul de conservare cumva ?

    Chestia cu ideile false în care s-au cramponat unele persoane în ceea ce privește pandemia ar trebui reactualizată ținând cont și de războiul real între John și Ciun privind satisfacerea dorinței de supremație mondială. Este acest război o realitate ? Este doar o utopie ? Oare cine mai știe ?

    Adevăratul pericol pentru locuitorii planetei albastre este, după părerea mea, pandemia de minciună, un virus ce-și schimbă tulpina zi de zi de câteva mii de ani.

    Ajungând la final, cred iubite cititorule că de data aceasta, în contextul celor de mai sus, singura sursă de picături de fericire este eradicarea minciunii prin constatarea că nu mai există minciună, fundamentul oricărei înșelăciuni. Altfel, ne autoamăgim din nou mințindu-ne singuri într-o lume virtuală și subiectivă construită de fiecare dintre noi.

    CONTINUARE MAI JOS.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.