06 Mar

„Vremurile disperate necesită măsuri disperate!”

„Renunțarea la fumat este cel mai ușor lucru din lume. Știu pentru că

am făcut-o de mii de ori .”

Mark Twain

 

La rândul meu știu din propria familie că renunțarea la fumat este o treabă extrem de dificilă. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Toronto, este nevoie de o medie de 30 de încercări pentru a renunța la fumat.

Având în vedere deja clasica expresie  „Vremurile disperate necesită măsuri disperate”, cele ce urmează au la bază un articol apărut recent pe site-ul  deepenglish.com în care sunt relatate măsurile extreme la care au recurs unii pentru a renunța la fumat.

A pierde libertatea și a fi pus într-o cușcă nu este o alegere pe care ar fi dispuși să o facă prea mulți oameni. Dar Ibrahim Yucel, un cetățean turc de 42 de ani, a considerat că renunțarea la fumat ar necesita măsuri disperate și a recurs la ceva de acest gen.

Deoarece tatăl său a murit recent de cancer pulmonar știa că și el, fiind un fumător „înrăit” care consumă cel puțin 2 pachete pe zi, se află într-o situație disperată deci trebuie să apeleze la o măsură disperată.

A încercat de multe ori tot felul de trucuri dar îi lipsea voința. Știa că pentru a renunța cu succes, va trebui să facă ceva extrem, cum ar fi să se plaseze într-o cușcă. Totuși, nu și-a pus tot corpul într-o cușcă.

El a creat din 130 de metri de sârmă de cupru o carcasă pentru cap prevăzută cu două încuietori. Dispozitivul neobișnuit îl lăsa să respire, să mănânce biscuiți prin goluri și să bea lichide cu paiul dar făcea imposibilă fumarea unei țigări. În fiecare dimineață, el dădea cheia soției sau fiicei sale înainte de a pleca la muncă, purtând carcasa respectivă.

Ibrahim Yucel nu este singurul care a încercat să renunțe la țigări apelând la o măsură disperată. Metoda lui nu epuizează însă toate modalitățile extreme posibile de a renunța la fumat.

Etta Mae Lopez a venit cu una nouă: s-a gândit că dacă va pălmui un polițist va intra într-o închisoare, unde fumatul nu este permis. Ea a așteptat în afara unei închisori din Sacramento County, California și a plesnit primul ofițer de poliție care a ieșit de acolo care s-a nimerit să fie tocmai adjunctul șerifului, Matt Campoy.

Drept urmare i s-a îndeplinit dorința și a petrecut următoarele 63 de zile fără țigări într-o celulă din închisoare. După ce a fost încătușată, Lopez i-a spus lui Campoy că l-a ales pentru că era în uniformă și a vrut să se asigure că lovește un ofițer pentru că astfel, în conformitate cu legea, va merge la închisoare pentru suficient de mult timp pentru a renunța la obiceiul de a fuma.

Bancherul pensionar britanic Geoff Spice, din Surrey, la vârsta de 56 de ani, a vrut de asemenea cu disperare să renunțe la fumat și a încercat în mod repetat tot felul de „rețete”, plasturi speciali, gumă de mestecat cu nicotină, aplicarea recomandărilor din diverse cărți dar a eșuat în mod repetat.

El a început să fumeze  în urmă cu 43 de ani în timp ce lucra ca băiat de prăvălie într-un magazin. La rândul lui, era dispus să facă eforturi mari pentru a scăpa de obicei. Nu și-a făcut o carcasă specială, nu a intrat în închisoare, dar s-a autoexilat.

Fostul director general al NM Rothschild, bancă de investiții de top din Londra, a decis să se retragă pentru o lună pe Sgarabhaigh o insulă nelocuită de aproximativ 16,2 km pătrați din Hebridele Exterioare.

Pe insulă nu există case de asemenea nici vreo sursă de energie electrică sau apă. Spice s-a dus pe insula scoțiană nelocuită pentru a suferi singur.

Absența oamenilor a însemnat și lipsa oricărei posibilități de a cumpăra țigări. El a declarat: „Aceasta este ultima mea șansă. Am fumat de obicei 30 de țigări pe zi, dar cred că pot sparge obiceiul.”

Pentru a elimina plictiseala, spera să poată învăța să cânte la chitară și a luat cu el un iPod care conținea textul a 120 de cărți. Celelalte elemente de necesitate pe care le-a luat au fost un telefon mobil și un computer, ambele alimentate de o celulă solară fotovoltaică; drept rezervă pentru a produce curent electric a avut un dinam acționat manual.

Dave Hill, proprietarul insulei, a aranjat ca Spice să fie dus pe Sgarabhaigh și adus înapoi după o lună. „Dacă sună să spună că nu poate suporta fără o țigară, îl vom ignora până când ajunge la trei apeluri. Trebuie să aibă timp să reflecteze asupra deciziei sale”, a spus Hill.

Fostul bancher a petrecut pe insulă trei săptămâni și jumătate trăind într-un cort în condiții meteorologice cumplite dar, în cele din urmă, s-a eliberat de dependența sa.

Sper, iubite cititorule că toate cele de mai sus nu constituie pentru tine decât niște simple povești și beneficiezi de multe picături de fericire pentru că nici dependent(ă) de țigări nu ești și nu ai parte nici de “vremuri disperate” care să necesite „măsuri disperate”.

Don’t worry, be happy!

 

Surse:
1.news.yahoo.com/calif-woman-hit-cop-jail-quit-smoking-182307659.html
2.www.nydailynews.com/news/world/man-quit-smoking-cage-head-article-1.1393601
3.www.express.co.uk/news/uk/104347/Geoff-goes-castaway-to-quit-smoking-for-good

6 thoughts on “„Vremurile disperate necesită măsuri disperate!”

  1. Vă mulțumesc, domnule profesor Eilender, în calitatea mea de iubit cititor al siteului dvs. pentru picăturile de fericire oferite și materializate în interesantele idei, utile de știut, privind tema adicției și în particular despre dependența de fumat.

    Distinsă cititoare, prietene cititor,
    Legat de tema adicției un interesant text din cultura iudeo-creștină afirmă următoarele:

    Geneza 4:7 Nu-i aşa? Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pândeşte la uşă; dorinţa lui se ţine după tine, dar tu să-l stăpâneşti.

    Se poate observa, probabil, că în textul de mai sus se introduce imperativul: „dar tu să-l stăpânești“.

    În experiența mea unică de viață am trait și eu dependența de fumat. Din păcate, și azi mă lupt în continuare cu multe alte dependențe pe care n-am reușit să le… stăpânesc.

    CONTINUARE MAI JOS.

  2. Tema abordată de domnul profesor Eilender mi-a răscolit astfel amintirile tinereții. Eu am început cu fumatul în timpul studenției, ajungând în timp la 2 pachete de Carpați (fără filtru) pe zi spre disperarea mamei mele. Am fumat cam 15 ani. Mama ajunsese să-mi bage în țigări unghii tăiate care ar fi trebuit să mă facă să mă las de fumat.

    Trec peste predicile pe care mi-le ținea mama cu dorința sinceră de a mă scăpa de acest viciu distrugător. Nici o schimbare. Speranța însă nu a murit.

    În noaptea de revelion al trecerii în anul 1980, când orologiul suna ora 12 noaptea am luat pachetul de Kent (un purtător de prestigiu la vremea aceea) deja început și l-am dat mamei mele spunând: „De azi nu mai fumez.“ Și astfel, prin mila lui Dumnezeu am reușit să stăpânesc acest viciu.

    CONTINUARE MAI JOS.

  3. Nu-i ușor să te lupți cu dorința păcatului, iar tu să-l și stăpânești. Problema se pune în ce privește responsabilitatea privind abordarea unei astfel de crize. Nu trebuie, după părerea mea, să ajungi neapărat precum Robinson Crusoe, izolat pe nu știu care insulă. Este suficient să-ți asumi responsabilitatea luptei cu propriile tale vici.

    Nu discut aici despre ideile care sugerează că „Dumnezeu“, ca și „Decalogul“ sunt doar niște concepte inventate de evrei.

    Unde ajungea astăzi omenirea dacă ocolea, de pildă, minciunile paleriene prin omisiune, distorsiune, diversiune, promisiune sau falsa compasiune ? Mai aveau nevoie ființele umane de atâtea bombe și rachete nucleare pentru a asigura o pace oricum iluzorie?

    CONTINUARE MAI JOS.

  4. Să ne readucem aminte, împreună, de Decalogul ce exprimă voința scrisă a lui Dumnezeu, scris în Exodul 20:

    1 Atunci Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte, şi a zis:

    2 Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei.

    3 Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine.

    4 Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul.

    5 Să nu te închini înaintea lor, şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc,

    6 şi Mă îndur până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele.

    7 Să nu iei în deşert Numele Domnului, Dumnezeului tău; căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deşert Numele Lui.

    8 Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti.

    9 Să lucrezi şase zile, şi să-ţi faci lucrul tău.

    10 Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta.

    11 Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea, şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o.

    12 Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să ţi se lungească zilele în ţara, pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău.

    13 Să nu ucizi.

    14 Să nu preacurveşti.

    15 Să nu furi.

    16 Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău.

    17 Să nu pofteşti casa aproapelui tău; să nu pofteşti nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru, care este al aproapelui tău.

    Este Legea Morală a celor 10 cuvinte, amintită mai sus, valabilă doar pentru evrei ? Poate fi eludată Legea Morală de către neamuri fără a suferi consecințele ? Răspunde fiecare după cum îl îndeamnă conștiința.

    CONTINUARE MAI JOS.

Leave a Reply to Sergiu Marius Popilian Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.